4,034 matches
-
invadat Cehoslovacia. XIV. FORȚA UNEI IDEI: REUNIFICAREA 837 1. Permanența ideii Republica Democrată Germană rămâne, incontestabil, țara cea mai dezvoltată din întreagă Europă de Est. Sub conducerea lui Erich Honecker ea a intrat într-un nou stadiu de dezvoltare. Dar "Cortina de fier" și "Zidul Berlinului" erau prezente permanent în conștiința colectivă a est-germanilor. Honecker (secretar general al partidului din 1967) menținea țara sub un control "de fier", ajutat de o poliție politică bine pusă la punct (STASI). Mii de est-germani
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
manifestat în favoarea schimbării (Die Wende). Ei au fost încurajați desigur de Perestroika lui Gorbaciov 850 și de îndelunga opoziție contra comunismului din Polonia și Ungaria, în special. Aceasta din urmă lua, la 10 septembrie 1989, extraordinara hotărâre de a înlătura "Cortina de fier" care închidea frontiera sa cu Austria, pentru a lăsa liberă trecerea miilor de est-germani spre Vest851. Deja din 2 mai 1989 se începuse demontarea instalațiilor de siguranță a graniței, iar la 28 iunie a fost tăiată, într-un
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
a însemnat sfârșitul lui Honecker și deschiderea drumului reformelor democratice în Republica Democrată Germania. Conducătorii est-germani au manifestat ostilitate față de evenimentele de la Budapesta și Varșovia. Din cauza strictei supravegheri, locurile de întrunire a opozanților regimului comunist au devenit lăcașele cultului protestant. Anunțarea distrugerii cortinei de fier între Ungaria și Austria i-a determinat pe mii de est-germani să profite de șansa trecerii în Germania Federală. Autoritățile Germaniei de Est au reacționat închizând frontiera cu Cehoslovacia, loc indispensabil de tranzit spre Ungaria și, de aici
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
se tragă împotriva celor care încercase să treacă Zidul, Egon Krenz a răspuns că nu avea puterea să împiedice acest lucru, întrucât "aceasta nu era o frontieră inter-germană. Era o zonă militară interzisă între NATO și Pactul de la Varșovia. Fără Cortina de fier în Europa nu ar fi existat divizarea Germaniei. Fără divizare, nu ar fi existat o graniță fortificată. Fără Zid, nici victime. Aceasta a fost logica războiului rece, de care eu nu sunt responsabil". Se știe, însă, că realitatea
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
mai puțin decât ar fi fost necesar, dar mai mult decât nimic. Dacă există bună credință de ambele părți, ar putea fi recuperate documente istorice importante pentru noi, dacă nu și aurul sau alte valori din tezaurul nostru național. "O cortină de tăcere" Dacă ne referim strict la abordarea consecințelor pactului Molotov-Ribbentrop, există cumva o continuitate între tratatele semnate cu Uniunea Sovietică, cu Ucraina și cu Federația Rusă? Există o discontinuitate. Contextul politic european și mondial s-a schimbat. Aș numi
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
a NATO". Între cele două poziții este o diferență enormă, ceea ce explică diferențele dintre cele două tratate. Tratatul cu URSS a fost parafat și semnat. Acum este un baraj de informație, foarte bine construit în jurul tratatului cu Rusia. Este o cortină de tăcere. Motivul: dificultatea echipei Ion Iliescu-Adrian Năstase de a-și asuma responsabilitatea pentru unul din cele mai evidente eșecuri din toată politica externă a României. Orice s-ar spune, tratatul cu URSS este un eșec politic. Au fost presiuni
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Paris/Tostes restabilesc o puternică alteritate, cea a întoarcerii la realitatea pe care reveria încerca să o anuleze. Într-un registru total diferit, în cele ce urmează vom analiza o întrebuințare a pronumelui "on" în dialog, la teatru: "La ridicarea cortinei, scena este goală. Cineva sună de mai multe ori la ușa ce dă afară. Vocea lui Chateaudin, din camera lui, la stânga, în prim plan. Vine! (Se aude din nou soneria. Din nou, impacientată.) Vine! Se aude din nou soneria. Ieșind
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
avea să-i schițeze, cu ajutorul metaforelor bine ticluite, un portret memorabil lui Eugen Barbu, de unde răzbate nu doar admirația pentru proza acestuia, ci și regretul etern pentru ceartă literară din 197052. Odată cu polemica iscată de apariția romanului Principele, a căzut cortina nu doar peste activitatea de redactor-șef a lui Eugen Barbu, scriitorul care coordonase "Luceafărul" preț de șase ani, ci și peste disputele literare ale anilor '60. Se poate aprecia că disputa dintre Eugen Barbu și Fănuș Neagu a constituit
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
ceh Václav Havel vorbea despre "misterioasa putere a cuvintelor în istoria umanității", dar și despre credința că acestea pot schimba cursul istoriei 1. Dincolo de însemnătatea generală a afirmațiilor sale, discursul lui V. Havel aducea în prim-plan experiența vieții dincolo de Cortina de Fier, într-un sistem, într-o țară în care "din cauza unor cuvinte, oamenii puteau ajunge la închisoare [...], dar și un sistem în care un singur cuvânt - "Solidaritatea" - a fost capabil să zguduie un întreg bloc politic 2. În tabloul
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Bucuria se cere a fi cuvântul de ordine. Decorul este atent pregătit, căci nimic nu trebuie să tulbure pacea decebrată a vizitatorilor occidentali. Simetria cu narațiunile lui Danilo Kiŝ este, a câta oară?, frapantă. Omul de bună credință de dincolo de Cortina de Fier are acces la o Românie populară a zâmbetului și energiei. Tradiția potemkiniadei este aclimatizată, creator. Ca și manifestările interbelice ale lui Willi Münzeberg, festivalul de la București este o ocazie de a seduce intelectualitatea fascinată de mitul sovietic. Carcasa
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Gary, de când te așteptăm!""14. Scrisorile lui Ion D. Sîrbu (către Horia Stanca, Eta Boeriu, Ion Negoițescu, Viorica Guy Marica, Virgil Nemoianu, Mariana Șora ș.a.), adunate în volumele Iarna bolnavă de cancer, Printr-un tunel, Scrisori către bunul Dumnezeu, Traversarea cortinei, și altele 15, publicate în diverse reviste, îl consacră pe autor ca adevărat maestru al genului epistolar, cum în literatura noastră nu se află mulți. Corespondența aceasta (pe care Sîrbu o vedea ca pe un corpus unitar, purtând titlul sugestiv
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
nu a ratat șansa aceasta. Bibliografie Opera lui Ion D. Sîrbu (selectiv) Sîrbu Ion D., Jurnalul unui jurnalist fără jurnal, vol. I, vol. II și vol. II ediția a II-a, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1991, 1993, 1996. Idem, Traversarea cortinei (corespondență cu Virgil Nemoianu, Ion Negoițescu, Mariana Șora etc.), Editura de Vest, Timișoara, 1994. Idem, Printr-un tunel (corespondență cu Horia Stanca), ediție îngrijită și cu postfață de Dumitru Velea, Editura Fundației Culturale "Ion D. Sîrbu", Petroșani, 1995. Idem, Scrisori
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
mai 1983", în vol. Iarna bolnavă de cancer, ed. cit., p. 99. 9 Viorica Guy Marica, art. cit., în Caiete critice, nr. 10-12/1995, p. 112. 10 "Ion D. Sîrbu către Virgil Nemoianu, Craiova, 26 ianuarie 1985", în vol. Traversarea cortinei, Timișoara, Editura de Vest, 1994, p. 330. 11 Istoria relațiilor lui Ion D. Sîrbu cu Securitatea este surprinsă minuțios de Clara Mareș în volumul Zidul de sticlă. Ion D. Sîrbu în arhivele Securității, Editura Curtea Veche, București, 2011. 12 "Ion
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Opere. Jurnalul unui jurnalist fără jurnal, vol. I, Corespondență, vol. II, ediție îngrijită, cronologie și note de Toma Velici, în colaborare cu Tudor Nedelcea. 16 Virgil Nemoianu, "I. D. Sîrbu: satira și lirismul", cuvânt introductiv la volumul Ion D. Sîrbu, Traversarea cortinei, ed. cit., p. 6. 17 "Ion D. Sîrbu către Virgil Nemoianu, Craiova, 5 iunie 1984", în vol. Traversarea cortinei, ed. cit., p. 282. 18 "Ion D. Sîrbu către Virgil Nemoianu, Craiova, 6 aprilie 1982", în op. cit., pp. 42-43. 19 "Ion
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
în colaborare cu Tudor Nedelcea. 16 Virgil Nemoianu, "I. D. Sîrbu: satira și lirismul", cuvânt introductiv la volumul Ion D. Sîrbu, Traversarea cortinei, ed. cit., p. 6. 17 "Ion D. Sîrbu către Virgil Nemoianu, Craiova, 5 iunie 1984", în vol. Traversarea cortinei, ed. cit., p. 282. 18 "Ion D. Sîrbu către Virgil Nemoianu, Craiova, 6 aprilie 1982", în op. cit., pp. 42-43. 19 "Ion D. Sîrbu către Horia Stanca, Craiova, 5 aprilie 1986", în vol. Scrisori către bunul Dumnezeu, ed. cit., p. 122
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
1986", în vol. Scrisori către bunul Dumnezeu, ed. cit., p. 122. 20 "Ion D. Sîrbu către Horia Stanca, Craiova, 28 decembrie 1984", în op. cit., p. 103. 21 "Ion D. Sîrbu către Ion Negoițescu, Craiova, 2 decembrie 1982", în vol. Traversarea cortinei, ed. cit., p. 122. 22 "Ion D. Sîrbu către Virgil Nemoianu, Craiova, 2 martie 1984", în op. cit., pp. 259-260. 23 "Ion D. Sîrbu către Virgil Nemoianu, Craiova, 22 martie 1985", în op. cit., p. 347. 24 "Ion D. Sîrbu către Virgil
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
1982", în op. cit., p. 42. 25 "Ion D. Sîrbu către Horia Stanca, Craiova, 28 decembrie 1984", în vol. Scrisori către bunul Dumnezeu, ed. cit., p. 103. 26 "Ion D. Sîrbu către Virgil Nemoianu, Craiova, 2 martie 1984", în vol. Traversarea cortinei, ed. cit., p. 261. 27 "Ion D. Sîrbu către Mariana Șora, Craiova, 5 septembrie 1987", în Caiete critice, nr. 10-12/1995, p. 39. 28 "Ion D. Sîrbu către Virgil Nemoianu, Craiova, 2 martie 1984", în vol. Traversarea cortinei, op. cit., p.
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
vol. Traversarea cortinei, ed. cit., p. 261. 27 "Ion D. Sîrbu către Mariana Șora, Craiova, 5 septembrie 1987", în Caiete critice, nr. 10-12/1995, p. 39. 28 "Ion D. Sîrbu către Virgil Nemoianu, Craiova, 2 martie 1984", în vol. Traversarea cortinei, op. cit., p. 261. 29 "Ion D. Sîrbu către Virgil Nemoianu, Craiova, 5 februarie 1983", în op. cit., p. 154. 30 "Ion D. Sîrbu către Virgil Nemoianu, Craiova, 19 decembrie 1985", în op. cit., p. 402. 31 "Ion D. Sîrbu către Horia Stanca
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Editura Cartea Românească, București, 2013. 33 "Ion D. Sîrbu către Horia Stanca, Craiova, 21 mai 1988", în vol. Scrisori către bunul Dumnezeu, ed. cit., p. 139. 34 "Ion D. Sîrbu către Ion Negoițescu, Craiova, 7 iulie 1982", în vol. Traversarea cortinei, ed. cit., p. 79. 35 "Ion D. Sîrbu către Mariana Șora, Craiova, 25 ianuarie 1989", în op. cit., p. 519. 36 Virgil Nemoianu, "I. D. Sîrbu: satira și lirismul", în op. cit., p. 12. 37 "Iubite Virgil Nemoianu", "Bunule, ne-bunule Nego", "Mănăstire într-
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
apropie moartea de tine/ Iar vine cu o mie de aripi, te uită!", Apele morții, "Hei, de-ajuns!", " Nu e anotimpul acesta al cincilea?", Anotimp, " Cine la miezul nopții stinge lumina/ Și-ncet pe scările de carton urcă?/ Hamlet... Hamlet.../ - Cortina, trageți cortina", Miezul nopții. Adresarea directă face parte din aceeași încercare de resuscitare a cântului medieval, deși poate fi și o influență a liricii internaționale recente. Astfel de retorisme care fac să pulseze un discurs aparent demetaforizat, se regăsesc și
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de tine/ Iar vine cu o mie de aripi, te uită!", Apele morții, "Hei, de-ajuns!", " Nu e anotimpul acesta al cincilea?", Anotimp, " Cine la miezul nopții stinge lumina/ Și-ncet pe scările de carton urcă?/ Hamlet... Hamlet.../ - Cortina, trageți cortina", Miezul nopții. Adresarea directă face parte din aceeași încercare de resuscitare a cântului medieval, deși poate fi și o influență a liricii internaționale recente. Astfel de retorisme care fac să pulseze un discurs aparent demetaforizat, se regăsesc și la Vladimir
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
se vadă interiorul/ (cu totul neînsemnat, în definitiv),/ sus, sprâncenele își schițează zborul". Indicațiile sunt clare, multiplicarea deicticelor are exact același scop, acela de a poziționa eul emitent în postura unui actor dramatic și astfel să învingă/ să depășească acea "cortină de fier" ce desparte actorul, emitentul de publicul său, de cititor. E și dezideratul literaturii contemporane care a încercat să-și lărgească publicul, care a acceptat inclusiv ceea ce multă vreme era asociat doar cu "groapa de gunoi" a culturii, și
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și în orașele mici. „Nimeni nu mă caută, n-am nici un prieten pe aproape, mi-a murit și calul [cel din amintirile din război - n. m.]. ...A prins promoroacă și clampa...” (I. D. Sîrbu, „Scrisoare către Lisbeth, Edmund, Ramon”, în Traversarea cortinei, Editura de Vest, 1994, p. 243). Editorii, Virgil Nemoianu și Marius Ghica, nu atrag în nici un fel, grafic, atenția că ultima propoziție e un citat, cum o fac pentru alte expresii împrumutate de autor. De ce? „A prins promoroacă și clampa
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
astfel, după ce i-a plasat pe cititori într-o zonă familiară, David încearcă să îi mute de la cursul obișnuit al vieții spre lucruri stranii și imprevizibile: "Era ca o scenă dintr-o piesă de teatru, ireală, inumană. Simțeai că acea cortină de fier, zdrăngănind și pocnind și trimițând scântei fierbinți spre a întâlni stelele calme era numai un fundal pictat; apoi zgomotul împușcăturilor venind dinspre ruinele întunecate, magazinele de muniții goale, și apoi acești negustori tremurând și țăranii strânși între baionete
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
secret era una pur retorică, bineînțeles. Era evident, chiar și pentru un nespecialist, că nimeni nu luase vreodată în calcul revenirea Regelui Mihai pe tronul de unde fusese alungat de teroriștii sovietici, nici de partea vestică, nici de cea estică a Cortinei de Fier și, din nefericire, nici din interiorul aparatului de putere din țară. Mesajele de Crăciun pe care Majestatea Sa le trimitea prin intermediul Europei Libere erau mai curând percepute în țară drept un pigment exotic, amintire a unui timp revolut
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]