3,596 matches
-
este prea adesea livresc. Totuși personajele mai citesc și discută despre asta. Sigur că principala lectură a eroilor lui Caragiale este gazeta. Pe ei nu-i preocupă atâta „ficțiunea” cât „situațiunea”. Dacă se duce dracului rapița, ce să te mai cufunzi în reverii? Totuși, un pospai de lectură au ele, pentru că pot discuta cu argumente formidabile „lacuna” codului penal, care nu prevede pedeapsa cu moartea. Politicienii l-au citit pe Machiavelli și umblă cu machiaverlâcuri. Că îl confundă cu nemuritorul Gambetta
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
trece de săparea fundațiilor. Deținuții racolați cu sutele pe vini imaginare (aluzie la Canalul lui Gheorghiu-Dej) crapă de sete în stepă și paznicii, cuprinși de milă, le dau un sfat ineficace: „Beți-vă pișatul.” Șantierul e oprit și Princepele se cufundă în alte lecturi. La G. Călinescu, în Bietul Ioanide personajele cititoare abundă. Aici întâlnim atitudini diferite față de lectură, foarte semnificative. Ioanide însuși are o vastă bibliotecă din care îl invită să se împărtășească și pe fiul său, Tudorel. Acesta, intrat
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
zboare , Cât florile pe caldarâm nu cad. Am fost și eu ca voi, nutrind răsad Să pot rodi în vremea călătoare, Au înflorit salcâmii la Bârlad Orașul e-o legendă de ninsoare. Ci astăzi, în amurg, ce desfătare Să mă cufund, cum flăcările-mi scad, În amintiri, ca-ntr-un dulce vad, Suava ei tortură mă doboare... Au înflorit salcâmii la Bârlad...” Președintele comitetului municipal pentru cultură și educație socialistă, dr. Paul Sârbu, scria despre Festivalul Național „Cântarea României" ca „manifestare
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a fost Înainte de toate o reacțiune contra ascetismului medieval și-a format idealul său de om În opoziție cu idealul de om al Evului mediu. Omului care nu se consideră decât ca „o umbră trecătoare de la pământ la cer”, schivnicului cufundat În contemplarea neantului acestei vieți, acestei văi a plângerii, Renașterea i-a opus idealul omului integral, care, considerând viața aceasta ca bunul suprem, vrea s-o trăiască din plin, cât mai intens și cât mai liber. Întrebuințarea totală a tuturor
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
să vezi TIR-uri transportând încontinuu mărfuri, sau vehicule cu turiști. N-ai să remarci panouri publicitare, îmbiindu-te să vizitezi, să rămâi, să cumperi, să cunoști, precum în alte părți. Din loc în loc, albesc doar casele unui sat zgribulit, cufundat în beznă deplină (dacă ceasurile serii sunt avansate), speriat de posibilitatea de a fi reperat de cineva din greșeală. Dacă încerci să cunoști viața într-o asemenea localitate, te vei simți în pielea lui K. - arpentorul din Castelul lui Franz
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
și marile ei promisiuni în față în acel climat respirabil de început de democratizare a societății - anii 1989-1991 -, noi am ratat-o cu nonșalanță. Am ratat-o, deoarece n-am încercat să evaluăm adevărata dimensiune a răului în care ne cufundaserăm, ca indivizi și ca organism colectiv, în timpul regimului comunist totalitar. Mai mult, excedați de un entuziasm general, copleșiți de „înfrățiri” - în numele unui ideal tulbure - ale celui care a suferit cu cel care l-a făcut să sufere, noi nici n-
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
de literați fără regrete pentru trecutul lor laș și servil, care se încăpățânează să stea și astăzi (ajutați de o anume conjunctură politică) în capul mesei, pe lângă șeful statului și ștabii din partide, îmbrățișând o retorică deșănțată și păguboasă, care cufundă tot mai mult Basarabia în întuneric și sărăcie. Nimeni din scriitorii colaboraționiști nu și-a făcut mea culpa, nu și-a asumat un drum al Damascului, retrăgându-se pentru a-și scrie eventual memoriile în liniște, scrutându-și necruțător propria
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
urâțenia veacului; melancolia de a nu fi pictor sau poet și care se transforma În plăcerea de a mă Îndopa cu istorie; melancolia de a nu fi politician și care se transforma În plăcerea de a scrie câteva pagini libere. Cufundat În această serie a „contrariilor”, Drieu mai are Însă resurse pentru a nota și un regret, marele său regret: că nu s-a mărturisit public și nu s-a arătat așa cum e, cu toate complexele lui de inferioritate, cu mania
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
se Întâmpla și În paginile Katherinei Mansfield: Astă seară sunt tristă. Poate că-i de vină vântul. Faptul că spiritul tău se află lângă mine nu-i suficient. Vreau să fii chiar tu, În carne și oase. Trebuie să mă cufund tot mai mult În scrisul cărții, căci numai așa sunt fericită. Să uit complet de mine, pentru a te găsi pe tine, dragul meu. O, doresc enorm să scriu această carte. Trebuie s-o scriu. Trebuie legată, Împachetată și trimisă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
În istoriografia postmodernă, accesul la cunoașterea trecutului ca experiență vie este considerat a fi dincolo de puterile noastre de cunoaștere [...], pentru istoricii epocii mass-media, trecutul fiind complet absorbit în reprezentările sale" (Patrick H. Hutton, op. cit., p. 21). 30 Istoricii înșiși sunt cufundați în tradiție și obligați să-i recunoască autoritatea (Ibidem, p. 23). 31 Este un joc ficțional și provocator, exersat cu succes de scriitori, nu și de istorici. Vezi, spre exemplu, Oglinzile acoperite, în Jorge Luis Borges, Opere, vol. 2, traducere
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
nereprezentativă pentru această construcție. Ea se retrăgea din scenă și, ca un soi de ventriloc, îi dădea voie acelei personalități să vorbească în numele său în cazul lui Hadrian, să-și povestească propria viața la persoana întâi. Cum de s-a cufundat atât de rapid în anonimat? După moartea sa au apărut o mulțime de lucrări despre realizările sale, în special despre alegerea ei neașteptată în Academia Franceză, culminând în 1991 cu o masivă biografie care adună toate faptele cunoscute, an de
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
comentariul contemporan: ea și Michel frunzăreau puține ziare în mod curent și nici nu arătau vreun interes față de ele. Primul Război Mondial a impresionat-o puțin pe această adolescentă. Nici istoria nu mai constituia o preocupare în această etapă. Era cufundată în literatura trecutului: antică, Renaștere, Romantism, și a generației dinainte, literatura fin de siècle, dar nu a fost atrasă de literatura efemeră contemporană, indiferent cât de traumatizante psihic erau evenimentele mondiale la care această literatură răspundea. A început să studieze
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
o personalitate tragică, ce nu-și descoperise încă identitatea. Marguerite i-a urmărit viața și operele și, în 1929, a început să schițeze o carte despre el și războaiele religioase de la mijlocul secolului al XVI-lea. În același timp era cufundată în eseul pesimist al poetului Paul Valéry intitulat Criza minții; în lume economia se clătina pe marginea catastrofei. O altă operă de ficțiune începută în august 1927 și terminată în septembrie 1928 avea să-i lanseze cariera. Aceasta, Alexis, nu
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
a existat o scrisoare, nedatată dar în general atribuită anului 1861, de la Flaubert către Madame Roger des Genettes cunoscută drept La Sylphide, care i-a cucerit sufletul lui Yourcenar. Putea să procedeze astfel doar cu cineva care era deja adânc cufundat în istoria clasică. Flaubert și Madame des Genettes discutau cum autorii de romane istorice își iau subiectele mari din trecut. Flaubert era de acord cu Madame Roger des Genettes că filosoful roman Lucrețiu a fost un mare om care nu
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
și magiei. Prin asta ea a fost o voce complet originală. Hadrian reușește atât în domeniul public cât și în cel privat, ca împărat și amant, prin refuzul lui ferm de a se preda forțelor rațiunii. Viața lui Zenon este cufundată în ocultism; acesta, la rându-i, îl salvează de la Inchiziție și îi permite să înțeleagă de ce sinuciderea e cea mai bună dintre opțiunile lui. Propriile memorii și corespondența lui Yourcenar cu alții dezvăluie femeia care a fost în linii fundamentale
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
declanșează amintiri ascunse etc. Citim, în continuare, în log-book-ul unui personaj din secolul al XVIII-lea gânduri scrise în cel mai pur limbaj al expresioniștilor de la începutul secolului XX: "Singurătatea nu e doar o situație permanentă-n care mă aflu cufundat de la naufragiul Virginiei încoace. Este-un mediu coroziv care-acționează asupra mea lent, dar fără-ncetare și-ntr-un sens distructiv"360. Nu lipsesc nici trimiterile la filozofia existențialistă, la iluzoriul chin sisific pe care-l reprezintă existența individului privat sau
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
în zilele noastre, pe Georges Minois (Histoire du rire et de la dérision, Fayard, Paris, 2000, p. 31, cf. Val. Panaitescu, op. cit.) să lege aristofanescul de dionisiac: "Râsul devastator al lui Aristofan nu lasă nimic în picioare: sacrul și profanul se cufundă laolaltă în ridicolul și obscenul cel mai crud posibil". 125 Op. cit., p. 50. 126 Popa, Marian, op. cit., p. 147. 127 Cf. Margaret A. Rose, op. cit., p. 11. 128 Cf. Mihail Bahtin, "Din preistoria discursului romanesc", în Probleme de literatură și
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ce expuneau unitatea creștinilor. Intrând în istoria tetrarhiei în timpul războiului civil de preluare puterii și eliminare a pretendenților la tronul imperial, Constantin s-a apropiat de creștinism într-un moment în care abia ieșit din criza anarhică avea să se cufunde în cea teologică. Convocarea primului conciliu ecumenic la Niceea (325) pentru unitatea Bisericii, în vederea restabilirii unității doctrinare și pastorale, urmărea stabilizarea acesteia și consolidarea statului, prin exilarea elementelor ostile păcii romane. În secolul IV creștinismul depășea progresiv stadiul de religie
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
în vâltoarea marii revoluții, cuprins d e în grijorări și gânduri... era normal ca o minte de om muncit or s ă slăbească. Aceasta a fost tragedia lui Lenin, ca înainte de a vedea roadele muncii sale, a trebuit să se cufunde pentru totdeauna în întunericul minții care lucrase prea mult și năzuia pentru repaus. Au fost speranțe de însănătoșire, medici mari veniți din centrele Apusului să lecuiască pe domnitorul neîncoronat al Rusiei dar totul a fost în zadarʺ... ...Ziarul, tot după
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
there be any good meaning toward you. I have told you what I have seen and heard; but faintly, nothing like the image and horror of it. Pray you, away. EDGAR: Ce-i, frate Edmund, in ce cugetare gravă ești cufundat? EDMUND: Mă gîndesc, frate, la o prevestire pe care am citit-o zilele astea despre urmările acestor eclipse. EDGAR: Te ocupi tu cu asta? EDMUND: Te asigur că urmările de care scrie, din nefericire, se adeveresc: ură nefirească între copil
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
constituie adevărate focare de lumină ce răspândesc puternice raze călăuzitoare pentru stadiul actual și de perspectivă al teologiei. Ele nu trebuie înțelese și primite ca aparținând unor vremuri trecute, căci nu trebuie să ne întoarcem la trecut și să trăim cufundați în el; nu ne gândim să ne întoarcem la epoca patristică și să o luăm de model, ci înseamnă, însă, a lua din literatura patristică „duhul de totdeauna al Ortodoxiei și a-l păstra cu sfințenie, ca îndreptar al credinței
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
pentru a fi resuscitat într-o altă configurație, la intensitatea visului, în orizontul pur și impersonal al artei. În termeni asemănători vorbea Proust despre "motivul muzical" ce declanșează memoria involuntară și, o dată cu ea, energia creatoare a artistului rupt de lume, cufundat în reveria eului său profund și în ritmul jocului stilistic. Distincția teoretică dintre cele două "euri" (eul superficial, empiric și celălalt "eu", abisal, al artistului), devenită ulterior o dogmă a artei moderne (a cărei diferență specifică trebuie căutată în autonomia
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
în el, căci fără dânsa nu putea trăi". Trecerea de la un roman la altul al ciclului se realizează acum firesc, fără căznitele "incipituri" din Bizu ori Firu'n patru. În trenul care-l duce spre Iași, la Veronica, Eminescu se cufundă în reverie și rememorează povestea lor de dragoste (așa cum și-o imaginase el), fără să observe că în compartiment se consumă un trivial adulter, un amor clandestin între doi necunoscuți ce încearcă să-și ascundă identitatea reală sub niște nume
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
din față, dar fetița asta e și ea un suflet de om, înțelegi nu e tătar, e un copil, și un suflet de copil e sfânt pe lumea asta. Nenea mormăi parcă numai pentru el: „Sfânt... da, sfânt...” și se cufundă apoi într-o tăcere înverșunată. Stepa nemișcată și pustie undeva aproape de orizont se vălurea într-o unduire ciudată care de aici părea un mușuroi de furnici. Mihu arătă cu coada biciului aceasta și tovarășului său dar acesta după ce aruncă
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Eu mă duc să o aduc înapoi , nu este nevoie să moară și ea. Se repezi pe urmele femeii. Primele picături de apă o biciuiră nemilos peste față, noaptea o înghiți hulpavă, cu fiecare pas i se părea că se cufundă undeva tot mai jos pe un povârniș repede. Din fugă era să dea peste colacul de beton al fântânii, îl ocoli și după ce simți pietrișul drumului sub picioare își ascuți auzul și se luă după sunetul pașilor femeii de dinaintea
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]