3,559 matches
-
le cunoaște. (...) Aceste imagini ale materiei noi le visăm substanțial, intim, îndepărtând formele, formele pieritoare, vanele imagini, devenirea suprafețelor" (p. 5). Plecând de la aceste considerente, Gaston Bachelard se va opri asupra unor expresii ale apei: apele limpezi și primăvăratice, apele curgătoare, apa grea, apele compuse, apa maternă și feminină, apa purificatoare, apele dulci. Felul în care se formează imaginile și persistența lor indică faptul că experiența naturală umană poate trece dincolo de vizibil, într-o lume a reprezentabilului și imaginarului. De aici
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
procesele tehnologice ale industriei textile. Volumul are caracter de noutate in literatura științifică națională și, pe lângă soluțiile furnizate de cercetările efectuate de autori, epuizează practic informația științifică referitoare la acest domeniu. Având în vedere faptul că efluenții textili transmit apelor curgătoare culoarea, chiar la distanțe mari de sursă, reducând penetrarea luminii în apă și scăzând eficiența fotosintezei în plantele acvatice, este necesară îndepărtarea coloranților care pe lângă cele menționate sunt toxici pentru anumite organisme, modificând echilibrul mediului înconjurător. Lucrarea de față are
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
de compuși organici toxici ajung în mediul înconjurător, printre care coloranții sintetici ocupă un loc însemnat. Coloranții sintetici fac parte din categoria substanțelor xenobiotice (Zarnea,1983), fiind utilizați în vopsirea materialelor textile, a căror prezență în efluenții evacuați în apele curgătoare a devenit în ultimii ani o problemă serioasă de mediu. Datorită cantităților mari de coloranți textili utilizați și a diversității lor structurale, a apărut o problemă stringentă legată de îndepărtarea eficientă a acestor poluanți din apele reziduale. Deși s-au
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
Vitezele de fixare ale coloranților sunt diferite. Coloranții reactivi, în special, pot avea viteze de fixare slabe și de aceea este dificilă îndepărtarea acestora din ape reziduale, din cauza biodegradabilității scăzute și adsorbției slabe pe nămolul activ. Efluenții textili transmit apelor curgătoare culoarea chiar la distanțe mari de sursă. Culoarea este inestetică, de asemenea, reduce penetrarea luminii în apă, scăzând eficiența fotosintezei în plantele acvatice, având în consecință un impact negativ asupra dezvoltării lor. În plus, unii coloranți sunt toxici pentru anumite
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
celular este gros și alcătuit din polizaharide (glucan, manan). Nucleul este bine definit și înconjurat de o membrană nucleară tipică cu circa 200 pori circulari. Algele microscopice (microalgele) sau microfitele se găsesc în mod curent în sistemele marine și ape curgătoare. Ele sunt specii unicelulare care există individual, în lanțuri, sau grupuri. Mărimea lor variază în domeniul de la câțiva micrometri (µm) la câteva sute de micrometri, depinzând de specie. Se estimează că există aproximativ 20.000 specii. Microalgele (protiste unicelulare) sunt
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
mai amăgească, ajunge o dată. Din parte-mi, ducă-se pe pustii. I-a luat Zeus mințile. Mi-e silă de darurile lui. Nici că-mi pasă de el.“ Asemenea stil asindetic ar fi de negândit în cuvântările îmbelșugate și agale curgătoare ale lui Nestor. Totuși sunt momente în care curgerea discursului îi este întreruptă de paranteze pătimașe, ca atunci când, după moartea lui 108 Patrocles, vrea să spună că pleacă să-l răzbune, dar își taie în două rânduri vorba, punând la
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
mai amăgească, ajunge o dată. Din parte-mi, ducă-se pe pustii. I-a luat Zeus mințile. Mi-e silă de darurile lui. Nici că-mi pasă de el.“ Asemenea stil asindetic ar fi de negândit în cuvântările îmbelșugate și agale curgătoare ale lui Nestor. Totuși sunt momente în care curgerea discursului îi este întreruptă de paranteze pătimașe, ca atunci când, după moartea lui Patrocles, vrea să spună că pleacă să-l răzbune, dar își taie în două rânduri vorba, punând la mijloc
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
căi de comunicație), choronime sau regionime (nume de structuri teritoriale majore: ținuturi, provincii, plase, județe, regiuni, țări, continente etc.). Pe lîngă acestea sau ca subcategorii ale unora dintre ele, se vorbește de oronime (nume de munți), potamonime (nume de ape curgătoare), limnonime (nume de ape stătătoare), talassonime (nume de mări și oceane), urbanonime (nume de locuri din cuprinsul orașelor), exonime (numele romînești ale unor topice din teritoriile altor limbi), nume de puncte de reper (arbori singuratici, fîntîni, poduri etc.). Fiecare dintre
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
relevanța naturală și socială, dar și forța descriptivă a cuvîntului care denumește acest reper și care este, de cele mai multe ori, un termen geografic popular sau entopic, cum îl numesc toponomaștii. Aceste cuvinte denumesc în mod obișnuit: forme de relief, ape curgătoare sau stătătoare, floră, faună, obiecte de interes socio-economic etc. Exemple: Albia, Alunu, Balta, Bășica, Boldu, Buduroiu, Bărăcina, Bostanele, Colnicul, Răscruci, Viezuri. Unele dintre apelativele originare nu mai sunt cunoscute în graiul local, fiind identificate prin surse lexicografice sau prin documente
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în limba romînă, constituiți în familii bogate și diverse: Olt, Olteț, Oltișor, Olteana, Olteanca, Olteanca Mare, Olteanu, Oltecioru, Oltenaș, Oltenești, Olteni, Oltenia, Oltenii de Jos, Oltenii de Sus, Oltețani, Oltețu de Jos, Oltețu de Sus, Oltețu Sec, Oltețu Vechi, Oltișoru Curgător, Oltoaia, Oltu Curgător, Oltul de Jos, Oltu de Sus, Oltu de Mijloc, Oltu Mare, Oltu Mic, Oltu Rupt, Oltu Vechi, Valea Oltului, Piatra-Olt, Drăgănești Olt, Dealul Olteanului, Cîmpia Olteniei, Defileul Oltului, Valea Oltețului, Cheile Oltețului, Dealul Oltețului, Baraolt. Baza acestei
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
constituiți în familii bogate și diverse: Olt, Olteț, Oltișor, Olteana, Olteanca, Olteanca Mare, Olteanu, Oltecioru, Oltenaș, Oltenești, Olteni, Oltenia, Oltenii de Jos, Oltenii de Sus, Oltețani, Oltețu de Jos, Oltețu de Sus, Oltețu Sec, Oltețu Vechi, Oltișoru Curgător, Oltoaia, Oltu Curgător, Oltul de Jos, Oltu de Sus, Oltu de Mijloc, Oltu Mare, Oltu Mic, Oltu Rupt, Oltu Vechi, Valea Oltului, Piatra-Olt, Drăgănești Olt, Dealul Olteanului, Cîmpia Olteniei, Defileul Oltului, Valea Oltețului, Cheile Oltețului, Dealul Oltețului, Baraolt. Baza acestei familii nu a
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
o constituie entopicul romînesc de origine slavă (așa cum o indică sufixul -na), dornă, pentru care au fost consemnate sensurile „vîrtej de apă, bulboană, vîltoare“; „cădere de apă; un loc adîncit format din căderea apei“; „lac format artificial prin oprirea apei curgătoare“; „locul unde peștii depun icre și se face bătaia peștelui“; „adîncitură în pămînt, o groapă unde se strînge apa de ploaie“, „morman de pămînt ca semn de hotar între moșii“, de unde Dornă de piatră, „semn de delimitare a pămîntului“. Toponimizarea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Nicolae Drăganu îl consideră de origine maghiară, și anume prima parte putînd fi numele posesoarei, Mara (așa cum se numește cîmpia și apa care trece prin ea), iar a doua parte: un derivat cu sufixul -eș de la radicalul slav mor, „apă curgătoare“ (prezent și în Morava, Moravče, Morača); de la un nume de persoană (comp. cu ceh. Mareș, Marusĕ, srb. Maroș, Marușa, bg. Marușa, alb. Marușe); de la adjectivul rom. mare și de la substantivul mure (care are și sensul de „negru“, vezi oaie mureșă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Nistru. Se observă că prima parte a hidronimului, dana, este similară cu danu din Danubius sau cu dana din Danaris. Ea are la bază un radical indo-european dan-, don(în osetă don înseamnă „rîu“, iar în indiana veche danu înseamnă „curgător, lichid“) al cărei sens putea fi „rîu“, „apă“. A doua parte poate fi o temă indo-europeană care se întîlnește în mai multe nume de ape, formată pornindu-se de la rădăcina *str > sr „a curge“, așadar, sensul ar fi tot „rîu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
a se revărsa“, constituit din mai multe cuvinte cu sens apropiat. Acest radical este identificat de lingvistul bulgar Ivan Duridanov ca formînd baza unor toponime balcanice (Altos în Grecia, Altus în Iliria) și chiar a unui apelativ, alta(s) „apă curgătoare, pîrîu“. Eugen Tănase găsește și alte paralele, în primul rînd occitanul Olt, Oultet. Concluzia firească a acestor ipoteze este că numele rîului Olt este străvechi, avînd cel mai probabil o rădăcină traco-dacică, ilirică sau scitică. Celelalte presupuneri sunt departe de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
bogate familii onomastice: Olteana, Olteanca, Olteanca Mare, Olteanu, Oltecioru, Oltenaș, Oltenești, Olteni (zece sate, două vîrfuri și o pădure), Oltenia, Oltenii de Jos, Oltenii de Sus, Oltețani, Oltețu, Oltețu de Jos, Oltețu de Sus, Oltețu Sec, Oltețu Vechi, Oltișoru, Oltișoru Curgător, Oltoaia, Oltu Curgător, Oltu de Jos, Oltu de Sus, Oltu de Mijloc, Oltu Mare, Oltu Mic, Oltu Rupt, Oltu Vechi, Valea Oltului, Piatra Olt, Drăgănești-Olt, Dealu Olteanului, Cîmpia Olteniei, Defileul Oltului, Valea Oltețului, Valea Oltului, Cheile Oltețului, Dealu Oltețului, Piemontul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Olteana, Olteanca, Olteanca Mare, Olteanu, Oltecioru, Oltenaș, Oltenești, Olteni (zece sate, două vîrfuri și o pădure), Oltenia, Oltenii de Jos, Oltenii de Sus, Oltețani, Oltețu, Oltețu de Jos, Oltețu de Sus, Oltețu Sec, Oltețu Vechi, Oltișoru, Oltișoru Curgător, Oltoaia, Oltu Curgător, Oltu de Jos, Oltu de Sus, Oltu de Mijloc, Oltu Mare, Oltu Mic, Oltu Rupt, Oltu Vechi, Valea Oltului, Piatra Olt, Drăgănești-Olt, Dealu Olteanului, Cîmpia Olteniei, Defileul Oltului, Valea Oltețului, Valea Oltului, Cheile Oltețului, Dealu Oltețului, Piemontul Oltețului, Arama Oltului
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Baza toponimului o constituie sl. tek(cf. tok din potok, „rîu“), „a curge“ (prezent și în Teșna Rece și Teșna Împuțită, Teșnița < sl. Tečna < tek + sufixul -na), care în limbile slave moderne a dat adjectivele substantivizate ucr. tekučuj, rus. tekučij, „curgător lichid“, de la care (cel mai probabil de la cel ucrainean, dată fiind apropierea lingvistică și geografică) și-au luat numele și rîurile omonime, iar apoi, prin transfer, celelalte topice aflate în apropierea lor. Mărturie pentru existența unui rîu Tecuci în Cîmpia
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
prin diminutivare de la rîul mai mare în care probabil că se vărsau și care, în cazul Tecucelului Sec, a trecut, prin trans fer, la satul aflat pe cursul unuia dintre ele. Din aceeași familie semantică a hidronimelor (desemnînd o apă curgătoare prin toponimizarea unuia dintre apelativele care descriu generic această realitate geografică: apă, rîu, pîrîu, fluviu, vale, torent etc.) fac parte și străvechile Dunăre, Don, Nipru, Nistru, Istru (numele grecesc al Dunării), Struma, Istrița, Strei, Siret, iar după unii specialiști, formantul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
-l străbate, nume înlocuit prin secolul al XVIII-lea cu Bega sau Beghei, afluent al Tisei, care a rezultat prin unirea a două pîrîiașe, Bega-Poieni și BegaLuncani. Originea numelui acestui pîrîu este controversată, baza fiind considerată, pe rînd: sl. bega, „curgătorul“ (< bjeg, „curgere“); alb. vego, venit prin filieră sîrbească; rom. Beghei, srb. Begej, magh. Bögej („sistematizate“ de austrieci ca Bega), provenite fie din magh. böge, „porțiune de canal între două ecluze“, fie din sl. (s) beg, „fugă, refugiu, ascunzătoare“, fie din
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
încâlci”, de rom. pleată, față de viță, șuviță, de alb. rruvan „vie”, germ. Rebe, „viță de vie, butuc de vie, lăstar”, fr. grappe „strugure”, de rom. lăstar, vlăstar, vrej, loază, alb. vresht „vie, podgorie”. Este de menționat și faptul că apa curgătoare este apă vie sau vioară, forme fără consoana lichidă, ca bios, vivus, živ. În legătură cu aceste forme stau cuvintele românești jivină, Jiu, Jijia, iar cu prezența lichidei, dar fără ideea de curgere, avem pe jilav, vlagă, mlaștină etc. Privită în context
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
proprietarului și un sfert la fermă. Proprietarul va fi prezent la recoltări. 5. Dacă cetățeanul refuză tratamentul culturilor, să i se respecte acest drept. 6. Urgent și rapid, reîmpădurirea terenurilor. 7. Analizate, testate chimic săptămânal toate apele (lacuri și ape curgătoare) din județe. 8. Nici un deșeu chimic sau radioactiv pe teritoriul țării. 9. Nici un copac nu se mai taie fără avize speciale, hotărât de comisie. Excepție fac cei din curțile și livezile cetățenilor. 10. Se vor aduce din import numai plante
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
vom ajunge, aici, niciodată) și obsedat în același timp, unamunian, de dorința supraviețuirii în carne și oase, într-un tărâm unde cursul istoriei de la suprafață e dublat pe dedesubt de întoarcerea spre izvoare a cursului temporal, într-o contraistorie veșnic curgătoare: „Măruntaiele istoriei sunt o contraistorie, sunt un proces invers pe care-l urmează. Fluviul subteran curge dinspre mare către izvor“, spusese Augusto Pérez, eroul Ceții, încă din 1907 (în cap. VII din manuscrisul romanului Ceață, deja încheiat în acel an
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
sau poate ultimele câteva pagini. Ghemuit pe podea, Fima Începu să citească ce Îi scrisese Yael, când plecase fără el la Seattle, În 1965. Scrisul ei era mic, ca un șirag de perle, nici feminin, nici masculin, ci rotund și curgător. Poate că acesta era stilul de caligrafie predat În școlile bune, În secolul trecut. Fima compară În minte puritatea acestui scris cu mâzgăliturile sale, ale căror litere păreau o adunătură de soldați Înspăimântați, Împingându-se și Îmbrâncindu-se unii pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
purtându-te prietenos cu noul meu prieten. Și sunt motive suficiente pentru ca acest lucru să nu se repete niciodată. Ce nu o să se repete niciodată? întrebă Maria intrând în bucătărie. Această scuză groaznică pentru o seară sociabilă, am mințit eu curgător. Nu o să se mai întâmple, promit. De acum încolo ne întoarcem la formulă de două, doar tu și eu. Gata cu jocurile. Maria își dădu ochii peste cap. —Slavă Domnului! Mă îmbrățișă cu căldură. — Vorbim săptămâna viitoare, șopti ea, arătând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]