27,663 matches
-
asemenea isprăvi, dar cei care nu le fac încă nu s-au deprins să le spună celorlalți să nu le mai facă. Mi s-ar putea spune că România are probleme mult mai mari decît murdăria. Nu cred. De multe decenii murdăria și haosul iresponsabilității ne invadează treptat și pe dinăuntru. O murdărie care azi îl face pe chiriașul unei case care are proprietar să cumpere proprietatea altuia, o murdărie care îl ajută pe politicianul Giculescu să schimbe partidele ca pe
Libertățile murdăriei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16443_a_17768]
-
totalitar; direct sau indirect totul trebuie privit ca o replică, ca o reacție de autoapărare și, în ultimă instanță, ca un mijloc de supraviețuire. Demonstrația apelează la argumente ce țin de competența istoricului literar (trecerea în revistă a celor patru decenii de agitație și propagandă, de la faza fundamentalistă a regimului comunist pînă la cea a naționalismului ceaușist, cu tot cortegiul de fenomenele aberante, inclusiv panorama stranie pe care o oferă literatura acelor ani), dar și la argumente care ar putea constitui
Literatura în totalitarism by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16426_a_17751]
-
ar fi putut numi, fără nici o sfială, pustie, dacă tot un grup de arhitecți, coordonat de Arpad Zacky, căruia i s-au asociat apoi și cîțiva tineri critici de artă, nu s-ar fi încăpățînat să editeze, de aproape un deceniu, revista Arhitext care, ani de zile, a ținut loc și de revistă de artă. Uniunea Artiștilor Plastici însăși, în pofida crizelor de toate felurile pe care a fost nevoită să le parcurgă, a scos, chiar de la începutul mandatului noului său președinte
Arta și mediile by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16439_a_17764]
-
Valerian Sava După șase filme - toate americane - de la cumpăna anilor, deceniilor etc., repertoriate acum două săptămîni de Alex. Leo Șerban, succint și acut, în Observator cultural (singură vama critică exhaustiva din branșa o trec mai puțin ciuruite Un socru de coșmar de Ray Roach, cu Robert de Niro, si Space cowboys
Reabilitarea tematismului by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16456_a_17781]
-
simpla descripție, "copie după natură", a unor individualități, ba chiar a unor indivizi anume, nemijlocit identificabili. Va fi fost revendicarea explicită a lui Karl Emil Franzos de la o poetică a "tipurilor",- el însuși, în proza publicată odată cu prima parte a deceniului al optulea, un realist de registru minor, apăsat și de un anume epigonism eclectic, ce combină, pe lîngă rețetele verificate ale prozei realiste contemporane lui (vezi propriile-i comentarii, datînd chiar din 1869, asupra lui Theodor Storm) și reminiscențe clasic-romantice
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
Din nefericire, în România post-decembristă miniștrii vor să fie judecați după ce au de gînd să facă, nu după ceea ce reușesc, în schimb îi țintuiesc pe cei dinainte pentru nereușitele lor. De unde impresia cetățeanului obișnuit că de mai bine de un deceniu România merge din rău în mai rău. Aici, fără îndoială, a contribuit și presa vînătoare de imaginare dezastre și aproape deloc interesată de ceea ce s-a făcut vizibil bine de la căderea lui Ceaușescu încoace. Răzvan Theodorescu n-a dat presei
Un exemplu care nu se ia by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16478_a_17803]
-
obicei, neobservate - sînt marile răspunzătoare că România a întîrziat nepermis cu reforma. Acuzele între diverși foști miniștri, uriașa energie consumată în explicații pentru uzul presei, în detrimentul gestionării ministerelor vor fi la un moment dat teme ale istoricului de mîine despre deceniul care s-a încheiat, la sfîrșit de secol. Și probabil că nu puțini vor fi cei care se vor întreba cum a fost posibilă una ca asta. Nu mi s-a părut că dl Răzvan Theodorescu i-ar fi contagiat
Un exemplu care nu se ia by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16478_a_17803]
-
Ștefănescu Încă 1270 de pagini despre lirica actuala Nu există critic care să fi citit mai atent și mai comprehensiv poezia română contemporană decât Gheorghe Grigurcu. Scrisul sau este oglindă venețiana în care s-au reflectat de-a lungul ultimelor decenii toate spectacolele lirice, de la cele aristocratice și până la cele populare. Fiind el însuși un poet hipersensibil, criticul retrăiește poezia altora, o iluminează din interior și o restituie pe deplin înțeleasă cititorilor. Volumele sale Teritoriu liric, 1972, Poeți români de azi
Criticul de poezie numărul 1 by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16445_a_17770]
-
de arta interpretării muzicale nu a fost atât de mult discutată și nu a stârnit polemici atât de pasionate ca cea a "autenticității" redării muzicii vechi (medievală, renascentistă și barocă). Temelia acestei mișcări, care a luat proporții în ultimele trei-patru decenii s-a clădit încă de prin anii '30 când, în Anglia și Germania îndeosebi, muzicienii au început să descopere lucrări și compozitori uitați; câțiva mari artiști ca celebra clavecinistă Wanda Landowska s-au pasionat pentru acest repertoriu impunându-l în
În căutarea adevărului sonor by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16490_a_17815]
-
de opresiune, o radicală și cvasicompletă "analiză spectrală" a totalitarismului și a invențiilor acestuia în materie de "transformare a omului și a societății". În al doilea rând, datorită originalității sale estetice indeniabile. Nicolae Manolescu identifica, în unele romane ("corintice") ale deceniului al optulea, o nouă modalitate artistică, perfect adecvată reprezentării fenomenului politic, structurii și mecanismelor puterii. Mihai Zamfir sesiza, dintr-o altă perspectivă, apariția, în aceeași perioadă, a unei specii aparte de roman, care s-ar caracteriza prin subiectivizarea accentuată a
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
cel al implicării în limba comună a unei rețele de termeni psihanalitici, precum și, subsecvent, cel al privilegierii unui anumit tip de discurs. Este consemnat astfel un efort absolut necesar de rafinare, specific secolului pe care îl încheiem - și îndeosebi ultimelor decenii. Este de asemeni legitimată și o voluptate a adecvării erudiției la afectul întemeietor. Pentru consumatorul de literatură străină, deficitul de psihologie al discursului autohton rămâne însă, în continuare, foarte strident. Ideală îmi pare - în acest context - atitudinea acelui intelectual român
Schimbarea orei oficiale în psihanaliză by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16504_a_17829]
-
infuzeze studiul literaturii cu variate metode și teorii preluate critic din alte domenii intelectuale. Bunăoară cartea sa dedicată unei antropologii a literaturii introducea o serie de distincții conceptuale operante și în psihologie sau chiar în științe exacte. În ultimele două decenii teoreticianul german a fost deseori prezent în Statele Unite, colaborînd cu filozofi ai științei și ai culturii, ținînd prelegeri la celebra University of California-Irvine (un fel de pepinieră de "împămîntenire" pe sol american a creierelor europene), scriind și publicînd volume concepute
O antropologie a interpretării by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16494_a_17819]
-
Chicago, cum arăta lumea toată mai demult, pe vremea cînd ea nu se născuse. Este și tema unor amintiri ale lui Ghica, Negruzzi și Russo, în secolul al XIX-lea, cînd schimbările sociale deveniseră la noi sesizabile, după stagnarea din deceniile anterioare. Rapiditatea acestor prefaceri este astăzi mai mare decît niciodată și ar fi cît se poate de firesc să-i acordăm atenție. Generația mea, de exemplu, care s-a născut înainte de război și a fost contemporană cu două răsturnări de
A fost odată ca niciodată by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16498_a_17823]
-
imaginabile: cu o economie secătuită, cu o imagine externă catastrofală, cu o clasă politică iresponsabilă și - lucrul cel mai rău - cu o populație demoralizată. Nimeni nu mai crede, în România acestui moment, în absolut nimic. Un popor ce, de șase decenii, a ieșit de pe liniile ferate ale civilizației, a pierdut nu doar gustul democrației, dar și sensul și direcția acesteia, nu mai găsește resursele de a se ridica de la pământ. Dar cum altfel, când brâncile date de propriii conducători nu sunt
Murdar, uscat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16480_a_17805]
-
și a lumii, din cea de a doua jumătate a secolului 20. Vorbesc despre el la timpul trecut nu pentru că aș ști că el nu ar mai fi în viață, ci pentru că am vorbit de fapte și întâmplări situate în deceniile care deja s-au scurs. Poate că Aurel Cojan mai trăiește, altundeva decât la adresa unde a trăit pe vremea când l-am putut eu vedea." În apărarea lui Ion Cristoiu Mai multe cotidiane anunță că Ion Cristoiu a fost obligat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16477_a_17802]
-
mirifică a imposibilului. * În jurul vîrstei de cincizeci de ani eram nespus de surprins, ca să nu zic revoltat, dacă cineva mă întreba ce se întîmpla cu mine pe cînd "eram tînăr". Mă simțeam identic cu cel ce am fost cu două-trei decenii în urmă. Acum mă întreb dacă am avut cu adevărat o tinerețe sau am trecut direct de la o copilărie neverosimil prelungită la actuala-mi maturitate melancolică, sleită, stupefiată. Vîrstă ultimă. * Melodia superbă de care se umple deseori poezia și gîndirea
Din jurnalul lui Alceste (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16502_a_17827]
-
sau alta, erorile și insuficiențele ei. Știind bine cîtă energie și migală presupune o astfel de cercetare (pentru că, de fapt, o cercetare este!), nu avem decît să-i fim recunoscători pentru travaliu, regretînd că a avut de așteptat aproape două decenii pînă a fi izbutit s-o vadă publicată. E un serviciu științific util și foarte merituos, chiar dacă, repet, partea analitică, sub raport textologic, a fiecărei ediții e, mărturisit, prea sumară, deși lucrurile esențiale se spun. Edificator e faptul menționat că
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
monumentală Perpessicius. În 1935 apare ediția Gh. Adamescu care, datorită prestigiului său didactic, a fost indicată ca bibliografie de profesorime, fiind reeditată de nouă ori, ultima în 1946. Himera edițiilor definitive (expresia e a lui Perpessicius) acum, în al treilea deceniu al veacului care s-a încheiat, apare cu o mare stăruință. Prima de acest fel e cea din 1924 a lui Gh. Bogdan-Duică. E o ediție cuprinzînd numai lirica (104 piese), ordonată cronologic (dar defectuos și absurd). Țelul editorului e
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
alt termen, al specificului național preocupă de mult și copleșitor lumea intelectuală românească. Parcă secolul care stă să se încheie a atins cotele maxime ale acestei absorbante preocupări. Publicînd, în 1980, o carte despre dezbaterea de idei din al treilea deceniu (se numea Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea) mi-au fost necesare peste o sută de pagini pentru a comenta dezbaterile de idei în jurul temei specificului național. Fără îndoială, deceniile interbelice ating punctul de sus al acestor dezbateri. Și
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
mult și copleșitor lumea intelectuală românească. Parcă secolul care stă să se încheie a atins cotele maxime ale acestei absorbante preocupări. Publicînd, în 1980, o carte despre dezbaterea de idei din al treilea deceniu (se numea Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea) mi-au fost necesare peste o sută de pagini pentru a comenta dezbaterile de idei în jurul temei specificului național. Fără îndoială, deceniile interbelice ating punctul de sus al acestor dezbateri. Și ele sînt multe, afirmate de personalități de
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
o carte despre dezbaterea de idei din al treilea deceniu (se numea Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea) mi-au fost necesare peste o sută de pagini pentru a comenta dezbaterile de idei în jurul temei specificului național. Fără îndoială, deceniile interbelice ating punctul de sus al acestor dezbateri. Și ele sînt multe, afirmate de personalități de prim ordin. Viața Românească are bărbăția de a anunța, prin condeiul autorizat al lui Ibrăileanu, sfîrșitul poporanismului, datorită împlinirii marilor reforme postbelice, dar arată
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
Efortul artiștilor de a stăpîni textul în limba germană (care presupune probleme specifice de emisie), de a se adapta unui stil vocal solicitant ce le este străin (să nu uităm că nu s-a mai cîntat Wagner la noi de decenii) trebuie apreciat întru totul. Este o performanță pe care fiecare, pe măsura posibilităților sale, a dus-o pînă la capăt. Sever Barnea în personajul despre care compozitorul scria că trebuie să exprime prin cîntul său "o liniște înfricoșătoare", "energia teribilă
Redescoperirea unui teritoriu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16527_a_17852]
-
și ziarele să-i permită lui Vadim acest dezmăț. în fine, mulți tineri care l-au votat (fie și la mișto, cum ziceau ei) pe Vadim, aveau educația pe care aceleași televiziuni, radiouri și ziare le-o fac de un deceniu: o educație a subculturii triviale și a violenței de gestică și de limbaj. Le-a fost ușor să recunoască în Vadim pe unul din protagoniștii divertismentelor de două parale pe care le vedeau zilnic pe micul ecran și le-a
Cine l-a inventat pe Vadim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16518_a_17843]
-
de a crea o stare favorabilă de spirit și influență. Iar Stelian Popescu a reînceput publicarea Universului în 1919, făcînd din această instituție o societate anonimă pe acțiuni, cu sprijinul Băncii lui Aristide Blank, cu care a luptat, apoi, un deceniu pentru a acapara acțiunile pe care bancherul evreu le achiziționase. Și a scăpat de năpastă de abia cînd banca lui Blank a dat faliment în timpul crizei economice mondiale. Universul lui Stelian Popescu a fost organul de presă cel mai retrograd
Patronul "Universului" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16524_a_17849]
-
unei orientări politice. Sau, că ar fi militante politic și social, că miza lor nu este una intelectuală, ci mult mai implicată în contingent, și de aceea lipsită de valoare și de durabilitate. "Marxista" universitate americană a produs în ultimele decenii valuri de teorii care de pe țărmul opus al Atlanticului par isterice și mediocre. Nu m-aș încumeta să polemizez cu aceia care nutresc asemenea convingeri dacă exemplul ales ar fi, să zicem, critica postcolonială, sau așa-numita queer theory. Dar
Autonomia esteticului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16528_a_17853]