3,911 matches
-
ordinea descreșterii potențialului redox negativ și creșterii celui pozitiv. Tot în membrana internă mitocondrială, după complexul IV, este inclus complexul responsabil de fosforilarea oxidativă - ATP sintetaza sau ATP-aza. Complexul are o subunitate F0 transmembranară și o alta, F1, care este cuplată cu prima și se află în întregime în matrixul mitocondrial. La nivelul acestei subunități are loc condensarea ADP-ului cu Pi, de aceea fiind denumită și „factor de cuplare 1”. Fosforilarea oxidativă definește procesul de sinteză de ATP din ADP
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92250_a_92745]
-
în parte. Aceasta ar putea explica vârsta diferită la care poate apărea boala (2, 7). Trecem la stadiul 3 al diabetogenezei, cel al insulitei autoimune β-celulare, care rezultă dintr-o interacțiune între un defect de antigenicitate a unor proteine β-celulare, cuplat cu un altul, aparținând diferitelor seturi limfocitare implicate în procesele imune și autoimune. Procesul operant la om este practic necunoscut, în ciuda numeroaselor studii dedicate acestui subiect la animalele ce dezvoltă un diabet de tip 1 asemănător celui uman. Întrucât declanșarea
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92261_a_92756]
-
de politică internațională are șansa de a regăsi o serie de analize ce îmbină, am putea spune, tripla dimensiune pe care se dezvoltă abordarea autorului. Acest lucru se întâmplă pentru că semnatarul Curierului diplomatic, profesorul ieșean Mihai Baciu, rememorează sau se cuplează la evenimentele din politica internațională utilizând instrumentele politicianului, pe acelea ale experienței diplomatice și, nu în ultimul rând, pe acelea pedagogice, toate deschizând accesul spre explicarea și înțelegerea fenomenelor prezente astăzi în arena internațională. Instrumentele specificate funcționează, la nivelul analizei
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
clase intervin în răspunsul imun (după C. A. JANEWAY). H.L.A. sunt implicate în imunitatea declanșată de celulele T citotoxice. Proteinele virale, produse prin infecția unei celule cu un virus, sunt separate în peptide în compartimentul citosolic. Aceste peptide sunt cuplate în reticulul endoplasmatic cu moleculele H.L.A. clasa I-a în două etape: - prima, legarea peptidulul antigenic (ATG) în desetop; - apoi H.L.A. înconjură fragmentul antagonic pentru a-l proteja de hidroliză. Această interacțiune crește stabilitatea structurală a moleculei H.L.
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
C. Temperatura produsă antrenează agravarea semnelor preexistente în 60% din cazuri, apărând și noi semne, în special oculare (MALHATRA, 1981). Acest test, uneori util în practica clinică, în fața unor semne nesigure, nu poate totuși să fie declarat specific. Poate fi cuplat cu cercetarea potențialelor evocate vizuale, auditive sau somestezice. După nevrita optică, sechele grave sunt la mai puțin de 10% din bolnavi. Atingerea nervului optic poate fi și silențioasă clinic la 40% din cazurile de SM. Singura dovadă a atingerii nervului
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
El s-a inspirat atunci din lucrările chimistului Friedrich August Kekulé von Stradonitz (1829-1896), cel care în 1865 revoluționa chimia organică lansând formula ciclic-hexagonală a benzenului. În viziunea lui P. Ehrlich, așa precum cele șase valențe ale benzenului puteau să cupleze diferiți radicali, tot astfel receptorii de pe suprafața celulelor competente imunologic ar fi fost capabili să prindă diferite antigene (corpi bacterieni sau toxine). într-o epocă în care nici o experiență nu anunța încă existența receptorilor celulari specifici față de anumite antigene, ehrlich
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
sub numele de receptori transmembranari) au o structură mai complexă decât cei intracelulari (din citosol, sesili pe membrana nucleului sau a celor definiți ca Hormone Responsive Elements). Depozitare intracelulară transcelular (porțiunea aptă să traverseze membrana celulară) și l intracelular, care cuplându-se specific cu anumite proteine din cito plasmă, joacă un important rol catalitic, activând pe cale enzimatică o serie de factori (în general proteine), care în final mobilizează efectorul, factorul care execută „la concret“ acțiunea comandată de ligand (multiplicare celulară, secreție
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
inferior se observă situsurile de glucozidare în porțiunea extra celulară, buclele intracelulare și intracelulare, precum și o ramură hidrofilă cu terminație COOH, pe care se află câteva situsuri unde se produce fosforilarea receptorilor activați de ligand. De asemenea, receptorii sunt permanent cuplați cu diferite canale ionice care traversează membrana celulară. Această aranjare (fig. 2-19) sugerează că receptorii sunt implicați și într-o operă de control a permeabilității membranei pentru ioni. drumul mesAjului. De îndată ce factorul inițiator (liganzii EGF, PDSF, FGF, IGF, insulină ș.a.
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
diferite canale ionice care traversează membrana celulară. Această aranjare (fig. 2-19) sugerează că receptorii sunt implicați și într-o operă de control a permeabilității membranei pentru ioni. drumul mesAjului. De îndată ce factorul inițiator (liganzii EGF, PDSF, FGF, IGF, insulină ș.a.) se cuplează la receptorii specifici, au loc o serie de evenimente, care în final scot receptorii din starea lor enzimatic pasivă. Cu alte cuvinte, îi activează catalitic. Urmează o cascadă de alte evenimente enzimatice, care finalizează, prin transportarea la nucleu, mai exact
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
celulă, care în acest caz este adenilciclaza (M. Rodbel a numit această operație signaling transduction). b) în cazul transducției semnalului, apare și un al treilea actor numit de Rodbel transductor, care este o proteină înzestrată cu proprietatea de a se cupla și a hidroliza un nucleotid, respectiv o guanină trifosfat. În cele din urmă, transductorul a primit numele de proteină G. În 1980, cunoscutul farmacolog Alfred Gilman și colaboratorii săi au izolat prima proteină G și au precizat modul ei general
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
trifosfat. În cele din urmă, transductorul a primit numele de proteină G. În 1980, cunoscutul farmacolog Alfred Gilman și colaboratorii săi au izolat prima proteină G și au precizat modul ei general de acțiune: când un anumit agonist (mesager) se cuplează la un receptor, proteina G schimbă nucleotidul de care ea s-a aflat legată, un guanin-difosfat (GDP), cu un guanin trifosfat (GTP). În această nouă stare chimică, proteina G devine activă, se deplasează pe suprafața internă a membranei celulare, cuplează
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
cuplează la un receptor, proteina G schimbă nucleotidul de care ea s-a aflat legată, un guanin-difosfat (GDP), cu un guanin trifosfat (GTP). În această nouă stare chimică, proteina G devine activă, se deplasează pe suprafața internă a membranei celulare, cuplează adenilciclaza pe care o stimulează, activând-o și pe ea. Fără îndoială că această descoperire nu ar fi fost răsplătită cu premiul Nobel dacă ea rămânea cantonată doar în domeniul mecanismului glucogenezei și eliberării glucozei din celula hepatică. În realitate
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
la transducția mesajelor. De obicei, proteinele G aflate pe partea internă a membranei celulare sunt asociate pozițional cu domeniul intern, catalitic (DIC) al receptorilor. Datorită acestui contact strâns, proteinele G vor reacționa prompt, imediat ce stimulul (ligandul) a fost atras și cuplat de porțiunea extracelulară a receptorului. Reținând că atâta timp cât receptorii se află în repaus relativ, adică nu au cuplat vreun agonist (ligand) de tipul factorilor mitotici, de creștere, de întreținere, etc., ei sunt inactivi. Să urmărim, în continuare, evitând să intrăm
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
domeniul intern, catalitic (DIC) al receptorilor. Datorită acestui contact strâns, proteinele G vor reacționa prompt, imediat ce stimulul (ligandul) a fost atras și cuplat de porțiunea extracelulară a receptorului. Reținând că atâta timp cât receptorii se află în repaus relativ, adică nu au cuplat vreun agonist (ligand) de tipul factorilor mitotici, de creștere, de întreținere, etc., ei sunt inactivi. Să urmărim, în continuare, evitând să intrăm în amănunte, suita de evenimente a căror desfășurare se va finaliza prin transducția mesajului la nivelul nucleului. 2
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
mesajului la nivelul nucleului. 2.2.6.1. dinamica transducției Considerând larg valabilă schema din fig. 2-20 (etapele și ierarhiile mesagerilor în procesul de semnalizare celulară), observăm: a) Primul mesager este factorul purtător de informație (sin. agonistul, ligandul). El este cuplat de receptorul tirozinkinazic specific. Acest eveniment are loc la suprafața exterioară a membranei celulare. b) Activarea receptorului care urmează (reamintim că înainte de cuplarea cu primul mesager orice receptor este inert din punct de vedere fiziologic) constă în procesul de dimerizare
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
2-24, receptorii EGF-R activați de ligand sunt dimerizați, iar partea lor catalitică intracitoplasmatică fosforilată atrage și leagă o proteină adaptatoare GRB2 (Growth Factor Receptor Bound). De precizat că respectiva GRB2, care este constitutiv legată de factorul de schimb Sos, se cuplează la tirozina fosforilată a receptorului. Complexul GRB2-Sos se plasează în apropierea proteinei Ras, o GTP-ază cu moleculă mică pe care o activează. Înainte de a urmări mai departe drumul mesajului către nucleul celular, este necesar de a face câteva precizări cu privire la
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
că inoculând virusul leucemiei șoarecilor la animale de aceeași specie, se obține apariția de sarcoame. În deceniul următor, ’70-’80, s-a reușit punerea în evidență a unei oncogene prezentă în acel virus, care codifică o proteină monomerică, GTP-aza. Aceasta, cuplând Guanozintrifosfatul (GTP), îl putea inactiva prin spolierea unui P, transformându-l în GDP. Departe de a fi o simplă bagatelă chimică, aceste treceri perpetue GTP→GDP și invers, GDP+P→GTP s-au dovedit un veritabil comutator molecular. Astfel, așa cum
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
proprii factorilor de supraviețuire (iGF1). Ciclul celular și sistemul său de reglare, premiză a înțelegerii procesului de carcinogeneză. Debutul și fazele ciclului celular 2.2.9.1. Debutul proliferării Proliferarea celulară începe imediat după ce diferiții factori stimulatori (numiți generic mitogeni) cuplează anumiți receptori transmembranari. Până atunci, celula s-a aflat într-o stare de inactivitate proliferativă (engl. = resting cell). Respectiva stare era consecința prezenței active a unei „frâne moleculare“, respectiv a proteinei Rb (proteina retinoblastoma). Proteina Rb a fost identificată pentru
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
A purinic sau A pirimidinic site. Depistarea defectului este opera glicosilazelor clasice, iar tăierea și îndepărtarea bazei alterate misiunea AP endonucleazelor; l B. La eliminarea zahărului abazic (numit astfel deoarece e lipsit de baza azotată cu care ar trebui să fie cuplat), contribuie și ADN polimeraza β care este în final completată cu baza purinică sau pirimidinică ce lipsește. Dar sudarea catenei ADN nu o poate face doar ADN polimeraza β. În proces de ligaturare intervin și alte enzime, precum XRCC172 și
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
serie de proteine specializate, care execută operațiile mai înainte. Procesul de reparare de tip NER se poate face pe două căi distincte: Calea globală - GGR (Global Genom Repair) în care se repară leziunile indiferent de localizarea lor în genom; Calea cuplată cu transcripția - TCR (Transcription-Coupled Repair), care repară mult mai rapid leziunile localizate pe catena transcrisă de genele active. Cu excepția etapei inițiale (A), cea a recunoașterii distorsiunii dublului helix, unde se constată existența și a unor proteine detectoare diferite (a se
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
constată existența și a unor proteine detectoare diferite (a se vedea aceste diferențe urmărind comparativ prima etapă din fig. 3-64, 3-65), în celelalte trei etape care urmează, B, C și D), atât calea globală de reparare (GGR) cât și cea cuplată cu transcripția, utilizează esențialmente aceleași gene codificatoare, deci aceleași proteine specializate în operația de reparare. Așa cum se poate vedea în fig. 3-65, în dinamica procesului de reparare globală a ADN-ului modificat, de-a lungul celor patru etape cronologice intervin
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
în 2004, cu premiul Nobel pentru chimie. B. Proteasomii sunt organite celulare individualizate în 1980, prezente atât în nucleu cât și în citoplasmă, al căror rol este: a) de a recunoaște biochimic proteinele marcate cu ubiquitină; b) de a le cupla și introduce în cavitatea lor; c) de a le descompune printr-un veritabil proces de digestie proteolitică și, ulterior, de a ejecta în pool-ul celular fărâmele marilor molecule proteinice (polipeptide simple sau chiar aminoacizi) care vor intra după aceea în
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
proteine efectoare proapoptotice precum Bax și Bac; b) proteine efectoare antiapoptotice precum Bcl-2, Bclx1, Mcl-1 ș.a.; c) proteine Bh3 (produsul genelor BH3) care la rândul lor joacă rolul de activatori și realizatori ai morții prin apoptoză (Bid, Bim, puma), deoarece cuplează și neutralizează proteinele Bcl-2 (care au acțiune antiapoptotică). În cadrul aceleiași familii de proteine mai există și unele care nu neutralizează factorii antiapoptotici, ci doar sensibilizează (deschid calea) pentru lucrul Bid, Bim și puma, în vederea realizării concrete a morții celulare. Acestea
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
care inițiază apoptoza și receptorii lor specifici În capitolul dedicat semnalizării celulare (pp. 103-131) am definit, pe de o parte, natura stimulilor (numiți și agoniști sau liganzi), pe de alta caracteristicile receptorilor aflați în exteriorul sau interiorul celulei și care, cuplând agonistul, primesc și transmit mai departe mesajul adus de acesta. Reținem deci că recepția oricărui biomesaj, fie el de creștere, diferențiere, supraviețuire sau moarte, are nevoie de conlucrarea a două elemente: agonistul (ligandul) și receptorul. În consecință, în cele ce
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
el de creștere, diferențiere, supraviețuire sau moarte, are nevoie de conlucrarea a două elemente: agonistul (ligandul) și receptorul. În consecință, în cele ce urmează vom detalia natura și modul de acțiune a) al stimulilor apoptotici și b) al receptorilor care cuplează acești stimuli. În general, pentru a nu se crea confuzii, atunci când va fi vorba de un ligand, se va scrie simbolul respectiv, iar când va fi vorba de receptorul său specific, simbolul va purta indicativul R: așadar, tnF (tumor necrosis
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]