4,747 matches
-
ai Carpaților, totul este posibil: totul În stricta și ampla dimensiune umană, cea a Creației și a Demnității. Poate și a fericirii, dar... cum ne mai reprezentăm noi oare fericirea, azi?! Acum când s-au năruit idealurile sociale fanteziste și criminale, când Banul s-a reinstalat pe altarurile goale și răvășite de resemnările și, poate, de regretele, neputințele și resentimentele noastre, noi, Încă o dată supraviețuitorii unei catastrofe istorice și umane. Dar... fericirea nu Înseamnă pentru unii, pentru foarte mulți, În lumea
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
prezentat organizarea polițienească a unor mari capitale europene, printre care cele ale Franței, Austriei, Germaniei și Ungariei. Capitala Franței era supravegheată informativ de patru brigăzi centrale de detectivi, subordonate Poliției Judiciare. În Viena acționau 300 de detectivi grupați în Secția Criminală, iar Berlinul avea la dispoziție, tot în cadrul Poliției judiciare, Secția a IV-a Criminală împărțită în 10 Inspecții, care totalizau un efectiv de 2.893 persoane. Poliția Judiciară din Budapesta avea în subordine Corpul Detectivilor cu cinci brigăzi, fiecare cu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
O legătură strânsă a fost cea între D.P.S.G. și Ministerul Justiției, mai ales cu organele judecătorești din țară, care au fost înștiințate de actele de poliție (administrativă, judiciară, de siguranță) și s-au adus elemente pentru urmărirea și pedepsirea faptelor criminale. Pe orizontală, o colaborare obligatorie a survenit între serviciile medico-legale și de identificare, de la Ministerul Justiției, cu cele de dactiloscopie și laboratoarele balistice, chimice, ș.a., aflate la D.P.S.G. În perioada premergătoare intrării României în război, D.P.S.G. și Marele Stat Major
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
general al Ministerului de Interne, a propus înființarea unei Brigăzi Mobile care „să poată fi aruncată imediat” în locurile unde au loc infracțiunile sau în punctele nevralgice pentru siguranța statului. Aceasta avea misiuni informative și represive, de a urmări bandele criminale, de a cerceta atacurile banditești, de a preveni și reprima furturile pe calea ferată etc. Dotarea a reprezentat un punct important al Brigăzii Mobile, aceștia având dreptul la aparate foto, revolvere, lanterne, grenade lacrimogene și alte materiale tehnice necesare, iar
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de 56.045 funcționari. O altă analiză a locotenentului-colonel Vasile Barbu a vizat organizarea informativă existentă în câteva capitale europene. La Paris funcționau patru brigăzi centrale de detectivi, subordonate Poliției Judiciare, în Viena acționau 300 de detectivi, coordonați de Secția Criminală, iar capitala Ungariei avea organizat un corp de detectivi, subordonat Poliției Judiciare, compus din cinci brigăzi, fiecare structurată în 7-9 subbrigăzi, cu câte un efectiv de 5-14 detectivi. În plus, la fiecare comisariat de poliție exista și o subbrigadă mobilă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
misiuni au fost conduse independent de Corpul 1 Armată, care a coordonat cele trei divizii aflate în subordine. Serviciul de informații al Ministerului de Interne a purtat denumirea de Poliția Secretă de Stat (Geheime Staatpolizei, prescurtat Gestapo) și alături de Poliția Criminală a Reichului (Reichpolizei) constituia Serviciul de Siguranță al Germaniei (Sicherheitspolizei). Centrala Gestapo se afla concentrată la Berlin, însă avea secțiuni speciale în unele state și a organizat agenturi informative în toate capitalele Europei. La Ministerul Propagandei își desfășurau activitatea Secțiile
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
chestiuni politice; informații, apărare economică și apărarea științei; chestiuni de legislație și apărare, de știința apărării și de educația apărării; îngrijirea victimelor de război; presa; apărarea contra propagandei. Serviciul de Siguranță avea în frunte pe Reinhard Heydrich, inițial șeful Poliției Criminale, care și-a extins treptat activitatea pe lângă Statul Major al marilor comandamente teritoriale. Aceste nuclee au supravegheat toate evenimentele politice interne și au analizat individual cazurile de contrainformații identificate, luând măsurile care s-au impus. Deși în Germania nu exista
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
fost repetate, deoarece s-a constatat nerespectarea lor, fapt care a compromis secretul unor operațiuni și a creat posibilitatea apariției unor zvonuri care au produs „dezorientare și curente defetiste” în rândul populației. Atitudinea persoanelor vinovate a fost catalogată drept „inconștiență criminală”, iar comandanții de unități și mari unități au primit sarcina să lupte „din răsputeri” pentru păstrarea secretului profesional și a tăcerii în general. Ordinul Marelui Stat Major nr. 24.867/938 a precizat că tăcerea trebuie să devină „nu numai
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
răpire al lui Barbu Călinescu, fiul premierului, intenția de aruncare în aer a trenului regal în zona Văii Prahovei și a unui pod în București peste râul Dâmbovița, pe unde trecea mașina lui Armand Călinescu în drum spre casă. Intenții criminale ale legionarilor au mai existat la o conferință susținută de premier la Ateneul Român și în grădina restaurantului „Continental”, unde acesta lua masa cu un grup de prieteni. În toate aceste cazuri, membrii „echipelor morții” au constatat că șeful guvernului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
răspândită foarte mult printre jandarmi, și cum să nu fie! Un jandarm are 18 lei pentru hrană. Îl acuzăm că fură. El fură! Sau eu, Stat, îl fur pe el și abuzez de mizeria și neputința omenească. Conducerea Statului este criminală. Ce poate mânca acel individ cu 18 lei pe zi, când numai pâinea costă 13 lei? Apoi, Statul nu-i dă lemne ca să se încălzească. Atunci el este nevoit să fure, ori să doarmă ca o vită. La Lăculețe și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
zile mai târziu, la 8 august 1945, judecătorii au pronunțat șase sentințe de muncă silnică pe viață și alte condamnări de zeci de ani de închisoare. Locotenent-colonel Ștefan Manolescu, directorul Poliției de Siguranță din P.P.C., a fost catalogat drept „șeful criminalilor comisari”, fiind acuzat că le-a dat mână liberă în anihilarea dușmanilor regimului antonescian. Un alt denunț s-a referit la Ion Stelian, șeful Grupei I-a Comuniste din Corpul Detectivilor, care „a ordonat și tolerat torturarea comuniștilor”, dintre care
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
părțile contractante. Articolul 1173 Actul autentic are deplină credință în privirea oricărei persoane despre dispozițiile și convențiile ce constată. Executarea actului autentic, care este investit cu formulă executorie, va fi suspendată prin punerea în acuzație, când se intentează o acțiune criminală*) în contra pretinsului autor al actului. Iar cand în cursul unei instanțe civile actul se atacă de fals, tribunalele**) pot, după împrejurări, a suspenda provizoriu executarea actului. (Cod civil 653, 969, 974). ---------- *) Punerea în mișcare a acțiunii penale. În ceea ce privește defăimarea înscrisului
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
condamnarea fără rezerve a tuturor actelor, metodelor și practicilor de terorism. Suntem hotărîți să întărim cooperarea noastră în eliminarea acestei amenințări pentru securitatea, democrația și drepturile omului. În acest scop, vom lua măsuri pentru prevenirea, în teritoriile noastre, a activităților criminale care sprijină actele de terorism în alte state. Vom încuraja schimbul de informații privind activitățile teroriste. Vom căuta, în continuare, în mod corespunzător, căi eficiente de cooperare în acest domeniu. Vom lua, de asemenea, măsuri necesare, la nivel național, pentru
DECLARAŢIE din 9-11 iulie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121353_a_122682]
-
se referă la teritoriul țării celeilalte părți. Articolul 2 1. Cooperind la detectarea și suprimarea infracțiunilor, în special a crimei organizate, părțile: a) se vor informa reciproc asupra datelor persoanelor implicate în crimă organizată, legăturilor infractorilor, structurilor organizațiilor și grupurilor criminale, atitudinii de grup specifice infractorului, datelor specifice cazurilor, în special timpul, locul și modul de acțiune, instalațiile atacate, descrierea legilor încălcate, măsurile luate, precum și orice alte detalii relevante, atât timp cît acestea sunt necesare pentru prevenirea sau suprimarea unor asemenea
HOTĂRÎRE nr. 271 din 9 iunie 1997 pentru aprobarea Acordului de cooperare în domeniul combaterii crimei organizate, a terorismului şi a traficului ilicit de droguri dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare, semnat la Budapesta la 19 februarie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118329_a_119658]
-
alte cercetări relevante. Părțile se vor informa reciproc asupra experiențelor, investigațiilor și aplicățiilor, metodelor și echipamentelor de lucru, în scopul sporirii eficienței acestora; f) la cerere, își vor pune la dispoziție informații și eșantioane de obiecte ce rezultă din actele criminale sau folosite pentru comiterea acestora; ... g) pentru a promova combaterea crimei organizate, vor face schimburi de specialiști pentru pregătirea și perfecționarea lor comună, în vederea obținerii unei experiențe de nivel superior și pentru studierea reciprocă a achizițiilor moderne în domeniul tehnicilor
HOTĂRÎRE nr. 271 din 9 iunie 1997 pentru aprobarea Acordului de cooperare în domeniul combaterii crimei organizate, a terorismului şi a traficului ilicit de droguri dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare, semnat la Budapesta la 19 februarie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118329_a_119658]
-
producerii ilegale de droguri și substanțe psihotrope. ... Articolul 4 Cooperarea dintre părți va include, de asemenea: a) schimb de informații în conformitate cu normele juridice referitoare la activitățile care constituie obiectul acordului; ... b) schimb de informații asupra veniturilor ce provin din acte criminale; ... c) schimb de informații, reglementări juridice și experiență, referitoare la străini și migrație; ... d) schimb de informații necesare celeilalte părți, pentru combaterea traficului ilegal de persoane și al forței de muncă. ... Articolul 5 a) Schimbul de informații se face între
HOTĂRÎRE nr. 271 din 9 iunie 1997 pentru aprobarea Acordului de cooperare în domeniul combaterii crimei organizate, a terorismului şi a traficului ilicit de droguri dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare, semnat la Budapesta la 19 februarie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118329_a_119658]
-
fi transmise fie prin modalitatea indicată la paragraful 1 al prezentului articol, fie direct între autoritățile părților contractante. 3. În caz de urgență, comunicările menționate la paragraful 2 al prezentului articol vor putea fi transmise prin intermediul Organizației Internaționale de Poliție Criminală (INTERPOL). 4. Fiecare parte contractanta va putea, printr-o declarație adresată secretarului general al Consiliului Europei, să facă cunoscut că intenționează să facă derogare de la regulile de transmitere prevăzute la paragrafele 1 și 2 ale prezentului articol. Articolul 16 Dacă
LEGE nr. 183 din 12 noiembrie 1997 privind ratificarea Convenţiei europene pentru reprimarea infracţiunilor rutiere, adoptată la Strasbourg la 30 noiembrie 1964. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118014_a_119343]
-
sisteme, în pofida dispozițiilor prezenței convenții. 2. Părțile contractante care vor exclude din raporturile lor reciproce aplicarea prezenței convenții, conform dispozițiilor prezentului articol, vor adresa în acest scop o notificare secretarului general al Consiliului Europei. Articolul 28 Comitetul European pentru Problemele Criminale al Consiliului Europei va urmări executarea prezenței convenții și va facilita, în măsura în care va fi necesar, reglementarea amiabilă a oricărei dificultăți care ar putea să apară în executarea convenției. Articolul 29 1. Prezenta convenție este deschisă semnării statelor membre ale Consiliului
LEGE nr. 183 din 12 noiembrie 1997 privind ratificarea Convenţiei europene pentru reprimarea infracţiunilor rutiere, adoptată la Strasbourg la 30 noiembrie 1964. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118014_a_119343]
-
eu, dacă așa m-am născut! eu merg la biserică și mă rog, șefii bisericii ortodoxe sînt homosexuali, eu îi cunosc, purtătorul de cuvînt al patriarhiei, cînd l-am văzut pe lîngă el cu trei băieței, ăștia îi plac! mitropolitul criminal securist, 5 crime are, că n-au vrut creștinii pe vechi să dea mănăstirile, le-a luat cu bătaia și cu forța! Teoctist e securist, nu vezi că are 92 de ani, îl iubește Dumnezeu, vezi ce e bun la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de membri ai Consiliului Suprem al Uniunii Agrare se aflau în închisoare sau în lagăre de concentrare. Un exemplu de motiv de arestare este cazul ziaristului agrarian Kunev. Acuzația oficială afirma că, într-un articol, Kunev, "într-o manieră realmente criminală, îi numise șpe membriiț guvernului bulgar visători politici și economici." 21 În alegerile ținute în octombrie, Frontul Patriei a obținut 78 % din voturi, iar opoziția 22 %. În noul guvern, Gheorghi Dimitrov a devenit prim-ministru, iar Gheorghiev vicepremier și ministru
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
la adresa abuzurilor partidului iugoslav, de o duritate rareori folosită pînă atunci în relațiile dintre state, dar care avea să facă parte începînd din acest moment din arsenalul verbal obișnuit al comuniștilor. Termenii aceștia insultători includeau formule cum ar fi: "Clica criminală a lui Tito," "Tito Iuda și complicii lui," "trădătoridemni de dispreț și lachei imperialiști," "haită de rechini faliți", "trădători ai internaționalismului proletar," "mesagerii siniștri ai lagărului războiului și morții, ațîțători trădători la război și demni urmași ai lui Hitler," "bandă
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ruso-române, Rusia a impus-o Turciei" (Roller, 1952, p. 421). În ciuda tuturor binefacerilor cu care marele popor rus i-a blagoslovit pe români, elita politică a acestora din urmă, aservită capitalului străin și puterilor imperialiste, a luat parte la "războiul criminal antisovietic" (1941-1944) (Roller, 1952, p. 662). "Atacul criminal contra URSS", lansat la 22 iunie 1941, a fost o acțiune fatidică pentru România. Atacând Uniunea Sovietică, împreună cu trupele naziste germane, "Antonescu a împins în măcel circa un milion de ostași [români
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
p. 421). În ciuda tuturor binefacerilor cu care marele popor rus i-a blagoslovit pe români, elita politică a acestora din urmă, aservită capitalului străin și puterilor imperialiste, a luat parte la "războiul criminal antisovietic" (1941-1944) (Roller, 1952, p. 662). "Atacul criminal contra URSS", lansat la 22 iunie 1941, a fost o acțiune fatidică pentru România. Atacând Uniunea Sovietică, împreună cu trupele naziste germane, "Antonescu a împins în măcel circa un milion de ostași [români]" (Roller, 1952, p. 665). Până la urmă, prin lupta
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a consumat în național-socialismul german, care a rasializat națiunea până în măduva oaselor sale ideologice. Ororile umane și consecințele abominabile antrenate de această rasializare a naționalismului a cărui culme a fost atinsă în nazism - grozăvia Holocaustului stă mărturie cutremurătoare pentru potența criminală uriașă a forțelor ideologice rezidente în naționalism - au revelat din plin valențele distructive ale naționalismului. Experiența traumatică a Holocaustului și a celor două războaie mondiale ce s-au originat ideologic din naționalism a semnalat imperiozitatea morală și politică de imaginare
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cu scopul de a înțelege realitatea trecutului (adică a ceea ce poate primi numele de "perlaborare clioanalitică"), ci urmărește o finalitate strict condamnatorie. Trecutul comunist este confruntat și răfuit doar pentru a fi pus la zid și condamnat ca "ilegitim și criminal". În acest fel, Raportul Tismăneanu nu reflectă atât o "politică a regretului" cât mai curând o "politică a revanșei" (Rusu, 2013a). La fel ca și în cazul Raportului Wiesel, Raportul Tismăneanu a fost urmat de introducerea unui curs opțional intitulat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]