4,021 matches
-
schemă. Folclorul a constituit , În mod programatic , o sursă a literaturii culte și, În aceste condiții, s-au valorificat resursele culturii populare. Încă din perioada veche, dar și În perioada modernă, prelucrările de folclor au Îmbinat tradiția cu lecturile, motive culte au pătruns și În creațiile populare.
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
în egalà màsurà una a "formei preexistențe", a formei ce precede prin arhitectură constrîngerilor sale cuvîntul absent, și face sens - sau protejeazà sensul - amenințat, al ființei. Marile forme fixe ale tradiției poetice occidentale (sonetul, sextina, balada, terțina etc.) șunt creații culte, invenții ale unor autori/scriitori, avîntd un program poetic și o justificare filosofico-matematicà precisà, reconstituibilà, iar nașterea lor marcheazà tot atîtea momentum-uri în istoria poeziei. Ronsetul lui Horia Bàdescu nu face excepție: construit pe baza a douà forme fixe
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
confirmat oscilațiile din zona unor morfeme concurente, precum și răspândirea rapidă a unor construcții recente. În limbajul din mediile audiovizuale se manifestă tendințe gramaticale diferite și chiar contrare, caracteristice atât limbii populare - modificare analogică a formelor, analitism, redundanță -, cât și celei culte - conservarea formelor de bază ale cuvintelor, flexiune, nonredundanță. Unele trăsături care apar în ambele tipuri de tendințe nu sunt perfect identice: există, de exemplu, o invariabilitate produsă, popular, prin simplificarea flexiunii (și compensată de analitism), dar și o invariabilitate caracteristică
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
atrageri în alte (sub)clase de declinare 3.1.1. Concurența dintre desinențele de feminin plural -e și -i este asociată cu registrul stilistic: limba populară tinde spre extinderea lui -i (și marcarea suplimentară a pluralului prin alternanțe), în vreme ce limba cultă preferă clar desinența -e, producând chiar fenomene de hipercorectitudine, acolo unde norma a acceptat formele în -i. În orice caz, oscilații există în continuare. Unele devieri față de normă apar mai ales la forma articulată enclitic a substantivului sau adjectivului (vezi
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
nucleare (Radio Antena Satelor, 8.V.2008). Frecventă este forma pieții (liderul pieții, Antena 1, 3.XI.2007; liberalizarea pieții, Antena 1, 14.XI.2007; modernizarea pieții, Antena 3, 12.III.2008 etc.). În materialul analizat, probabil pentru că aparține limbii culte, vorbitorii făcând deci eforturi de exprimare corectă, se constată și mai des preferința pentru secvența -ei (-e desinență de genitiv-dativ, -i articol), acolo unde pluralul este în -i: la sursa neregulei (B1 TV, 17.XI.2007); Nadal este regele zgurei
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
exemple: nu are o persoană împotriva căruia... (OTV, 24.X.2007), principiu pe baza căreia... (Pro TV, 23.X.2007.), acea presupusă crimă al cărui autor este un român (Realitatea TV, 5.XI.2007). 8.3. Mai îndepărtate de registrul cult scris sunt construcțiile relative în care pronumele care este folosit invariabil (în forma de nominativ-acuzativ), deși funcția sintactică în relativă i-ar impune o formă de dativ (marcată și de dublarea cu clitic în dativ): om simplu care nu are
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
2008), ca și tentație de a alege în afara cuplului (TVR 2, 17.XI.2007). 10.2. Se constată extinderea folosirii prepoziției pe, care apare în multe construcții noi, adesea substituind alte prepoziții 31. În uzul lui pe interferează o tendință cultă (limbaj administrativ, calcuri sintactice după engleză) cu una populară, pe fiind caracteristic unor construcții familiare și argotice (Zafiu 2005). Pe e folosit pentru circumstanțialul de relație: să-și asume răspunderea pe legea... (Antena 3, 19.X.2007), își va asuma
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
are o bunică, cât și alte rude care doresc să aibă grijă de ea (B1 TV, 16.XI.2007)33. 12. CONCLUZII Materialul lingvistic examinat cu ocazia monitorizărilor nu oferă mari surprize, dar confirmă existența zonelor de instabilitate în limba cultă vorbită (atracția între unele paradigme flexionare, în morfologia verbală și nominală, concurența conjugării verbale cu sau fără sufixele -ez- și -esc-, concurența desinențelor de plural -e/-i, -e/-uri), ca și rezistența unor fenomene condamnate de normă (formele vroiam sau
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
prin două mărci lexico- gramaticale specifice. 6. Menționează două trăsături de caracter ale eroului. 7. Interpretează, în 4-6 rânduri, atitudinea lui Alexandru cel Mare, având în vedere împrejurările și impactul psihologic asupra soldaților săi. 8. Ilustrează două trăsături ale baladei culte, pornind de la definiția acestei specii epice. 9. Prezintă, în 10-15 rânduri, comportamentul unei persoane/ personalități aflate într-o situație deosebită. Te poți inspira din textele literare, din cinematografie, din mass-media sau din experiența personală. Barem de notare: se acordă câte
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
mărci ale oralității din fragment. 6.Evidențiază rolul stilistic al verbelor la modul imperativ. 7.Ilustrează o trăsătură a limbajului poetic, la alegere. 8.Interpretează semnificația titlului, în raport cu textul literar. 9.Argumentează, prin două trăsături, încadrarea fragmentului în specia baladă cultă. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL TEXTUL LIRIC Testul nr. 44 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentele de mai jos: Mâinile mele sunt îndrăgostite, vai, gura mea iubește, și
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
adevărat „balet” de imagine pe marginea scenariului propagandistic. Prim-planuri insistente, ca defulare după precedentul deceniu trăit de cinemaul românesc în plan mediu, contraplonjeuri, compoziții afișat picturale ale cadrului, „deraieri” poetizante ale aparatului de filmat, cadre statice până la hieratism, muzica cultă a lui Anatol Vieru, totul „de-amorul artei”, „poze”, unele frumoase, care nu fac priză cu narațiunea. Împrumuturile din Pământ (A. Dovjenko, 1930) ating un maxim jenant în momentul uciderii țăranului apostol al colectivizării de către omul vechii orânduiri : imaginea unui
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de N. Ceaușescu pentru a face uitate un Meandre sau Un film cu o fată fermecătoare, este contraponderea autorităților la Reconstituirea. Miliția redusă mintal, ridicolă și agresivă din filmul lui Pintilie este transformată într- un organ cu oameni inteligenți, educați, culți, cu simțul umorului, corecți prin vocație și apărători ai cetățenilor onești. Când sunt interpretați de Toma Caragiu, Sebastian Papaiani sau Iurie Darie, ofițerii de Miliție par foarte simpatici, și spectatorii uită că milițienii din viața reală sunt niște brute microcefale
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Nicolae Ceaușescu, care politizase patriotic-revoluționar societatea până dincolo de pionieri, înființând șoimii patriei. Fiul lui Mihai, prezentat ca un nevolnic de către Popovici- Nicolaescu, e transformat, dat fiind că se numește în chip fericit Nicolae, de către Mandric-Vaeni într- un tânăr înțelept și cult, care evocă moștenirea istorică a marilor regi Burebista și Decebal, ca să facă joncțiunea cu tabloul în care Ceaușescu e înconjurat de voievozi, începând cu Burebista. Mihai făcea parte din elita boierească a Țării Românești, avea o personalitate extrem de accentuată, a
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Imaginea sugerează că ziaristul nostru e înconjurat de o lume cu probleme, dar liberă, o lume în care presa e o putere în stat, nu sluga Partidului și organelor, cum era în România anilor ’80. Tovarășul Mirea este, firește, deștept, cult, onest, vrea să publice un articol despre inși care fac raportări false în agricultură, ca să poată declara că s-a încheiat recoltarea, și bagă hrana poporului sub brazdă. Spectatorul acelor ani va fi trebuit să înțeleagă din asta că recoltele
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
unor trimiși ai guvernului central de la Viena sau a unor persoane particulare care au vizitat regiunea. Între aceste mărturii documentare amintim „Descrierea Bucovinei”, de generalul Splény, „Descrierea Bucovinei și a stării ei lăuntrice”, de Vasile Balș la 1780, cel mai cult dintre boierii de atunci ai Bucovinei, care este de fapt un memoriu adresat Curții de la Viena pentru păstrarea autonomiei interne a Bucovinei și „Observații asupra Bucovinei”, de I. Budai-Deleanu, înalt funcționar al Imperiului, trimis la Lemberg în calitate de interpret român pe lângă
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
În care trăiau. Din nou Însă: ridicarea propriei culturi nu era concepută În dauna altor etnii. O mărturisește și art.1 al Statutului Reuniunii Române de Leptură din Cernăuți, 1862, care preciza că putea fi membru al societății ,orice bărbat cult, fără deosebire de naționalitate care dorește să se familiarizeze cu progresele limbii și literaturii române. Era, la toată urma, o poziție realistă, ca și cea a oamenilor simpli din Bucovina. Fiecare etnie are particularitățile sale, dar comunitățile nu se pot
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Cinci ani mai tîrziu Însă arhiepiscopul Serafim, un prea zelos rusificator, făcea precizarea că În centrul atenției sale se afla păstrarea limbii moldovenești curate În stilul bisericesc. Lupt Împotriva separatiștilor, care se străduiesc să-i Învețe pe moldoveni limba română cultă, necunoscută moldovenilor, care sînt devotați trup și suflet țarului și Rusiei. Se pune astfel În lumină preocuparea pentru ca limba moldovenească să fie altceva decît limba română; ruptă de limba română, creatoare și purtătoare de cultură scrisă, majoră, limba moldovenească trebuia
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
să se țină de cuvînt că biserica va lua toate măsurile pentru păstrarea limbii moldovenești curate În ritul bisericesc, ca o modalitate de contracarare a activității celor care, În viziunea aceluiași, se străduiau să-i Învețe pe moldoveni limba română cultă, necunoscută moldovenilor, care sînt devotați trup și suflet țarului și Rusiei. Roadele politicii de respingere a limbii române În varianta ei literară nu au Întîrziat să apară. Personalități de seamă din viața culturală a Basarabiei au intrat În această capcană
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
cu limba română. În concepția unei părți a populației simple, limba moldovenească folosește scrierea chirilică, pe cînd limba română folosește grafia latină, și, pe de altă parte, limba moldovenească este o limbă populară, pe cînd limba română este o limbă cultă, corectă. În timpul unei discuții pe care o purta Într-un sat din Republica Moldova cu un localnic, prof. Ion Coteanu de la Universitatea București l-a Întrebat ce limbă folosește fiecare dintre cei doi; răspunsul a fost că localnicul folosea limba moldovenească
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
au devenit preferate cele din Noul Testament. Prima delimitare Între numele propovăduite de biserică și cele din uzul populației a apărut Între vechile nume creștine, păstrate din stratul latinesc și aceleași nume În varianta ecleziastică, pe care am putea-o numi cultă; comp. Îndrea și Sfîntul Andrei, SÎmedru și Sfîntul Dumitru, SÎnvăsîi și Sfîntul Vasile etc. Apariția celor două variante se datorește puternicei inerții care domină limbajul popular. A apărut Însă și o a doua delimitare Între numele popular și cel ecleziastic
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
din limbă, supus acelorași modificări produse În rostire. În timp ce biserica a menținut pronunțări vechi precum Gheorghie, Vasilie, Dimitrie, rostirea populară a aplicat legea minimului efort și numelor de persoane, rezultînd variantele Gheorghe, Vasile, Dumitru. Varianta Dimitrie poate fi considerată variantă cultă, prezentă În mediile elevate sau aflate sub o foarte puternică influență a bisericii. Drept mărturie stă și numele Ioan, varianta religioasă, care În limbajul popular are corespondentul Ion, cu pronunțări diferite, În două silabe (i on) și Într-o singură
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
elevate sau aflate sub o foarte puternică influență a bisericii. Drept mărturie stă și numele Ioan, varianta religioasă, care În limbajul popular are corespondentul Ion, cu pronunțări diferite, În două silabe (i on) și Într-o singură silabă (ĭon). Variantele culte nu sînt străine limbajului popular, unde apar rareori, În numele praznicelor religioase sau al monumentelor religioase. Faptul că biserica a renunțat la variantele Gheorghie, Vasilie este benefic; variantele populare s-au impus În forma oficială a numelor, astfel Încît nu mai
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
politicii școlare a administrației habsburgice a fost surprins foarte bine de G. Sion: Educațiunea publică prin școli reușește a strivi elementul românesc. Numai poporul de jos, muncitorii de cîmp, țăranii și-au păstrat intacte limba și datinile străbune. Proprietarii, oamenii culți, vechile familii moldovenești erau În genere deznaționalizați, limba română bătrînii abia o mai vorbeau, iar tinerii nu știau decît nemțește, rusește, leșește [...]. CÎnd Îi Întrebai de ce națiune sînt, abia Înțelegeau o asemenea vorbă și În fine răspundeau că sînt bucovineni
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Klarenbeek, G 1984 Effects of various heat treatments on structure and solubility of whey proteins. J. Dairy Sci. 67:2701 2710; 109 18. Dybing, S.T., and Smith, D.E. 1991-Relation of chemistry and processing procedures to whey protein functionality: A review. Cult. Dairy Prod. J. 26:4-12; 19. Eskin, I. 1977- Biochimystry of food, Academic press, New York 1977; 20. Farr, D 1990-High pressure technology în food industry. Trends Food Sci. Technol. 1:14-16; 21. Fellows, P.J., 1990 - Food Processing Technology Principles and
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
Europei într-o vreme în care drumurile erau nesigure; avea posibilitatea de a cunoaște oameni și locuri noi. Același gen de motive au susținut alegerea armatei olandeze pentru voluntariatul său, ținînd cont de faptul că Olanda era țara cea mai cultă, în prima jumătate a secolului XVII și de aceea cea mai tolerantă religios și în care, tocmai de aceea, ulterior, se va stabili. În afară de faptul că prudența s-a dovedit a fi o puternică trăsătură de caracter la Descartes, ea
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]