10,827 matches
-
Mediu au următoarele drepturi, conform legislației în domeniu: – dreptul de acces; ... – dreptul la rectificarea datelor; ... – dreptul la ștergerea datelor („dreptul de a fi uitat“); ... – dreptul la restricționarea prelucrării; ... – dreptul la portabilitatea datelor; ... – dreptul la opoziție; ... – drepturi cu privire la procesul decizional individual automatizat, inclusiv crearea de profiluri; ... – dreptul la retragerea consimțământului în cazul prelucrării în scop de informare sau promovare; ... – dreptul de a depune o plângere în fața unei autorități de supraveghere a prelucrării datelor cu caracter personal; ... – dreptul la o
GHID DE FINANȚARE din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279929]
-
neclare și de adaptare la circumstanțele schimbătoare va exista întotdeauna. Deși certitudinea în redactarea unei legi este un lucru dorit, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or, legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situație. Rolul decizional conferit instanțelor judecătorești urmărește tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor, dezvoltarea progresivă a dreptului prin intermediul jurisprudenței ca izvor de drept fiind o componentă necesară și bine înrădăcinată în tradiția legală a statelor membre. În acest sens
DECIZIA nr. 476 din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285411]
-
beneficiarului și a proiectului propus, și care conferă dreptul solicitantului de a cere semnarea acordului de finanțare după implementarea proiectului pe teritoriul României, sub condiția îndeplinirii tuturor condițiilor de eligibilitate; ... g) Comisia de Film - Comisia de Film în România, organ decizional independent, format din experți numiți de ministrul culturii în baza art. 12 din H.G. nr. 421/2018, care asigură evaluarea și soluționarea proiectelor depuse în cadrul schemei de ajutor de stat, certificarea eligibilității solicitanților și a proiectelor pentru emiterea de certificate
PROCEDURĂ din 1 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285197]
-
ORDIN nr. 124 din 26 iulie 2024 pentru modificarea și completarea Regulamentului de organizare și funcționare al Direcției suport decizional, aprobat prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 122/2021 EMITENT MINISTERUL AFACERILOR INTERNE Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 788 din 9 august 2024 În temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea
ORDIN nr. 124 din 26 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286768]
-
Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările și completările ulterioare, viceprim-ministrul, ministrul afacerilor interne, emite următorul ordin: Articolul I Regulamentul de organizare și funcționare al Direcției suport decizional, aprobat prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 122/2021, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 854 din 7 septembrie 2021, se modifică și se completează după cum urmează: 1. La articolul 4 alineatul (2), litera d) se modifică
ORDIN nr. 124 din 26 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286768]
-
Programul de îmbunătățire continuă la nivelul D.S.U., prin valorificarea datelor primite de la structurile din cadrul direcției, Direcției generale urgențe medicale și Direcției generale pentru protecție civilă; ... n) elaborează Planul de activități/management în domeniul calității la nivelul D.S.U. - Direcția suport decizional (DSD) și urmărește realizarea obiectivelor stabilite; ... o) monitorizează, evaluează și întocmește rapoarte privind stadiul îndeplinirii obiectivelor stabilite în Planul de activități/management și în alte documente programatice, care sunt gestionate la nivelul DSD, pe baza datelor furnizate de către structurile din
ORDIN nr. 124 din 26 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286768]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne, Romeo Simionescu, secretar de stat București, 26 iulie 2024. Nr. 124. ANEXĂ^1) ^1) Anexa este reprodusă în facsimil. (Anexa nr. 2 la Ordinul nr. 122/2021) ORGANIGRAMA Direcției suport decizional -----
ORDIN nr. 124 din 26 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286768]
-
în procesul de luare a deciziilor depinde în mod evident de accesul la informație de către membrii publicului. Cu toate acestea, publicul poate solicita informații de mediu pentru o serie de motive, și nu doar pentru a participa la procesul decizional, acest principiu fiind consacrat nu doar la nivel internațional și la nivelul legislației Uniunii Europene, dar și prin reglementările de la nivel național într-o serie de acte normative, spre exemplu, Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de
GHIDUL din 18 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286530]
-
considerare a interesului publicului în cazul unei asemenea dezvăluiri. Convenția Aarhus nu definește sintagma „documente în curs de elaborare“. Totuși, aceasta se referă la procesul de pregătire a informațiilor sau a documentelor ce le conțin, iar nu la orice proces decizional pentru care respectiva informație sau document au fost elaborate. Mai exact, o cerere privind o informație de mediu în formă brută (spre exemplu, date colectate de o stație de monitorizare a calității aerului) nu poate fi refuzată pe motivul că
GHIDUL din 18 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286530]
-
nu justifică refuzul în sensul acestei prevederi, astfel că acestea trebuie disponibilizate. Pentru interpretarea cât mai corectă a acestei sintagme, dispozițiile Convenției Aarhus sunt de natură să clarifice acest aspect, spre exemplu, în ceea ce privește participarea publicului în procesul decizional unde anumite proiecte de documente trebuie să fie accesibile pentru revizuirea publică: proiecte de documente precum autorizațiile, documentația privind evaluarea impactului asupra mediului, politicile, programele, planurile și regulamentele disponibile pentru comentarii nu pot fi considerate materiale în curs de elaborare
GHIDUL din 18 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286530]
-
acțiune poate conduce la o mai bună predictibilitate privind manifestări ale violenței de gen și ale altor atrocități. În vederea atingerii obiectivelor propuse, RCSONU 1325 (2000) se raportează la patru piloni: ● Participare - constă în asigurarea creșterii participării femeilor în procesul decizional la toate nivelurile, pe plan național, regional și în cadrul instituțiilor internaționale și al mecanismelor pentru prevenirea și soluționarea conflictelor, în negocieri de pace, precum și în operațiunile ONU de menținere a păcii; ● Prevenire - presupune luarea de măsuri speciale pentru
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286589]
-
UE, ONU și OSCE, România cunoaște și integrează considerentele egalității de gen în toate aspectele legate de activitatea de securitate și stabilitate națională. Alocarea a 2,5% din produsul intern brut pentru apărare și susținerea creșterii reprezentării femeilor la toate nivelurile decizionale, atât naționale cât și regionale sau la nivelul instituțiilor internaționale, în consultările cu grupurile de femei la nivel local sau internațional, fac parte din setul de acțiuni/măsuri pentru implementarea Agendei FPS. ... 1.2. Metodologie Strategia națională privind implementarea RCSONU 1325 (2000
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286589]
-
1 august 2023 (raportarea se realizează anual și timpul 0 de raportare este data de 1 august). Ministerul Apărării Naționale MApN funcționa, la momentul raportării, cu 51 posturi de decizie, dintre care 7 posturi vacante, gradul de ocupare al posturilor decizionale fiind de 86,3%. Din cele 44 posturi ocupate (grade decizionale 1+2), bărbații erau în număr de 39 (88,6%), iar femeile în număr de 5 (11,4%). La gradul decizional 1, cele 11 posturi de conducere au fost ocupate de 9 bărbați
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286589]
-
de raportare este data de 1 august). Ministerul Apărării Naționale MApN funcționa, la momentul raportării, cu 51 posturi de decizie, dintre care 7 posturi vacante, gradul de ocupare al posturilor decizionale fiind de 86,3%. Din cele 44 posturi ocupate (grade decizionale 1+2), bărbații erau în număr de 39 (88,6%), iar femeile în număr de 5 (11,4%). La gradul decizional 1, cele 11 posturi de conducere au fost ocupate de 9 bărbați (81,8%) (1 secretar general adjunct, 4 directori generali și 4
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286589]
-
de decizie, dintre care 7 posturi vacante, gradul de ocupare al posturilor decizionale fiind de 86,3%. Din cele 44 posturi ocupate (grade decizionale 1+2), bărbații erau în număr de 39 (88,6%), iar femeile în număr de 5 (11,4%). La gradul decizional 1, cele 11 posturi de conducere au fost ocupate de 9 bărbați (81,8%) (1 secretar general adjunct, 4 directori generali și 4 directori generali adjuncți) și două femei (18,2%) (1 secretar general, 1 director general adjunct). Raportat la anul 2022
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286589]
-
și 4 directori generali adjuncți) și două femei (18,2%) (1 secretar general, 1 director general adjunct). Raportat la anul 2022, procentajele referitoare la femei s-au menținut la același nivel. În anul 2019, bărbații au fost majoritari în ocuparea posturilor decizionale de grad 1, urmând ca în anii 2020 și 2021, procentajele pentru ambele sexe să devină egale. Din anul 2022, procentajele referitoare la femei au scăzut extrem de mult, acestea menținându-se la același nivel și în anul 2023. La
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286589]
-
grad 1, urmând ca în anii 2020 și 2021, procentajele pentru ambele sexe să devină egale. Din anul 2022, procentajele referitoare la femei au scăzut extrem de mult, acestea menținându-se la același nivel și în anul 2023. La gradul decizional 2, din cele 40 de posturi, 7 erau vacante. Din cele 33 de posturi, 30 erau ocupate de bărbați (90,9%) - 16 directori și 14 directori adjuncți, iar celelalte 3 posturi erau ocupate de femei (9,1%) - 2 directori și un director
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286589]
-
cu cele referitoare la femei, acestea din urmă înregistrând cel mai mare procentaj în anul 2021, respectiv 30%. Ministerul Afacerilor Externe În cadrul MAE, la data raportării erau existente 93 de posturi de conducere, dintre care 7 posturi vacante (grade decizionale 1+2), rata de ocupare a acestor posturi fiind de 92,5%. Cele 86 posturi au fost ocupate astfel: 47 (54,7%) de bărbați și 39 (45,3%) de femei. La gradul decizional 1, din cele 22 de posturi, două erau vacante și 20
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286589]
-
93 de posturi de conducere, dintre care 7 posturi vacante (grade decizionale 1+2), rata de ocupare a acestor posturi fiind de 92,5%. Cele 86 posturi au fost ocupate astfel: 47 (54,7%) de bărbați și 39 (45,3%) de femei. La gradul decizional 1, din cele 22 de posturi, două erau vacante și 20 ocupate. Femeile ocupau 7 posturi [(35%); 1 secretar general, 6 directori generali] și bărbații 13 posturi [(65%); 1 secretar general adjunct, 11 directori generali și 1 director general adjunct
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286589]
-
1 secretar general, 6 directori generali] și bărbații 13 posturi [(65%); 1 secretar general adjunct, 11 directori generali și 1 director general adjunct]. Raportat la anul 2022, procentajele privind femeile au înregistrat o scădere cu 7,9 pp la acest grad decizional. În ultimii 5 ani bărbații au dominat pozițiile decizionale la acest grad, în perioada 2019-2023 procentajele acestora fiind peste 50. Cel mai mare procentaj privind femeile a fost înregistrat în anul 2019 (45,8%). La gradul decizional 2, au fost raportate
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286589]
-
posturi [(65%); 1 secretar general adjunct, 11 directori generali și 1 director general adjunct]. Raportat la anul 2022, procentajele privind femeile au înregistrat o scădere cu 7,9 pp la acest grad decizional. În ultimii 5 ani bărbații au dominat pozițiile decizionale la acest grad, în perioada 2019-2023 procentajele acestora fiind peste 50. Cel mai mare procentaj privind femeile a fost înregistrat în anul 2019 (45,8%). La gradul decizional 2, au fost raportate 71 de posturi, dintre care 5 vacante., Astfel, 34
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286589]
-
pp la acest grad decizional. În ultimii 5 ani bărbații au dominat pozițiile decizionale la acest grad, în perioada 2019-2023 procentajele acestora fiind peste 50. Cel mai mare procentaj privind femeile a fost înregistrat în anul 2019 (45,8%). La gradul decizional 2, au fost raportate 71 de posturi, dintre care 5 vacante., Astfel, 34 de bărbați [(51,5%); 20 directori, 14 directori adjuncți] și 32 de femei [(48,5%); 21 directori, 11 directori adjuncți] ocupau pozițiile de conducere. Raportat la anul 2022, procentajele
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286589]
-
34 de bărbați [(51,5%); 20 directori, 14 directori adjuncți] și 32 de femei [(48,5%); 21 directori, 11 directori adjuncți] ocupau pozițiile de conducere. Raportat la anul 2022, procentajele privind femeile au înregistrat o scădere cu 2,2 pp la acest grad decizional. În perioada 2019-2022, femeile au fost superioare bărbaților din punctul de vedere al procentajelor, urmând ca în anul 2023 procentajele referitoare la acestea să scadă și situația să se inverse. Cel mai mare procentaj pentru femei a fost înregistrat în
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286589]
-
urmând ca în anul 2023 procentajele referitoare la acestea să scadă și situația să se inverse. Cel mai mare procentaj pentru femei a fost înregistrat în anul 2020 (62,3%). Ministerul Afacerilor Interne MAI a raportat 61 posturi de decizie (grade decizionale 1+2), dintre care 9 posturi vacante. Cu o rată de ocupare a posturilor decizionale de 85,2%, cele 52 de posturi au fost ocupate după cum urmează: 39 (75%) de bărbați și 13 (25%) femei. La gradul decizional 1, din
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286589]
-
inverse. Cel mai mare procentaj pentru femei a fost înregistrat în anul 2020 (62,3%). Ministerul Afacerilor Interne MAI a raportat 61 posturi de decizie (grade decizionale 1+2), dintre care 9 posturi vacante. Cu o rată de ocupare a posturilor decizionale de 85,2%, cele 52 de posturi au fost ocupate după cum urmează: 39 (75%) de bărbați și 13 (25%) femei. La gradul decizional 1, din cele 29 de posturi ocupate (33 posturi totale, dintre care 4 vacante), bărbații ocupau 22
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286589]