14,316 matches
-
din interiorul firmei, cât și din afara ei. Acestea pot fi înaintate de personalul firmei, de clienți sau de terțe părți. Pot fi primite de membrii echipei misiunii sau de alți membri ai personalului firmei. Firma trebuie să instituie canale bine definite pentru a permite personalului firmei să prezinte problemele întâlnite, fără teama de represalii. Dacă în urma investigațiilor rezultă deficiențe în modul de aplicare a politicilor și procedurilor de control al calității, se vor adopta măsuri de remediere a acestor probleme, de
AUDIT FINANCIAR Misiuni de asigurare și servicii conexe by Horia NEAMŢU, Aureliana-Geta ROMAN, Eugeniu ŢURLEA () [Corola-publishinghouse/Science/187_a_181]
-
semipermeabile în dializor (rinichiul artificial) a sângelui uremic cu o soluție apoasă de electroliți asemănătoare plasmei (soluția de dializă). Hemodializa (HD) poate fi acută sau cronică, reprezintă modalitatea de supleere a funcției rinichilor, care se inițiaza în circumstanțele clinico-biologice bine definite, ce pun în pericol viața pacientului. Prin hemodializă, sângele circulă în exteriorul corpului printr-un filtru special, numit dializor, cu ajutorul unor tuburi de plastic, cunoscute sub numele de linii de sânge. Dializorul acționează ca un "rinichi artificial", separând produsele reziduale
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
Dincă, D. (2002), Drept administrativ, Editura Economică, București, p. 14 și urm. footnote>, dezvoltarea justiției. Sub aspect general, putem spune că noțiunea de administrație presupune desfășurarea unor activități de către o persoană, grupuri de persoane sau instituții, având un scop bine definit. Însă, pe măsura extinderii activităților și implicit a sarcinilor, vom constata anumite trepte ale evoluției acestei noțiuni, datorate, în principal, complexității acestor activități/funcții, ajungând până la statul modern. De asemenea, această noțiune capătă conotații care diferă într-o mai mare
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
le implică aceste acțiuni”. „Managementul riscului - metodologie care vizează asigurarea unui control global al riscului, ce permite menținerea unui nivel acceptabil al expunerii la risc pentru entitatea publică, cu costuri minime. Managementul riscului cuprinde o gamă largă de activități riguros definite și organizate, plecând de la condițiile de existență și obiectivele fundamentale ale entității publice, precum și analiza factorilor de risc într-o concepție de funcționare optimă și eficientă. Descrierea standardului Entitatea publică analizează sistematic, cel puțin o dată pe an, riscurile legate de
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
deloc când cei pe care Îi copleșește cu binefaceri „suflă și-n iaurt” și nu profită de bunăvoința lui. Iar uneori le-o plătește spectaculos... Pentru majoritatea amatorilor de astrologie, tranzitele lui Jupiter sunt cele mai evidente, cel mai bine definite și mai ușor de interpretat. În general, aceștia se așteaptă să fie o mină de aur (În fond, nu e vorba de „marele binefăcător”?), să aducă fericire și contează pe el să „le aranjeze pe toate”; iar dacă tranzitul este
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
am mai menționat, cercetările cu privire la sărăcie sunt în mare parte în continuare empirice. Voi clasifica criticile din perspectiva de gen în următoarele categorii: 1) critici care urmăresc introducerea dimensiunii de gen în măsurarea sărăciei și excluziunii sociale așa cum sunt ele definite și măsurate acum; 2) critici care contestă metodologiile de măsurare însele și cer dezvoltarea unui cadru care să includă în mod specific atât indicatori, cât și concepte ale excluziunii sociale genizate. Criticile care urmăresc introducerea dimensiunii de genîn măsurarea sărăciei
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
că o mașină este „orientată către scop” doar dacă are anumite condiții finale precizate către care activitatea acesteia este orientată. Comportamentul orientat către scop era, la rândul său, clasificat în „feedback” sau „teleologic”, și „non-feedback” sau „non-teleologic”. Sistemele feedback sunt definite ca acele sisteme în care inputul este modificat de către output într-o direcție necesară pentru a reduce diferența dintre situația curentă și situația scop. Unele mașini includ un feedback continuu al erorii de acest tip, remarcă ei. Transmisia semnalelor de la
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
fi considerata ca o știință recent dezvoltata, deși într-o anumită măsură, a decurs din științele existente. Dacă ne gândim de Fizică, Chimie, Biologie etc. ca științele tradiționale, atunci Cibernetica este o clasificare care provine din toate... Cibernetica este formal definita ca știință de control și de comunicare la animale, oameni și mașini. Se extrage, indiferent de context, ce se ocupă cu prelucrarea de informații și de control .... O caracteristica majora a Cibernetici este preocuparea cu construirea de modele și de
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
precum și cu a le explica științific în măsura în care acestea apar în înțelegerea noastră în calitate de observatori, eu numesc Cibernetica arta și știința de a înțelege.” 14. Warren McCulloch [31] „... Majoritatea oamenilor au auzit de Cibernetică de la Norbert Wiener sau urmașii săi. Strict definita, aceasta este arta timonierului, de a tine cursul cârmei, astfel încât să compenseze orice abatere de la acest curs. Pentru aceasta acest cârmaci trebuie să fie informat cu privire la consecințele actelor sale anterioare, care le corectează inginerii de comunicare numesc aceasta «feedback negativ
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
potențialul de a evolua în timp” (Coveney și Highfield, Frontiers of Complexity Fawcett). Ei fac distincția între complexitatea matematică, ce poate fi definită în funcție de numărul de operații matematice necesare pentru a rezolva o problemă, și complexitatea științifică care este cea definită mai sus. Complexitatea matematică este un tip de complexitate extrem de utilă în știința calculatoarelor dar care nu are prea mult de-a face cu tipul de complexitate de care ne ocupăm. Edward G. Wilson (Consilience: The Unit of Science, Alfred
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
și a relațiilor dintre ele. El poate fi prescriptiv sau ilustrativ, dar înainte de toate trebuie să fie util.” Atât procesul de modelare cât și modelul pot fi reprezentate în mod abstract utilizând conceptele teoriei sistemelor. Astfel, fie S un sistem definit ca o mulțime de subsisteme (elemente, agenți) Si, iN și de relații R = Njirij ,, . În mulțimea S sunt incluse, de regulă, atât sistemul modelat cât și mediul său înconjurător (sisteme deschise) În caz contrar vorbim despre sisteme închise. Sistemele
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
importante sunt următoarele: consistența, completitudinea și validitatea modelului. Consistența modelului se referă la imposibilitatea celui care utilizează modelul de a face confuzii. Un model nu trebuie să conțină ambiguități intenționate. Astfel, simbolurile utilizate (matematice, grafice etc.) trebuie să fie unic definite. Criteriul consistenței este evaluat printr-un șir de întrebări cum ar fi: este fiecare element (parametru, variabilă) din model bine definit? Dacă nu, pot fi eliminate aceste elemente fără a afecta modelul? Este construit modelul pe baza unor reguli precise
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
confuzii. Un model nu trebuie să conțină ambiguități intenționate. Astfel, simbolurile utilizate (matematice, grafice etc.) trebuie să fie unic definite. Criteriul consistenței este evaluat printr-un șir de întrebări cum ar fi: este fiecare element (parametru, variabilă) din model bine definit? Dacă nu, pot fi eliminate aceste elemente fără a afecta modelul? Este construit modelul pe baza unor reguli precise și unic determinate? Completitudinea modelului se referă la faptul că nici un aspect important al modelului nu trebuie evitat sau neglijat. Deoarece
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
cercetările în această direcție avansează atât de rapid încât se poate spune că se conturează deja o concepție unitară și unificată asupra agenților, astfel încât ei să poată fi deja obiect de standardizare internațională. În continuare, vom trece în revistă câteva definiții date agenților, vom introduce principalele proprietăți ale acestora și vom arăta impactul pe care utilizarea acestui concept îl are asupra diferitelor discipline științifice, tehnici și metodologii care sunt astăzi utilizate în diferite științe. Deși noțiunea de agent a devenit centrală
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
agenți; urmează un set de tendințe, reprezentând obiective sau optimizează o funcție; dispun de resurse; percep mediul înconjurător până la o anumită limită; reprezintă intern mediul înconjurător (unii agenți doar reacționează); oferă cunoaștere și servicii; se autoreproduc (opțional); satisfac obiective bine definite, ținând cont de resurse, cunoștințe, percepție, reprezentare și stimuli. Desigur că o astfel de definiție este prea cuprinzătoare pentru a putea separa mai bine agenții de alte tipuri de sisteme. S-a observat astfel că, aplicând o astfel de definiție
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
cât de omogene sau de eterogene sunt entitățile din mediu? controlabilitate: în ce măsură agentul poate modifica mediul său? volatilitate: cât de mult poate mediul să se schimbe în timp ce agentul alege o acțiune următoare? temporalitate: este timpul divizat într-o manieră bine definită? De exemplu, acțiunile agentului se desfășoară continuu sau discret în timp? localizare: are agentul o locație distinctă în mediu care poate sau nu poate să fie aceeași ca locația altor agenți cu care el împarte mediu. Sau, toți agenții virtuali
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
reglementări care caracterizează mediul social și anume: Limbajul de comunicare: agenții comunică pentru a înțelege și a se face înțeleși. Mediile sociale bazate pe agenți trebuie să definească principiile sintactice, semantice și pragmatice ale limbajului de comunicare. În plus, trebuie definite tipurile de mesaje care vor fi utilizate (de exemplu, aserțiuni, lanțuri de aserțiuni, replici, cereri de comunicări) și antologia acestora. Deja au fost create limbaje de comunicare de tip agent cum ar fi FIPA ACL sau KQML. Protocoale de interacțiune
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
un singur agent definirea rolurilor este destul de simplă; reprezentarea rolurilor în sistemele multiagent devine însă extrem de complicată, necesitând abordarea distinctă în cadrul teoriei agenților a unor astfel de sisteme. 3.3.6. Conceperea unui MBA Conceperea unui MBA poate fi acum definit ca fiind procesul în care se rezolvă următoarele probleme: 1) Care este arhitectura agentului, știind că comportamentul să depinde de această funcție. Se poate introduce o concepție generală care să permită legarea comportamentului de aceste satisfacții? Vom denumi această problemă
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
faptului că procesul de construire a modelului cuprinde o mare cantitate de învățare. Să examinăm în continuare mai în detaliu fiecare etapă. 4.2.1. Identificarea problemei și a scopului modelului Pentru a construi un model este necesar să avem definit un scop clar și să ne concentrăm mai mult asupra problemei și nu a sistemului. Acest lucru pare paradoxal având în vedere faptul că dinamica de sistem se orientează către sisteme. Totuși, este evident faptul că existent unui scop clar
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
un scop clar și să ne concentrăm mai mult asupra problemei și nu a sistemului. Acest lucru pare paradoxal având în vedere faptul că dinamica de sistem se orientează către sisteme. Totuși, este evident faptul că existent unui scop clar definit va face ca întregul proces de elaborare a modelului să fie mai eficient. Se poate întâmpla ca în această etapă să se identifice mai multe scopuri. În forma sa cea mai simplă, scopul presupune o înțelegere mai bună a efectelor
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
modelele de comportament. Se crede, în general, că un mediu de joc cooperativ poate să satisfacă aceste cerințe. Un joc cooperativ este un tip special de joc în care mai mulți jucători joacă împreună pentru a atinge un scop anterior definit. Simularea participativă realizată prin intermediul modelelor bazate pe agenți constituie una dintre cele mai bune metode de implementare a jocurilor cooperative. Totuși trebuie spus că jocul este un instrument și nu scopul simulării. Una dintre cele mai importante avantaje prin trecerea
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
din cadrul unei organizații și în coevoluție exogenă, când organizația interacționează cu alte ecosisteme. Această clasificare este totuși o simplificare - atât procesele endogene cât și cele exogene sunt intercorelate și granițele dintre organizație și ,,mediul” său înconjurător nu pot fi clar definite și stabilite. Mai mult, noțiunea de ,,ecosistem” se aplică atât organizației cât și mediului exterior al acesteia, care include organizația respectivă. Deci noțiunea de ecosistem complex coevolutiv este una de interacțiuni și relații intricate și încrucișate și de influențe multidirecționale
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
de capital. 5.3.2. Ecosistemele digitale pentru afaceri În ultimii ani, un nou concept a apărut și s-a dezvoltat la granița dintre biologie, ecologie, economie și lumea afacerilor: ecosistemul digital pentru afaceri (EDA). Modul în care este acesta definit și utilizat arată faptul că EDA reprezintă, de fapt, un sistem adaptiv complex. Din perspectiva biologiei, un ecosistem natural este: „Un sistem de organisme ocupând un habitat, împreună cu acele aspecte ale mediului fizic cu care interacționează.” (The New Shorter Oxford
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
alternativ la care viteza în sarcină și frecvența rețelei la care este conectată nu sunt într-un raport constant”[1-4, 6-8, 11, 13, 15, 18-22, 27]. În literatura de specialitate anglo-saxonă se folosește termenul de mașină „de inducție” (induction machine), definită astfel: „mașina al cărei circuit magnetic este asociat la două sau mai multe circuite electrice, mobile unele în raport cu celelalte și în care energia este transferată de la partea fixă la cea mobilă sau invers, prin inducție electromagnetică“ [5, 9, 10, 12
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
AB3 cu indicativ: B3 Ex d I - 132 M x 7,5 x 1500 A, se pot deduce următoarele: este în construcție orizontală cu prindere pe tălpi, cu un capăt de ax disponibil, protejat pentru grupa I de explozie (sunt definite 2 grupe de explozie: I și II, în ordinea periculozității) capsulat, cu distanța de la ax la suprafața tălpilor de fixare de 132[mm], lungime medie, putere nominală 7,5[kW], turație de sincronism 1500[rot/min]. Pe același gabarit: 132M
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]