4,789 matches
-
un "fantastic voit", adică el include doar acele opere create anume pentru a surprinde și a dezorienta prin inventarea unui univers imaginar în care nimic nu se înfățișează și nimic nu se petrece ca în lumea reală. Ambiguitatea ca trăsătură definitorie a acestui concept literar ia astfel naștere și prin folosirea a două procedee de scriitură care organizează întregul text. Îm nuvela "Hanul Ciorilor", Slavici le folosește cu abilitate laolaltă; ele sunt imperfectul și modalizarea, mai precis modalizarea epistemică. Aceasta din
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
la o terminologie onomastică din sfera imaginarului popular. Cei doi eroi pe care îi cunoaște cititorul în debutul operei sunt denumiți sugestiv: trașcă/Trașcă; sfredeluș/Sfredeluș. Pentru personajul principal și sfătuitorul său sunt alese, așadar, două porecle ce ascund trăsăturile definitorii ale acestora: Trașcă e robust, cerebral și teluric ca Șofron, Zamfir sau Duțu; Sfredeluș e sfătos, persuasiv și fin psiholog ca Burdea. Nici numele satului în care urma să înnopteze Trașcă și nu ajunge, nu e unul real sau pus
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
firul interesant al relației umane pe care talentul lui Slavici a ignorat să-l pună în valoare de această dată. E marea pierdere a acestor texte și marele câștig al capodoperei Mara pe care G. Călinescu îl consemnează ca fiind definitoriu acestei creații în primele sale afirmații despre romanul din 1894: "Cu mult înaintea lui Rebreanu, Slavici zugrăvise puternic sufletul țărănesc de peste munți și cu atâta dramatism, încât romanul e aproape o capodoperă"195. În finalul studiului, criticul revine pentru a
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
viceversa. Există, însă, în viața lui Slavici un moment de grație al împlinirii resimțite simultan de om și scriitor. În octombrie-decembrie 1888, la Vaț, Slavici scrie cele zece scrisori adresate unui om tânăr și le dă de la început un titlu definitoriu pentru viața sa: Fapta omenescă. Are patruzeci de ani, e o personalitate a vremii sale atât ca scriitor, cât și ca gazetar. De ceva timp viața sa personală intrase pe făgașul dorit: era soț și tată a doi copii. Pentru
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
260. Slavici a încetat acum să mai fie un scriitor în adevăratul înțeles al cuvântului. Că este așa, o demonstrează cel mai bun "barometru": modalitatea de surprindere a celui mai complex sentiment uman. Artificialitatea și superficialitatea îi sunt acum atributele definitorii. Nemaivrând să-i mai vorbescă creatorului său, literatura a devenit mută și pentru publicul său și lucrurile nu stau diferit nici în lucrările de după 1920: Cel din urmă Armaș (1923), Din păcat în păcat (1925) care se încadrează și ele
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
îi așază de la început eticheta de "înțelepciune ancestrală și conservatoare"; bătrâna emite doar "un avertisment pe care îl va repeta chiar în preziua catastrofei finale". Dintre atribute, criticul nu notează, în finalul studiului, decât unul ce-i drept, pe cel definitoriu "inocența prin legătura neîntreruptă cu sacrul și colectivitatea". 99 Ion Breazu, op. cit., pp. 29-30. 100 Ibidem. 101 Ioan Slavici Opere, vol. 9 (Memorialistică, Varia), Editura Minerva, București, 1978, p. 234. 102 vezi "Dosarul II", pp. 44-1867, Arhiva Episcopiei ortodoxe, Arad
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
2000) 4.2. Mcdonaldizarea școlii În etapa a doua, cu alte cuvinte, copilul nu mai învață, ci este învățat de adulți care îi transmit spre asimilare cunoștințe procesate, considerate necesare pentru dezvoltarea lui. Această etapă oferă suportul globalizării ca fenomen definitoriu al prezentului, iar globalizarea impune generalizarea acestei paradigme a învățării. Cu alte cuvinte, putem vorbi de o potențare reciprocă între globalizare, pe de o parte, și educație, ca proces de transmitere, pe de altă parte. Mișcarea rapidă a capitalului, mcdonaldizarea
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
5.2.2. Valorile subiective și valorile obiective / 106 5.2.3. Diferențieri valorice și strategii de consum economic / 109 5.2.4. Valori personale și valori culturale / 111 5.3. Interdependența valorilor și normelor sociale / 113 5.4. Trăsăturile definitorii ale valorilor sociale / 115 5.4.1. Perspectiva sociologică de cercetare a valorilor / 115 5.4.2. Caracteristicile de bază ale valorilor / 117 5.4.3. Teoria valorilor / 119 5.4.4. Ierarhia valorilor și întemeierea valorică a comportamentului social
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Dezbaterea privind raportul dintre unitate și diversitate în cercetarea culturii durează de mai mult de un secol și a trecut prin etape în care curente de gândire diferite (precum funcționalismul și structuralismul) erau categorice, unele afirmând că unitatea este trăsătura definitorie a culturii, altele că diversitatea se potrivește mai bine culturii. Este cert faptul că fiecare cultură are caracteristicile ei proprii, că fiecare societate națională se diferențiază printr-o literatură, istorie, arhitectură, obiceiuri și moduri de gândire aparte. Putem afirma însă
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
știință, politică, religie etc. Prima impresie pe care o ai atunci când te afli în fața unei asemenea diversități semantice este că acel concept nu poate fi redus la o singură definiție sau nu poate să fie fixat prin indicarea unor trăsături definitorii. Acest lucru este valabil atunci când nu stabilim o referință unică de analiză, amestecând ceea ce cred despre cultură anumiți sportivi, politicieni, prezentatori tv, sociologi, psihologi, antropologi, preoți, ziariști etc., imaginea rezultată fiind aceea a unei culturi care tinde să fie tot
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
de dreptate și tabu-urile, care sunt considerate comportamente inacceptabile într-o societate, incestul și crima fiind cele mai cunoscute. "În timp ce universaliile culturale sunt prin definiție părți ale moravurilor fiecărei societăți, normele tradiționale specifice pentru o anumită societate reprezintă aspecte definitorii ale identității culturale a unei etnii sau națiuni. A încerca să explici diferențele dintre două seturi de convenții culturale ține de competența interculturală. Diferențele dintre moravurile unor națiuni variate dau naștere stereotipiilor etnice sau autostereotipiilor"104. 3.1.6. Diferențieri
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
că "aceste trăsături 137 cuprind o constelație interdependentă de repere estetice și valori în fiecare cultură, care împreună formează un gestalt 138 (n. n., un tot unitar)". Ea va indica pentru fiecare cultură pe care a studiat-o îndeaproape o trăsătură definitorie sau o valoare dominantă în constituirea și manifestarea personalității. Pentru cultura indienilor Pueblo din sud-vestul american, reținerea este valoarea centrală, iar pentru nativii americani din Marile Câmpii abandonul le caracterizează acțiunile și personalitatea. Totodată, ea a folosit opoziția nietzscheeană dintre
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
origine religioase sau sociale 156), care, totodată, asigură fundamentul pentru utilizarea și aprecierea valorilor 157. Acele valori care sunt întemeiate pe psihologia individuală și care nu capătă o expresie universală (care să exprime, de pildă, o nevoie fundamentală, care este definitorie pentru natura umană) sunt considerate subiective. Dorința de a evita durerea, căutarea plăcerii, "trăirea momentului" desemnează valori subiective, ce sunt dependente de convingeri și sisteme de gândire diferite, variind de la o societate la alta, de la o cultură la alta. De
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
caracteristică importantă a oricărei societăți, întrucât în cadrul unei culturi funcționează valori foarte diferite, chiar opuse. Fiecare cultură este definită de un set de valori, dar acest lucru nu presupune ca fiecare membru al culturii respective a interiorizat fiecare valoare. Valorile definitorii pentru o societate configurează cultura dominantă, iar acestea intră în contact cu altele cu un grad mai restrâns de acțiune, diferențiate de la un grup social la altul. Acestea sunt valorile subculturilor unei societăți. "Ele reflectă abilitatea indivizilor de a sintetiza
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
în spațiile publice "nimeni nu judecă pe nimeni". Această percepție vine ca o eliberare, întrucât în societățile din fostul bloc comunist, există o toleranță mai redusă în privința manifestărilor culturale noi și diferite față de cele tradiționale și instituționalizate. 5.4. Trăsăturile definitorii ale valorilor sociale 5.4.1. Perspectiva sociologică de cercetare a valorilor Am analizat valoarea în funcție de încărcătura ei nominală sau verbală, ca valoare subiectivă și valoare obiectivă, în raport cu normele și sancțiunile sociale, din unghiul de vedere al economiei și psihologiei
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
cultură (M. Mead) sau că un anumit model de personalitate (sau pattern cultural) caracterizează o cultură (R. Benedict). Ralph Linton a mers până acolo încât a afirmat că personalitatea are un fundament cultural și că putem cunoaște și formula trăsăturile definitorii ale reprezentaților unei anumite culturi, conturând, astfel, un portret cultural al acestora 182. El a introdus conceptul de "personalitate de bază" sau "personalitate reprezentativă", care are aceeași relevanță față de un grup social sau o societate națională, precum are personalitatea față de
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
care nu apar și la alte societăți"184. Ralph Linton și Abraham Kardiner erau convinși că putem cunoaște și, deci, caracteriza felul de a fi, de a gândi și de a simți al unei națiuni și că putem indica valorile definitorii pentru identitatea unui, să zicem, american, italian sau român. Acest ideal se pare că este contrazis de diversitatea manifestărilor sociale și culturale din cadrul fiecărei societăți, iar definirea personalității unei națiuni este mai degrabă asociată cu problemele stereotipiilor, etichetărilor și discriminărilor
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
de la presupoziția (similară cu cea a existenței personalității reprezentative) că fiecare națiune europeană este asociată cu o anumită valoare, propunându-și să obțină un efect asemănător și în ce privește imaginea României. Problema autorilor campaniei este că au reușit să indice valoarea definitorie pentru Cehia, Germania, Franța sau Anglia, dar nu avut același succes în cazul României. Țara noastră a fost asociată cu mai multe valori, chiar dacă scopul campaniei viza ca atunci când un european spune "spirit" sau "fabulos" să se gândească la România
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
1) Există culturi care au o valoare dominantă ("unele culturi relevând o integrare net centrată pe o singură atitudine sau valoare", în termenii lui Ralph Linton, cum este cea germană, franceză și engleză) și altele care nu au o valoare definitorie, ci sunt caracterizate de combinarea mai multor valori (cum este cazul României și românilor, despre care cei care au gândit campania de imagine au afirmat "că au câte puțin din fiecare" cultură străină indicată, n.n.); (2) Echipa care s-a
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
cazul României și românilor, despre care cei care au gândit campania de imagine au afirmat "că au câte puțin din fiecare" cultură străină indicată, n.n.); (2) Echipa care s-a ocupat de promovarea imaginii României a reușit să afle valorile definitorii ale țărilor occidentale, dar nu și pe cele românești, neputând oferi exemple concrete despre ceea ce reprezintă cel mai bine cultura română. Metoda propusă de Ralph Linton a inspirat cercetarea valorilor unei națiuni, numai că demersul de cunoaștere nu este ghidat
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
la origine religioase sau sociale), care, totodată, asigură fundamentul pentru utilizarea și aprecierea valorilor 202. Acele valori care sunt întemeiate pe psihologia individuală și care nu capătă o expresie universală (care să arate, de pildă, o nevoie fundamentală, care este definitorie pentru natura umană) sunt considerate subiective. Dorința de a evita durerea, căutarea plăcerii, "trăirea momentului" desemnează valori subiective, ce sunt dependente de convingeri și sisteme de gândire diferite, variind de la o societate la alta, de la o cultură la alta. Din
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
caracteristică importantă a oricărei societăți, întrucât în cadrul unei culturi funcționează valori foarte diferite, chiar opuse. Fiecare cultură este definită de un set de valori, dar acest lucru nu presupune ca fiecare membru al culturii respective a interiorizat fiecare valoare. Valorile definitorii pentru o societate configurează cultura dominantă, iar acestea intră în contact cu altele cu un grad mai restrâns de acțiune, diferențiate de la un grup social la altul. Acestea sunt valorile subculturilor unei societăți. "Ele reflectă abilitatea indivizilor de a sintetiza
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
cultură (M. Mead) sau că un anumit model de personalitate (sau pattern cultural) caracterizează o cultură (R. Benedict). Ralph Linton a mers până acolo încât a afirmat că personalitatea are un fundament cultural și că putem cunoaște și formula trăsăturile definitorii pentru oamenii dintr-o anumită cultură, conturând, astfel, un portret cultural al acestora 206. El a introdus conceptul de "personalitate de bază" sau "personalitate reprezentativă", care are aceeași relevanță față de un grup social sau o societate națională, precum are personalitatea
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
aflăm că "aceste trăsături cuprind o constelație interdependentă de repere estetice și valori în fiecare cultură, care împreună formează un gestalt (n. ns., un tot unitar)". Ea va indica pentru fiecare cultură pe care a studiat-o îndeaproape o trăsătură definitorie sau o valoare dominantă în constituirea și manifestarea personalității. Pentru cultura indienilor Pueblo din sud-vestul american, reținerea este valoarea centrală, iar pentru nativii americani din Marile câmpii abandonul le caracterizează acțiunile și personalitatea. Totodată, ea a folosit opoziția nitzscheană dintre
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
să fie tradus în limba română și publicat cu titlul Cultura și comportamentul la români 224 . Ralph Linton Ralph Linton a mers până acolo încât a afirmat că personalitatea are un fundament cultural și că putem cunoaște și formula trăsăturile definitorii pentru oamenii dintr-o anumită cultură, conturând, astfel, un portret cultural al acestora 225. El a introdus conceptul de "personalitate de bază" sau "personalitate reprezentativă", care are aceeași relevanță față de un grup social sau o societate națională, precum are personalitatea
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]