5,794 matches
-
temporare sau provizorii. După forma scuarului: Aceasta este determinată de poziția ce o ocupă în cadrul sit-ului, destinația, configurația terenului, natura construcțiilor înconjurătoare. Spre deosebire de grădini, scuarurile nu se izolează de suprafețele învecinate, ele au mai multe intrări și, cu excepția celor decorative, sunt întretăiate de numeroase alei care conduc în toate direcțiile. Pentru scuarurile amplasate în fața unor edificii, aleile proiectate trebuie să asigure accesul direct de la multiplele alei către clădire. Forma scuarului este determinată de poziția care o ocupă, astfel că într-
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
și refugii umbrite. Sunt considerate binevenite și elementele cu apă (bazin mic sau fântână arteziană). Distanța cea mai mare față de zona rezidențială nu trebuie să depășească 400-600 m (de exemplu scuarul Voievozilor din cartierul Alexandru cel Bun din Iași). Scuarul decorativ este destinat punerii în valoare a unui obiect reprezentativ, lucrare de artă monumentală, monument istoric sau arhitectonic, instituție etc. Compoziția scuarului se va subordona obiectului pe care îl servește iar dacă sunt mai multe celui dominant, ca semnificație sau volum
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
reprezentativ, lucrare de artă monumentală, monument istoric sau arhitectonic, instituție etc. Compoziția scuarului se va subordona obiectului pe care îl servește iar dacă sunt mai multe celui dominant, ca semnificație sau volum (de exemplu scuarul din fața Ateneului din București). Scuarul decorativ poate fi și o componentă a unei piețe civice, situându-se pe una dintre laturile acesteia. GRĂDINA PUBLICĂ Reprezintă unitatea de spațiu verde cu suprafața cuprinsă între 3 și 20 ha, având drept funcție principală asigurarea recreării locuitorilor din raza
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
uneori mici restaurante, cafenele, mici piese cu apă, un lac mic ș.a. Este util ca grădina să se izoleze de construcțiile învecinate printr-o perdea compactă de specii lemnoase arborescente și arbustive, care, pe lângă rolul sanitar, să îndeplinească și funcția decorativă. Pentru o grădină de 3-4 ha se consideră suficientă o singură intrare. Cea mai mare suprafață i se atribuie vegetației lemnoase, apoi gazonului, diferitelor dotări, aleilor, florilor, etc. Dintre cele mai reprezentative grădini publice românești create din secolul XIX se
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
ALINIAMENTELE STRADALE) Deși spațiile verzi realizate în aliniamente sau fâșii nu au consistența, ca suprafață, a celorlalte categorii de spații verzi, ele au totuși atribute importante, deloc de neglijat. Spațiile verzi de pe arterele de circulație îndeplinesc multiple funcții, printre care: decorativă (prin folosirea combinată a arborilor și arbuștilor, ca specii, cromatică și forme variabile), sanitară (crearea unei ambianțe reconfortante pentru conducătorii auto și pentru pietoni, protecție împotriva poluării cu particule, gaze nocive și chiar zgomote), protecție a drumurilor și a circulației
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
cea mai lată (10 20 m sau chiar mai mult), au benzile de circulație separate între ele prin “fâșii plantate” de arbori și arbuști, constituite din mai multe rânduri. Uneori, dacă spațiul permite, se amplasează mici construcții (bănci, statui, bazine decorative, fântâni arteziene, chioșcuri ș.a.). Când lățimea străzii este mică dar circulația vehiculelor este intensă, se propune ca arborii să se planteze între partea carosabilă și trotuar iar dacă traficul este redus, atunci plantațiile se pot face de-a lungul fațadelor
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
specie iar în punctele de schimbare a sortimentului să se planteze exemplare care, prin port și colorit, să difere suficient de mult. SPAȚIILE VERZI DIN CARTIERELE DE LOCUIT Acestea se amenajează printre blocurile de locuit și au un scop sanitar, decorativ și recreativ, permițând jocul copiilor, plimbarea și odihna pasivă a locatarilor. Pentru aceasta se aleg două trei specii care să constituie fondul sau scheletul spațiului verde și alte câteva specii care să introducă varietate în unitate. Distanța dintre exemplare trebuie
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
spațiile curbilinii ș.a. Într-o grădină sanatorială pentru bolnavii care suferă de surmenaj se va urmări realizarea unor spații vesele, cu arbori și arbuști exotici, rozarii și spații floricole, în care se pot instala voliere cu păsări cântătoare sau doar decorative. Pentru bolnavii psihic o grădină sanatorială trebuie să realizeze un sentiment de bucurie, amenajarea vegetației urmărind realizarea unor nișe separate asemănătoare celor din grădinile botanice, evitându-se combinații vegetale care să producă efecte neașteptate, precum și cele prea contrastante. Se pot
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
ghimpi pe ramuri sau frunze, speciile cu frunze, flori sau fructe toxice, netoxice dar cu gust neplăcut, cele care murdăresc, etc. GRĂDINILE BOTANICE Acestea se creează în scopuri științifice dar îndeplinesc și alte funcții: cultural educative, de recreere, sanitară și decorativă. Alegerea terenului pentru o grădină botanică este destul de dificilă deoarece sortimentul de specii trebuie să fie cât mai variat și de aceea și condițiile staționare trebuie să fie cât mai variate. Denivelările terenului, eventualele cursuri de apă permit amenajarea unor
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
cât mai departe de zona industrială a orașului, deoarece noxele dăunează mult vegetației. Accesul vizitatorilor trebuie să fie comod, ușor și posibil prin folosirea mijloacelor de transport în comun. Repartizarea plantelor dintr-o grădină botanică poate fi: sistematică, fitogeografică, industrială, decorativă sau combinații ale acestora. Este foarte important ca atât la intrare, cât și pe traseu să existe planuri de sistematizarea a teritoriului, cu explicații clare care să conducă vizitatorii spre diferitele obiective posibil de vizitat. Elementele ornamentale (pavilioane, chioșcuri, grupuri
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
maximă și acolo unde se încadrează perfect cu vegetația. Grădina botanică modernă trebuie să urmărească toate funcțiile care au fost atribuite de-a lungul timpului unei grădini botanice și anume: educativă, de cercetare, de conservarea a naturii și binențeles, cea decorativă și de relaxare (după Iliescu A.F., 2003). GRĂDINILE ȘI PARCURILE ZOOLOGICE Amplasarea corespunzătoare a unei grădini zoologice este dificil de realizat, deoarece se impune situarea ei la o oarecare distanță față de oraș, dar acest lucru să nu constituie un
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
acestei grădini. Cel mai bun loc pentru o grădină de piatră, plină cu flori, este un loc liber, cu perspectivă bună, orientat spre sud (după A.F. Iliescu, 2003). Dacă amplasarea grădinii alpine se face în apropierea unei ape, efectul decorativ sporește prin utilizarea acesteia între stâncile artificial create, și în plus umiditatea atmosferică va fi mai mare. Grădinile alpine. Sunt deosebit de apreciate în spațiile verzi proiectate în stil peisager, ele numindu-se astfel grădini alpine peisagere; în acest caz se
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
de susținere a întregului ansamblu. Comparație între o rocărie simplă și una amenajată cu plante (după Iliescu A.F., 2003) Celelalte roci se dispun succesiv, alcătuind un fel de trepte în contrapantă. La suprafață vor fi lăsate porțiunile cele mai decorative ale rocilor (forme și culori interesante). La aranjarea rocilor se va urmări, pe de o parte, să se asigure o bună umezire a solului în urma ploilor, iar pe de altă parte, să nu se favorizeze concentrarea și stagnarea apei sau
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
ansamblu primează asupra detaliilor. Îmbrăcămințile aleilor pot contribui la estetica și atractivitatea anumitor zone în cadrul parcurilor. Spațiile largi de circulație cu îmbrăcăminte asfaltică au un colorit destul de mohorât, de aceea pentru atenuarea acestei impresii, se recurge la intercalarea de pavaje decorative, desene geometrice sau libere din marmură sau bazalt șlefuit, încastrate la nivel. Foarte decorative sunt dalajele: ele pot fi executate din lespezi naturale de piatră, dale cioplite, dale din beton, uneori rondele din lemn, cărămizi. Aspectul suprafețelor, modul divers de
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
în cadrul parcurilor. Spațiile largi de circulație cu îmbrăcăminte asfaltică au un colorit destul de mohorât, de aceea pentru atenuarea acestei impresii, se recurge la intercalarea de pavaje decorative, desene geometrice sau libere din marmură sau bazalt șlefuit, încastrate la nivel. Foarte decorative sunt dalajele: ele pot fi executate din lespezi naturale de piatră, dale cioplite, dale din beton, uneori rondele din lemn, cărămizi. Aspectul suprafețelor, modul divers de aranjare, combinațiile cu alte materiale, îmbinarea rosturilor compactă sau cu gazon, constituie nenumărate soluții
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
calcă poate fi netedă rugoasă, cu pietriș mare, aparent, cu model imprimat, de culoarea cimentului sau colorate diferit, ș.a. Alegerea materialului trebuie să concorde cu aspectul sau caracterul zonei de parc, cu materialele folosite și pentru alte construcții funcționale sau decorative. Comoditatea deplasării pe alei este, de asemenea, influențată de înclinarea terenului și de practicabilitatea traseelor după precipitații. Trebuie făcută mențiunea specială că ponderea traseului trebuie să permită și persoanelor cu deficiențe motorii și adulților care plimbă copii în cărucioare să
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
Se disting următoarele elemente vegetale în cadrul unui spațiu verde: a) Iarba, gazonul, plantele înlocuitoare de gazon, arbuștii târâtori: fac parte din planul inferior (suprafața solului); b) Specii floricole, anuale, bienale și perene (fac parte din planul inferior al amenajării, foarte decorativ și deosebit de important; c) Arbuștii cu port prostrat și subarbuștii de până la 50 cm, dispuși în masive constituie un obstacol fizic care delimitează deplasarea pietonală dar în același timp permite ca spațiul vizual să rămână deschis; d) Arbuștii cu înălțime
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
habitus, frunziș dar și înflorire și deseori fructificare ornamentală. Aspectele referitoare la calitățile peisagistice ale vegetației lemnoase ornamentale se iau în considerație în primul rând pentru alegerea, amplasarea și gruparea lor în cadrul spațiilor verzi, la care se adaugă și efectele decorative suplimentare ale scoarței trun chiurilor, aspectul și coloritul florilor, formele și coloritul fructelor etc. (după A.F. Iliescu, 2003). TALIA (ÎNĂLȚIMEA) Reprezintă înălțimea plantelor în etapa de dezvoltare deplină. În amenajarea spațiilor verzi înălțimea speciilor lemnoase are un rol important
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
cireșii ornamentali, arborele Iudei, magnolii, forsiția, cununița, ș.a.). La multe specii lemnoase ornamentale florile sunt remarcabile și prin mărime, formă, modul de grupare în inflorescențe, dispunerea pe ramuri (de exemplu la magnolii, castanul porcesc, paulovnie, budleia, hortensii, trâmbiță ș.a.). Arborii decorativi prin flori, dar mai ales arbuștii floriferi se folosesc pentru înviorarea compoziției vegetale, cu efecte cromatice care ajung să rivalizeze cu cele realizate de speciile floricole. În plus, florile lor atrag atenția prin frumusețea dar nu rareori și prin parfum
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
sau compuse, lăstari subțiri, scoarța netedă sau cu un ritidom subțire (de exemplu la Betula pendula, Tamarix sp., Albizzia julibrissin, Chamaecyparis pisifera, Larix decidua, Pinus griffithii ș.a.). Tatiana Sandu - Arhitectura peisajului. Curs pentru licență. 81 Tabelul nr. 8 Specii lemnoase decorative prin forma și culoarea ritidomului, a scoarței și a lujerilor Specia Caracteristicile ritidomului, scoarței sau lujerilor Larix decidua scoarța cenușie, ritidom gros, format de timpuriu, care se desprinde în plăci neregulate, la bază de culoare roșie-violacee. Pinus strobus scoarță subțire
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
adânc brăzdat sunt apreciate ca specii cu textură grosieră (Catalpa bignonioides, Platanus sp., Quercus sp., Viburnum rhitidophylum ș.a.). Însușirile peisagistice prezentate permit realizarea unor variante cât mai optime de amenajare a peisajului, ținând cont de faptul că opțiunile de ordin decorativ trebuie corelate cu însușirile speciilor ce fac subiectul acestor amenajări (după A.F. Iliescu, 2003). RAPIDITATEA DE CREȘTERE ȘI LONGEVITATEA Rapiditatea de creștere variază de la o specie la alta, rășinoasele și cimișirul având în general o rapiditate mică de creștere
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
rășinoasele și cimișirul având în general o rapiditate mică de creștere, iar plopii, sălciile și unele liane o rapiditate mare de creștere. De obicei, pentru instalarea vegetației lemnoase într-un anumit spațiu verde și realizarea cât mai rapidă a efectului decorativ specific vegetației lemnoase se preferă ca primă soluție plantarea speciilor cu o creștere rapidă în primii ani: plopul, salcâmul, mesteacănul, diferiți arbuști. Dar se recomandă ca întotdeauna să se combine speciile cu creștere rapidă cu cele cu creștere înceată sau
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
se combine speciile cu creștere rapidă cu cele cu creștere înceată sau la care creșterea se activează mult mai târziu (după 20-30 ani) precum bradul sau stejarul. Există și specii cu creștere foarte înceată, dar care este compensată prin efectul decorativ deosebit pe care îl pot realiza, precum cimișirul și tisa. Speciile cu ritm de creștere diferit nu se cultivă în amestec intim, ci separat, pentru a nu se stânjeni în dezvoltare și chiar elimina unele pe altele. Pentru evidențierea schimbărilor
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
tundere. Se recomandă ca la amenajarea masivelor 30-35% din specii să fie conifere și restul foioase. În margine de masiv, în luminișuri, se pot folosi pe lângă speciile care alcătuiesc arboretul și altele, adaptate condițiilor staționare dar cu mai multe caractere decorative. Dacă liziera este în umbră sunt indicate speciile cu frunziș deschis la culoare, iar acolo unde marginea masivului este luminată intens se vor introduce specii cu frunziș mai închis. În nișele masivelor se vor amplasa specii arbustive rezistente la vânt
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
medie mare: 0,75 1,5 m; pentru arbuștii cu diametrul mic: 0,3 0,75 m. Se pot alcătui și mase de arbuști scunzi, conținând în interior exemplare grupate de arbuști înalți. Amenajările floricole reprezintă elemente de mare bogăție decorativă. Aceste amenajări se pot face sub formă de: ronduri, rabate, borduri, arabescuri, pete, grupări libere, plante solitare, etc. Criterii de alegere a speciilor floricole Speciile floricole, prin habitus, frunze și flori, alcătuiesc un decor temporar al sezonului de vegetație, constituind
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]