3,019 matches
-
cu bine. Am trecut și eu prin centru, târziu, după-amiază, pe lângă sinagoga orașului. În tăcerea de spre seară se auzea vântul prin crengile copacilor bătrâni. Era un mic fior misterios... "un mic fior paranormal", ca o discretă șoaptă de "indigență". Craii de modă nouă Mizilul este un spațiu psihologic special. Acolo simți că evenimentele și mica istorie cotidiană se petrec într-un anumit fel, specific locului. Sunt doar câteva localități românești identice: Podul Iloaie, Târgu Frumos, Negrești... Târguri-orașe, aspirând la rangul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
într-o doară, mai mult pentru mine. Dar lăutarul mi-a răspuns, înțelept, cu convingere... "Se pregătesc pentru globalizare. Fac proiecte Phare, Sapard..." Cu un gând obosit, mi-am propus să consemnez ceva, un fel de roman crepuscular, în genul "Crailor" lui Mateiu. Nici nu știu cum i-aș spune. "Craii de modă nouă". Zodia coțofenei Lungă așteptare a primăverii întârziate. Parcă s-a defectat un ceasornic, încurcând perfecta geometrie a succesiunii anotimpurilor; parcă vremea merge înapoi și ne trezim cu iarna, sărind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
lăutarul mi-a răspuns, înțelept, cu convingere... "Se pregătesc pentru globalizare. Fac proiecte Phare, Sapard..." Cu un gând obosit, mi-am propus să consemnez ceva, un fel de roman crepuscular, în genul "Crailor" lui Mateiu. Nici nu știu cum i-aș spune. "Craii de modă nouă". Zodia coțofenei Lungă așteptare a primăverii întârziate. Parcă s-a defectat un ceasornic, încurcând perfecta geometrie a succesiunii anotimpurilor; parcă vremea merge înapoi și ne trezim cu iarna, sărind peste vară. De la Iași la București și retur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
pretutindeni, că a venit zodia lor, ZODIA COȚOFENELOR. CUPRINS Prefață 5 1 9 2 60 3 140 Meritam alte amintiri 184 Trompeta lui Burcea 190 Când sublocotenenții mureau din iubire 195 Clopoțel cu suflețel 201 Un mic mesaj paranormal 207 Craii de modă nouă 212 Zodia coțofenei 217 Probleme și personaje pe strada Speranței 222 Patima lui Grivei 228 Periculoasa lume suprarealistă 233 Instituția "Prietenia" 239 Miniaturi 243 "Copacul" lui John Fowles și copacul meu 246 Anacronica stare de "domn" 250
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
simbolic pentru ultimele prezențe ale vechilor corăbii cu pânze, în Mediterana și-n toate mările lumii, învinse, tot mai mult, de vapoarele moderne cu aburi și motor. O descendență piraterească are și Pantazi, unul din cei trei boemi aristocrați din Craii de Curtea-Veche (1929), romanul picaresc al lui Mateiu Caragiale. Cu aroma barocă a limbajului, personajul-narator îi ascultă spovedania : Sunt grec, urmă el, și nobil, mediteranean ; cei mai vechi străbuni ce-mi cunosc erau, în suta a șaisprezecea, tâlhari de apă
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
al lui Nae Ipingescu, Dionisie e tare în "politica externă". El ne vorbește de "rumînia" (șerbia) Franței, de Bonaparte cum "au intrat cum am zîce pe subt pielea tuturor miniștrilor și a tuturor boierilor mari ai Franței, de "Spanioru", de "craiul Portucalii", de Constandin, fratele țarului Alexandru, care i-a zis lui Napoleon: "poftim să mergem la frate-mieu împăratul la Petruburg, să facem pace". Desigur că Ianache Văcărescul e un om mult mai cult, un adevărat intelectual, iar a sa Istorie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
el Tudor "era un om foarte neînsemnat", "vrăjmaș neîmpăcat al nobleței", urmărind "a omorî aristocrația română spre a se urca prostimea și mojicimea pe ruinele ei". În mișcarea de la 1848 nu vede decât atâta că "dăscăleții, avocații și ciocoii rapaci", "craii" s-au ridicat să răstoarne pe boieri. Magheru e "ciocoi de peste Olt", Tell e "de o familie cu totul obscură" (poziția socială îl obsedează pe Lăcusteanu), Aristia e "un smintit, profesor de declamații teatrale", ideile revoluționarilor ca suferința poporului și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
desprind, S-adună cerc și iar se-ntind Și bat pământul tropotind În tact ușor. Și popi, șirag, cădelnițând, Ceteau ectenii de comând - Și clopote, și plâns și vai Și-oștenii-n șir, și pas de cai Și sfetnici și feciori de crai Și nat de rând. Și clopotele-n limba lor Plângeau cu glas tânguitor; Și-adînc din bubuitul frânt Al bulgărilor de pământ Vorbea un glas, un cântec sfânt Și-nălțător: Nu cerceta aceste legi, Că ești nebun, când le-nțelegi! Din codru
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
politice tragice, în care e nevoie de simulație și mai ales de răbdare și de înfrînare a mândriei. Vlai-cu-vodă este, prin mama sa vitregă Clara, vasalul regelui Ludovic. Domnul ar rupe jugul, dar sora și cumnatul său sunt ostateci la crai. Jucând umilința, el izbutește să recapete rudele zălogite, cu riscul, inerent oricărei dibăcii, de a fi suspect tuturor, boierilor, familiei, Clarei. Cu mari suferințe morale, după ce jucase pe ascultătorul de Doamna Clara, față de boieri, spre a risipi bănuielile, și pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mizantrop, ipocrit. Vlaicu e dimpotrivă un voievod trist de mizeriile patriei, unit în conspirație cu boierii, gata el însuși de orice jertfă. Nepotului său Mircea, contrariat că nu i se dă în căsătorie sora domnului, Anca, făgăduită din motive politice craiului sârbesc, îi face o lecție sublimă de abnegație, rezu-mînd destinul negru al țării: Chinuri? Tu vorbești de chinuri? Chin, a inimii bătaie? Chin? o clipă de nădejde, o-mboldire, o văpaie Ce s-aprinde c-o privire, ce cu-o lacrimă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pe barbarul fără nume alergând pe câmpiile acestui pămînt: Sunt seri, spre toamnă, adânci și strălucite Ce luminîndu-mi negura-amintirii Trezesc în mine suflete-adormite. Demult, încît cad pradă amăgirii, Când Cerul pârguit la zări cuprinde Purpura toată, și toți trandafirii. Narațiunea Craii de Curtea-Veche a avut de la început admiratori fanatici. "Craii" sunt niște stricați subțiri, amestec de murdărie și sublim, cel puțin întrucît privește pe Pașadia și Pantazi. Suntem în Bucureștii semi-balcanici, semi-occidentali, unde fineța cea mai înaintată se amestecă cu înjurătura
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Sunt seri, spre toamnă, adânci și strălucite Ce luminîndu-mi negura-amintirii Trezesc în mine suflete-adormite. Demult, încît cad pradă amăgirii, Când Cerul pârguit la zări cuprinde Purpura toată, și toți trandafirii. Narațiunea Craii de Curtea-Veche a avut de la început admiratori fanatici. "Craii" sunt niște stricați subțiri, amestec de murdărie și sublim, cel puțin întrucît privește pe Pașadia și Pantazi. Suntem în Bucureștii semi-balcanici, semi-occidentali, unde fineța cea mai înaintată se amestecă cu înjurătura și pofta grosolană. Limba însăși e caracteristică: "dat în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
arivist aprig, fără scrupule. Colportor de vești imaginare, născocite din interes și din ambiția de a fi informat, măsluitor de situații și profitor de pe urma tuturora, Stănică se așează în galeria profitorilor caragialieni și e plămădit din pasta lui Pirgu din Craii de Curtea-Veche... Cel mai interesant cuplu în care pasiunea erotică se desfășoară în ample evoluții este acela format de Otilia și Pascalopol... Tip de rafinat, de blazat voluptos, cu rezerve de candoare sufletească, moșierul îndrăgostit de Otilia este un personagiu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
învoirea lui Alecsandri - și Odobașa, este un personaj care are gata la dânsul felurite ode pentru toate prilejurile: "Acrostihescu ... (scoate din buzunar un volum manuscris și caută filele): Aurora... La mormântul ei!... odă la împăratul... odă la șahul... odă la craiul!" Și dacă el își pune poezia și în slujba șahului, asta nu-l împiedică să o înalțe sus de tot - în teorie: Acrostihescu: "Poezia este o artă sfântă... o fiică cerească." Flutur: Apoi, dacă-i o fiică cerească, n-o
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Boerescu, „Litanii din Țara de Sus”, LCF, 1996, 11; Sorina Gabriela Costea, Conștiința rostului, LCF, 1996, 39; Rachieru, Poeți Bucovina, 462-470; Ioan Romeo Roșiianu, „Litanii”, CRC, 1997, 5; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 233-234; Rodica Mureșan, Un inepuizabil și neîmpăcat Ulyse, „Crai nou”, 1999, 6 noiembrie; Ion Beldeanu, Doi poeți cernăuțeni, CL, 1999, 12; Ion Murgeanu, Poetul Bucovinei luptătoare, „Curierul românesc”, 2000, 7-8; Grigore C. Bostan, Lora Bostan, Pagini de literatură română. Bucovina, regiunea Cernăuți (1775-2000), Cernăuți, 2000, 471-481; Mihai Iacobescu, „Iluzii
TARAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290085_a_291414]
-
se repetă este aceea de cunoaștere prin suferință. Eseistica lui S. se bizuie pe un estetism moral exprimat - și aici este orginalitatea sa - într-un limbaj în care se răsfață vocabulele dâmbovițene. De la „țicneli” și „nădufuri”, „împănoșați boieri” și de la craii care s-au „pirguit”, eseistul evadează spre Hegel și lumea conceptelor. În studiul despre poezia lui Geo Bogza aplică o retorică neobișnuită, trasă în pseudoconcepte computerizate (ECD, adică: efect de contrast, prin folosirea declamatoriului sau a derizoriului; ESCG: efect silogistic
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
schițe Casă cu muscate albe (1925), Poveștile lui Hinu Ion (1925) ș.a., românele Porunca inimii (1933), Drumul dragostei (1934), Turnuri în apă (1935; Premiul „Ion Heliade-Rădulescu” al Academiei Române) ș.a., dar și dramaturgul: Cuiburi sfărâmate (1924, în colaborare cu Adrian Păscu), Craiul Vânt (1926, în colaborare cu Adrian Păscu), Moșnenii (1927) și Ion Creangă (1938, în revistă „Teatru”, în colaborare cu Adrian Păscu). Colaborează la „Adevărul literar și artistic”, „Flacăra”, „Zburătorul”, „Azi”, „Tot”, „Universul literar”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Dimineață”, „Adevărul”, „Rampă”, „Tribuna
TELEAJEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290121_a_291450]
-
ieșene. SCRIERI: Lacrimi de copii, Ploiești, 1912; Când ies pâraiele... din matcă, Crefeld, 1918; Au înflorit castanii, Iași, 1924; Cuiburi sfărâmate (în colaborare cu Adrian Păscu), Iași, 1924; Casă cu muscate albe, Iași, 1925; Poveștile lui Hinu Ion, București, 1925; Craiul Vânt (în colaborare cu Adrian Păscu), Arad, 1926; Moșnenii, Arad, 1927; Porunca inimii, Iași, 1933; Drumul dragostei, București, 1934; Turnuri în apă, București, 1935; ed. Iași, 1997; O fată singură, București, 1937; Legiunea de onoare, 1940; Ard zăpezile, București, 1962
TELEAJEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290121_a_291450]
-
estetice ale scriitorului. Îi reproșează lui Ionel Teodoreanu lirismul de album (Fundacul Varlamului), iar mai târziu se entuziasmează cu îndreptățire de proza lui V. Voiculescu, cel care „a dat povestirii românești o altă vârstă literară”. În considerațiile făcute pe marginea Crailor de Curtea-Veche, Mateiu I. Caragiale i se înfățișează drept „cel mai bizar scriitor român”, caracterizat de „imaginația somptuoasă, gustul pentru bogăția decorativă, viziunea decadenței mărețe”. În afară de A. I. Odobescu, S. consacră în volumul Clasicii noștri un amplu studiu lui Ion Creangă
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
maramureșean a fost tipărită de Ț.: Poezii populare din Maramureș (1906). Sunt reunite aici peste două sute șaptezeci de piese, dintre care doar douăzeci și cinci balade, unele constituind o noutate (Năzdravanul, Fata fetelor, Hore despre cei doi frați, Gheorghe și Iosif, Roșmon crai), numeroase doine, strigături, chiuituri, precum și colinde sau descântece. Culegerea, rezultat al cercetării unei singure localități, Biserica Albă, așezată pe malul drept al Tisei, are o dublă importantă, prin expresivitatea textelor și prin prezentarea lor cu semne diacritice, menite să redea
ŢIPLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290194_a_291523]
-
Unde mi-am încropit eu culcușul/ A venit și-a stuchit spiridușul/ Că de tot ce-am avut le-a fost milă/ Și lui Flămânzilă și lui Setilă” (Speranța). Tot de sorginte folclorică e cel mai lung poem al cărții, Crai de Rouă, despre iubirea neîmpărtășită între Craiul de Rouă și Sânziana, copila lui Chiciură Împărat. Când nu are structura unui bocet sau a unui descântec, lirica lui Ț. surprinde metaforic diferite ipostaze ale spiritului (Rugă, Singurătate, Cântec de leagăn, Mugurel
ŢOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290211_a_291540]
-
venit și-a stuchit spiridușul/ Că de tot ce-am avut le-a fost milă/ Și lui Flămânzilă și lui Setilă” (Speranța). Tot de sorginte folclorică e cel mai lung poem al cărții, Crai de Rouă, despre iubirea neîmpărtășită între Craiul de Rouă și Sânziana, copila lui Chiciură Împărat. Când nu are structura unui bocet sau a unui descântec, lirica lui Ț. surprinde metaforic diferite ipostaze ale spiritului (Rugă, Singurătate, Cântec de leagăn, Mugurel etc.). În La icoană (1966) apar câteva
ŢOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290211_a_291540]
-
religioase sunt Irozii, Mironosițele, Adam și Eva (Jocul cu pomul) și Lăzărelul. Cunoscută în cea mai mare parte a Moldovei, drama Irozii sau Vicleimul circulă în Muntenia și sub numele de Tăierile, iar în Transilvania, alături de varianta Viflaimul, apar denumirile Craii sau Magii. Existența dramei este menționată de Miron Costin încă din secolul al XVII-lea. În Transilvania acest teatru a cunoscut o puternică înflorire datorită interesului arătat de clerul local, de școlile din Șcheii Brașovului, din Sibiu și Blaj, dar
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
Tras printr-un inel? Fețișoara lui, Spuma laptelui; Mustețioara lui, Spicul grâului; Perișorul lui, Peana corbului; Ochișorii lui, Mura câmpului?” Tu, mioara mea, Să te-nduri de ea Și-i spune curat Că m-am însurat Cu-o fată de crai, Pe-o gură de rai. Iar la cea măicuță Să nu spui, drăguță, Că la nunta mea A căzut o stea, C-am avut nuntași Brazi și paltinași, Preoți, munții mari, Paseri, lăutari, Păserele mii, Și stele făclii. Interpretarea baladei
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ca tehnică de compoziție, căci elementul dramatic apare sub forma acestui presupus dialog sfâșietor prin încărcătura sa sentimentală. Ciobanul o roagă pe mioară să-i spună mamei lui că na murit, ci că " M-am însurat/ Cu o fată de crai,/ Pe-o gură de rai", dar să-i ascundă faptul că la nunta lui a căzut o stea și că a participat întreaga natură. El vrea astfel să o cruțe pe mama sa de o mare durere sufletească deoarece ea
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]