2,692 matches
-
care pedeapsa este executată sau considerată ca executată, condamnatul săvârșește din nou o infracțiune și nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru starea de recidivă. ... (2) În caz de pluralitate intermediară, pedeapsa pentru noua infracțiune și pedeapsa anterioară se contopesc potrivit dispozițiilor de la concursul de infracțiuni. Articolul 45 Pedepsele complementare, pedepsele accesorii și măsurile de siguranță în caz de pluralitate de infracțiuni (1) Dacă pentru una dintre infracțiunile săvârșite s-a stabilit și o pedeapsă complementară, aceasta se aplică alături de
CODUL PENAL din 17 iulie 2009 (*actualizat*) ( LEGEA nr. 286/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272039_a_273368]
-
la restul rămas neexecutat din aceasta. ... (2) Când înainte ca pedeapsa anterioară să fi fost executată sau considerată ca executată sunt săvârșite mai multe infracțiuni concurente, dintre care cel puțin una se află în stare de recidivă, pedepsele stabilite se contopesc potrivit dispozițiilor referitoare la concursul de infracțiuni, iar pedeapsa rezultată se adaugă la pedeapsa anterioară neexecutată ori la restul rămas neexecutat din aceasta. ... (3) Dacă prin însumarea pedepselor în condițiile alin. (1) și alin. (2) s-ar depăși cu mai
CODUL PENAL din 17 iulie 2009 (*actualizat*) ( LEGEA nr. 286/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272034_a_273363]
-
care pedeapsa este executată sau considerată ca executată, condamnatul săvârșește din nou o infracțiune și nu sunt ��ntrunite condițiile prevăzute de lege pentru starea de recidivă. ... (2) În caz de pluralitate intermediară, pedeapsa pentru noua infracțiune și pedeapsa anterioară se contopesc potrivit dispozițiilor de la concursul de infracțiuni. Articolul 45 Pedepsele complementare, pedepsele accesorii și măsurile de siguranță în caz de pluralitate de infracțiuni (1) Dacă pentru una dintre infracțiunile săvârșite s-a stabilit și o pedeapsă complementară, aceasta se aplică alături de
CODUL PENAL din 17 iulie 2009 (*actualizat*) ( LEGEA nr. 286/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272034_a_273363]
-
aplicată petentului prin Sentința penală nr. 3.148 din 31 octombrie 2014 a Judecătoriei Ploiești reprezintă al doilea termen al recidivei postcondamnatorii în raport cu pedeapsa aplicată condamnatului prin Sentința penală nr. 1.630/2013 a Judecătoriei Ploiești, aceasta nu poate fi contopită, iar perioada executată din ea nu poate fi dedusă. Împotriva acestei sentințe a formulat contestație condamnatul G. A. N. care a invocat incorecta soluționare a cererii sale de către instanța de fond, ca urmare a neincluderii în procesul de contopire și
DECIZIE nr. 14 din 18 mai 2016 sesizarea formulată de Tribunalul Dâmboviţa - Secţia penală prin Încheierea de şedinţă din data de 11 martie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.427/262/2015, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272710_a_274039]
-
19 ianuarie 2015 a Curții de Apel Ploiești, contestatorul a fost condamnat la două pedepse de câte 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea, la 14 iulie 2014, a două infracțiuni de distrugere calificată. Cele două pedepse au fost contopite conform dispozițiilor art. 39 din Codul penal, urmând ca în final să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare (pedeapsa cea mai grea și o treime din cealaltă). În temeiul art. 104 alin. (2) din Codul penal a fost revocată
DECIZIE nr. 14 din 18 mai 2016 sesizarea formulată de Tribunalul Dâmboviţa - Secţia penală prin Încheierea de şedinţă din data de 11 martie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.427/262/2015, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272710_a_274039]
-
2015 a Judecătoriei Ploiești, definitivă prin neapelare la 10 martie 2015, petentul a fost condamnat la 4 pedepse de câte 2 ani închisoare pentru infracțiuni de furt calificat comise în perioada 30 martie 2011-4 septembrie 2011. Aceste pedepse au fost contopite potrivit art. 34 din Codul penal din 1968, fiind stabilită pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare pentru care s-a emis Mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 359/10 martie 2015, executabil în perioada 8 noiembrie 2017-7 noiembrie 2019
DECIZIE nr. 14 din 18 mai 2016 sesizarea formulată de Tribunalul Dâmboviţa - Secţia penală prin Încheierea de şedinţă din data de 11 martie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.427/262/2015, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272710_a_274039]
-
o atare situație stabilirea unei pedepse rezultante inclusiv pentru primele infracțiuni judecate, pedeapsă rezultantă aplicată însă după momentul comiterii infracțiunilor celor mai recente, ar fi făcut inaplicabile regulile de la recidivă sau pluralitate intermediară pentru ultima categorie și s-ar fi contopit și aceste pedepse cu toate celelalte. Pentru identitate de rațiune s-ar impune aceeași soluție și dacă infracțiunile de categorie intermediară (concurente și cu primele pentru care a intervenit condamnarea și cu ultimele infracțiuni săvârșite) sunt judecate după cele mai
DECIZIE nr. 14 din 18 mai 2016 sesizarea formulată de Tribunalul Dâmboviţa - Secţia penală prin Încheierea de şedinţă din data de 11 martie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.427/262/2015, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272710_a_274039]
-
executarea efectivă a cel puțin jumătate din durata pedepsei când aceasta nu depășește 10 ani și a cel puțin două treimi când pedeapsa este mai mare de 10 ani. Când condamnatul execută mai multe pedepse cu închisoare care nu se contopesc, fracțiunile de pedeapsă arătate în alin. 1 se socotesc în raport cu totalul pedepselor. În aplicarea dispozițiilor alineatelor precedente se are în vedere durata pedepsei pe care o execută condamnatul. Art. 61. - Efectele liberării condiționate Pedeapsa se consideră executată dacă în intervalul
DECIZIE nr. 14 din 18 mai 2016 sesizarea formulată de Tribunalul Dâmboviţa - Secţia penală prin Încheierea de şedinţă din data de 11 martie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.427/262/2015, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272710_a_274039]
-
infracțiune, instanța, ținând seama de gravitatea acesteia, poate dispune fie menținerea liberării condiționate, fie revocarea. În acest din urmă caz, pedeapsa stabilită pentru infracțiunea săvârșită ulterior și restul de pedeapsă ce a mai rămas de executat din pedeapsa anterioară se contopesc, putându-se aplica un spor până la 5 ani. Revocarea este obligatorie în cazul când fapta săvârșită este o infracțiune contra siguranței statului, o infracțiune contra păcii și omenirii, o infracțiune de omor, o infracțiune săvârșită cu intenție care a avut
DECIZIE nr. 14 din 18 mai 2016 sesizarea formulată de Tribunalul Dâmboviţa - Secţia penală prin Încheierea de şedinţă din data de 11 martie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.427/262/2015, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272710_a_274039]
-
2000. Catalogul de substanțe aromatizante trebuie, prin urmare, să cuprindă noile numere FL și numerele grupelor de substanțe. (3) Părțile 1, 2 și 3 din catalogul din anexă la Decizia 1999/217/CE, modificată de Decizia 2000/489/ CE, trebuie contopite într-o singură parte, partea A, iar substanțele trebuie enumerate în ordinea numărului FL. Partea 4 a catalogului trebuie înlocuită cu textul din partea B a catalogului din anexă la prezența decizie. (4) Evaluarea substanțelor aromatizante notificate de statele membre și
jrc5488as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90658_a_91445]
-
români din Ardeal), 32 germani, 2 ruși, 5 sârbi și 21 bulgari. La recensământul din 1941 se observă dispariția definitivă a elementului sud-dunărean din rândul băileștenilor, dovadă că cei care fuseseră anterior plecaseră, ori cei care au rămas s-au contopit cu localnicii. Atunci, în 1941, din 13 825 locuitori, 13 794 erau români, 3 unguri, 18 germani și alte 11 naționalități. În anul 1960 în Băilești erau 16 406 locuitori, în anul 1972 erau 19 456 iar ca urmare a
Băilești () [Corola-website/Science/297005_a_298334]
-
au rămas separate, fiind parte a plasei Sinaia din județul Prahova. În 1950, la reforma administrativă comunistă, comunele au trecut în raionul Sinaia din regiunea Prahova. În 1952, localitățile Podu Vadului, Breaza de Jos și Breaza de Sus au fost contopite în unitatea administrativă denumită "Breaza" și declarată oraș, și arondată raionului Câmpina din regiunea Ploiești. Componența actuală o are din 1968, când a fost arondat județului Prahova. Conform documentelor de arhivă, Breaza a fost în stăpânirea mai multor familii de
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
un strat de argilă, iar în regiunea de luncă se găsește un depozit de aluviuni. În regiunea de munte predomină gnaisul și micașistul care se află peste un fundament granitic. Lunca râului Nera este mai îngustă înspre est unde se contopește cu Lunca Băniei și devine mult mai largă spre hotarul cu Gîrbovățul. Actualul drum județean nu marchează precis limita dintre luncă și deal, întrucât, peste tot lunca depășește limita drumului, iar drumul este socotit doar un reper. Menționăm că doar
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
iar drumul este socotit doar un reper. Menționăm că doar prima terasă a luncii este inundabilă și nu toată lunca în întregimea ei. De-a lungul pârâului Bănia se întinde Lunca Băniei. Ea începe în aval de sat și se contopește cu Lunca Nerei. De aici și până la Gabroț se întinde un deal prelung cu multe fragmentări și subdiviziuni toponimice. Amintim câteva dintre toponimele cele mai uzuale: Gabroțul și Dealul Gabroțului a căror denumire vine de la Ogașul Gabroțului. Pornind de sub munte
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
lângă Tisa (1239). Risipit în toate direcțiile, în scurt timp poporul cuman a dispărut. O mare parte dintre cumanii din Ungaria s-au reîntors după 1290 (anul morții „mentorului” lor, regele Ungariei Ladislau „Cumanul”) în nordul Mării Negre unde s-au contopit cu populația turcică (tătară) din hanatul mongol Hoarda de Aur. În toponimia Moldovei și Munteniei, dar și a Transilvaniei de Sud, au rămas multe locuri care păstrează denumiri cum ar fi : "Comani", "Comana", "Comanca", "Comănești", "Teleorman", "Caracal", "Horez", "Dărmănești", "Cozia
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
sârb Stan supără și asupresc pe locuitorii acestui sat. Conform catagrafiilor începutului de secol 19, acest sat era învecinat cu satul sau caunul Mițelea sau Nițăle(a). Acest nume vine probabil de la un oarecare Niță. Ulterior cele două sate se contopesc ajungând că în catagrafia din anul 1831 să apară drept cel mai numeros sat din regiune, cu un numar de 47 de familii. Numele satului vine desigur de la carierele de piatră aflate în regiune. În jurul anilor 1720-1750, în Iași, încep
Pietrăria, Iași () [Corola-website/Science/301299_a_302628]
-
la muncă în 28 de țări ale UE (toate țările UE, inclusiv Croația). Mărfurile care traversează frontierele interne ale Comunității Europene nu mai sunt supuse controalelor de la 1 ianuarie 1993. Libera circulație în interiorul Uniunii presupune: Aceste măsuri sunt menite să contopească cele 25 de piețe naționale ale statelor membre într-o zonă economică unică, în care mărfurile Comunității să circule libere în condiții similare celor de pe piețele naționale. Prin libera circulație a serviciilor se elimină restricțiile privind libertatea de a presta
Cele patru libertăți de circulație () [Corola-website/Science/300154_a_301483]
-
cu Orfeu, compunând după propriile spuse imnuri orfice și acompaniindu-se la un instrument asemănător cu lira. Unul din precursorii empirismului, Francis Bacon, prețuiește la Orfeu după modelul patristic capacitatea de a stăpâni natura. Trăsăturile sacerdotale ale eroului trac se contopesc cu cele ale unui maestru stăpân pe arta sa în capitolul „Orpheus, or Philosophy” din opera sa din 1607, "De sapientia veterum". Arta cântului este astfel interpretată ca un act normativ, care este necesar pentru a disciplina conviețuirea în societate
Orfeu () [Corola-website/Science/300204_a_301533]
-
a prelucrat și aur în monezi. Totodată Rimetea era unul dintre centrele culturale ale Ardealului. În a doua jumătate a secolului al XIII-lea, în localitate au fost colonizati mineri de origine austriacă (din zona Eisenwurzen ) care apoi s-au contopit cu populatia maghiara. Metisajul de populații și de culturi a dus la apariția unui port popular specific. Evoluția populației de-a lungul timpului: Localitatea are o tradiție educațională multiseculară. Școala unitariană din Trascău / Torockó a funcționat de la începutul secolului al
Rimetea, Alba () [Corola-website/Science/300269_a_301598]
-
cu același număr de principi (hani): "Iavdiertim" (la Nistru), "Kuartsitsur", "(Kabukșîn)gila" (la Prut), "Sirukalpeis" (la Doneț), "Borotalmat" (la Don), "Charavon" (la Nipru și Bug), "Giazichopon" (la Dunăre), "Vulatsopon" (la Don). Numele propriu zis al tribului (a doua parte) este contopit cu numele unui șef: "Iavdi", "Kuartsi", "Siru", "Boro", "Chara", "Giazi", "Vula". În adaptare turcească: "Ertim" ("Ertem" „virtute”); "Çor"; "Yula"; "Külbey"; "Karabay"; "Tolmaç"/"Dilmaç" ("Tilmats" conf. cronicarului evreu Iosef ben Gorion din sec. X) („tălmaci”); "Kapan" („capcană”; dar "kaban" „haină scurtă
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
vechi. În cadrul bisericii și-a dormit o parte din somnul de veci capul lui Miron Costin ce a fost strămutat apoi la Iași. Acest sat se află pe pârul Brănișteni (de la Brănișteanu), afluent al pârâului Valea Neagră. Satul Brănișteni este contopit și cu un alt sat (Bărboși), iar astăzi poartă numele de Miron Costin. Prima atestare documentară este la 1400, august 4, când se pomenește de Dragomir Brănișteanu, un vechi stăpân al satului din secolul al XIV-lea. Apoi, la 1455
Miron Costin, Neamț () [Corola-website/Science/301651_a_302980]
-
doar din satul Colceag, pe teritoriul actual al ei fiind organizate și alte două comune: Parepa și Inotești, toate trei fiind aflate în plasa Cricovul a județului Prahova. Comuna Parepa era formată din satele Parepa, Rușani și Degerați (toate astăzi contopite în satul Parepa-Rușani), avea 924 de locuitori, o școală frecventată de 17 elevi, 3 mori cu aburi și două biserici ortodoxe, una la Parepa (zidită de pitarul Ștefan Macovei) și una la Degerați (construită în 1892 și finanțată de Gheorghe
Comuna Colceag, Prahova () [Corola-website/Science/301661_a_302990]
-
Istoria comunei Racovița|Istoria Racoviței]]), a atras după, cum era și firesc o restructurare capitală și în domeniul artei populare. Fiecare nou venit a adus cu sine elementele culturii materiale și spirituale ale ținutului de baștină, elemente ce s-au contopit ulterior într-un tipar comun, o sinteză a tot ce a fost mai valoros, o artă populară îmbogățită și cizelată pe parcursul anilor de creatori locali rămași anonimi. Nume de creatori populari racoviceni au rămas doar din a doua jumătate a
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
ilustrează tocmai acest sentiment: Versurile Ahmatovei din perioada războiului nu prezintă imagini ale eroismului de pe front, ci grijile înscrise pe fața femeilor care rămăseseră în spatele frontului, pe când soții și fiii lor se luptau. Dar în poeziile Ahmatovei, aceste griji se contopeau cu o dârzenie, cu un simț al datoriei. Boris Pasternak scria: Chiar bucuria victoriei este atenuată de jalea provocată de dispariția atâtor persoane dragi. Descrierea Annei Ahmatova nu este cea a armatei victorioase defilând prin Piața Roșie, ci cea a
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
în repetate rânduri, în 1834-1839 domnul Mihai Sturza reamenajează Beciul domnesc de vinuri existent încă din vremea lui Ștefan cel Mare. După Unirea Principatelor la 4 decembrie 1861. prin decret al prințului Alexandru Ioan Cuza localitatea, în care s-au contopit mai multe sate de sub poalele dealului Sârbă, primește statutul de oraș. Între 1852-1868 s-a construit o șosea între Odobești și orașul vecin Focșani, care devenise în urmă Unirii centrul principal al regiunii. La 22 septembrie 1895 se pune în
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]