2,615 matches
-
Sully, James Swift, Jonathan Tale din Milet Telesio, Bernardino Tennyson, Alfred Teofrast Terraillon Thackeray, William Makepeace Thordike, Edward Tieck, Johann Ludwig Ussing Vanstenberge Velasquey, Diego Vibert, Jean-Georges Voltaire Weisse, C.H. Wellek, Albert Wilkens Wolf, Eugen Wundt, Wilhelm Xenofon Zamfirescu, V.Dem. Zeising, Adolf Zelter, Carl Friedrich Zenon din Atena ANEXĂ Opere ale filosofului danez Harald Höffding (1843-1931) traduse în alte limbi Psihologie. În daneză, 1882, apoi numeroase ediții; ed. 7-a prescurtată. Trad. Germană 1887 și numeroase ediții; ed. 6-a
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
dezvoltat după lupta comună împotriva Romei și a Spaniei. Acum însă, trec pe primul plan conflictele de clasă: Poate că luptele unor vremuri noi vor aduce cu ele o renaștere, dezlănțuind forțele și reunindu-le. x În traducerea lui V. Dem. Zamfirescu ș. a., București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1989, p. 229. x ) " Das Kleinste auch verteidigt Sich selbst im Lebenskranz". 27 Cf. caracterizarea pe care i-am făcut-o lui Nietzsche în Moderne Philosophen, Leipzig, 1905. 28 Theophrastes Characteres et Philodemi
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
nr. 538 din 25 iulie 2003. Ministrul muncii, solidarității sociale și familiei, Elenă Dumitru București, 17 decembrie 2003. Nr. 701. Anexă 1 PROCEDURA 17/12/2003 Anexă 2 MINISTERUL MUNCII, SOLIDARITĂȚII SOCIALE ȘI FAMILIEI Direcția politici forță de muncă Str. Dem. I. Dobrescu nr. 2B, sectorul 1, București, telefon/fax 311.02.02 www.mmssf.ro ATESTAT Nr. .......... de recunoaștere a calificării În baza prevederilor Ordinului ministrului muncii, solidarității sociale și familiei nr. ........ se atestă că domnul/doamna ......................., născut/născută la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177708_a_179037]
-
nr. 538 din 25 iulie 2003. Ministrul muncii, solidarității sociale și familiei, Elenă Dumitru București, 17 decembrie 2003. Nr. 701. Anexă 1 PROCEDURA 17/12/2003 Anexă 2 MINISTERUL MUNCII, SOLIDARITĂȚII SOCIALE ȘI FAMILIEI Direcția politici forță de muncă Str. Dem. I. Dobrescu nr. 2B, sectorul 1, București, telefon/fax 311.02.02 www.mmssf.ro ATESTAT Nr. .......... de recunoaștere a calificării În baza prevederilor Ordinului ministrului muncii, solidarității sociale și familiei nr. ........ se atestă că domnul/doamna ......................., născut/născută la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177709_a_179038]
-
authorization is │ │not transferable. Bei de Uberschreitung der Staatsgrenzen ist es │ │notwendig, diese den Zollorganen zur Kontrolle vorzulegen. Es ist nicht gestattet, Guter │ │zwischen zwei în Rumanien liegenden Punkten zu befordern. Diese Bewilligung enthebt ihren │ │Besitzer nicht die Pflicht, auf dem Gebiet Rumaniens, alle gultigen naționalen Vorschriften, │ │namentlich Zoll-, Verkehrs- und Versicherungsvorschriften einzuhalten. En franchissant la frontiere, │ │îl est necessaire de la presenter aux autorites de douane. Cette autorisation n'est pas │ │valable pour le transport de marchandises entre deux points situes
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183011_a_184340]
-
nr. 538 din 25 iulie 2003. Ministrul muncii, solidarității sociale și familiei, Elenă Dumitru București, 17 decembrie 2003. Nr. 701. Anexă 1 PROCEDURA 17/12/2003 Anexă 2 MINISTERUL MUNCII, SOLIDARITĂȚII SOCIALE ȘI FAMILIEI Direcția politici forță de muncă Str. Dem. I. Dobrescu nr. 2B, sectorul 1, București, telefon/fax 311.02.02 www.mmssf.ro ATESTAT Nr. .......... de recunoaștere a calificării În baza prevederilor Ordinului ministrului muncii, solidarității sociale și familiei nr. ........ se atestă că domnul/doamna ......................., născut/născută la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154932_a_156261]
-
135 La Revue des questions scientifiques (1877); s-au organizat congrese internaționale pe teme de știință și religie, s-au scris noi studii istorice despre Biserică, precum La historia de los Papas de Ludwig von Pastor (Geschichte der Päpste seit dem Ausgang der Mittelalters (1305-1799) sau revista Bulletin critique de littérature, d'histoire et de théologie, condusă de francezul Duchesne (1843-1922). I.2.3. Intervențiile Magisteriului în prima jumătate a secolului al XX-lea În timpul Papei Pius X (1903-1914) s-a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în limitele tradiționale, fără excesele din alte ziare („Cuvântul”, „Curentul”, „Porunca vremii” etc.) și reviste. În anii premergători și în timpul celui de-al doilea război mondial colaborează George Gregorian, D. Iov, V. Demetrius, Al. Iacobescu, Aron Cotruș, N. Davidescu, Mircea Dem. Rădulescu, Al. Sabaru, Olga Greceanu (cu însemnări de călătorie), Damian Stănoiu, Cluceru Dinu (Constantin Dona), Vintilă Horia, Pan M. Vizirescu ș.a. Alături de Adrian Maniu, care asigură fără întrerupere rubrica „În fiecare zi”, alți titulari de rubrici culturale sunt Dan Bălteanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
Atât tatăl său, Alexandru Stăncescu, o vreme secretar al Ateneului Român, cât și unchiul său, Constantin I. Stăncescu, scriitor, director al Teatrului Național, erau printre animatorii Ateneului Român. S. învață la Liceul „Sf. Sava” din București, avându-l pe G. Dem. Teodorescu profesor, care, probabil, va fi contribuit la trezirea interesului său pentru folclor. Debutează în „Literatorul” cu schițe sentimentale, moral-educative. Dintre colaboratorii aceleiași reviste s-a simțit atras de Traian Demetrescu, de care l-a legat o strânsă prietenie. Studiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
calcar alb. Nicolae Densușianu 19 face legătura între mitul grecesc al Insulei Albe și baladele și colindele românești, care cântă o Mănăstire Albă cu nouă altare, din "prundul mării". Cităm câteva versuri din culegerea de poezii populare a lui G. Dem. Teodorescu 20: Într-al Mării Negre prund La dalbele mănăstirii, Ler, Doamne, Ler, Iacă Doamne-n prundul mărei, Hai Lerunda Lerului Doamne, La mănăstirea cu nouă altare. Iată aici, în acest colind, insula marină - "prundul mărei" și templul său "dalbele mînăstirii
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
1984. 14 Izvoare privind ist. României, I, Ed. Acad. RPR, Buc., 1984 (pp. 107-113). 15 Izvoare privind ist. României, I, Edit. Acad. RSR, Buc., 1984 (p. 386). 16 Vulcănescu R., Mitologie română, Edit. Academiei RSR, București, 1985. 17 Teodorescu G. Dem., Poezii populare române, București, 1885. 18 Simion G., Descoperiri arheologice pe grindurile din Delta Dunării, Peuce, II, 1971 (41). 19 Densușianu N., Dacia preistorică, Edit. Meridiane, București, 1980. 20 Teodorescu G. Dem., op. cit., 1885 (p. 43). 21 Macrea D., Studii
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Edit. Academiei RSR, București, 1985. 17 Teodorescu G. Dem., Poezii populare române, București, 1885. 18 Simion G., Descoperiri arheologice pe grindurile din Delta Dunării, Peuce, II, 1971 (41). 19 Densușianu N., Dacia preistorică, Edit. Meridiane, București, 1980. 20 Teodorescu G. Dem., op. cit., 1885 (p. 43). 21 Macrea D., Studii de istorie a limbii și lingvisticii rom., București, 1965. 22 Vraciu A., Limba daco-geților, Edit. Facla, Timișoara, 1980 (p. 62). 23 Russu I. I., Cuvinte autohtone în limba română, Cluj, 1945; Russu
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
regno di Ibbi-Sipis”, În OA, nr. 18, pp. 85 sqq. Pettinato, G. et al. (1992), Il rituale per la successione al trono ad Ebla, Roma. Pettinato, G. și Waetzoldt, H. (1985), „Dagan in Ebla und Mesopotamien nach den Texten aus dem 3. Jahrtausend”, În Orientalia, nr. 51, pp. 234-255. Pomponio, F. (1983), „I nomi divini nei testi di Ebla”, În UF, nr. 15, pp. 141-156. Soden von, W. (1987), „Itab/pal und Damu: Götter in den Kulten und in den theoforen
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Etrusker”, În Historia, nr. VI, pp. 129 sqq. Herbig, R. (1965), Götter und Dämonen der Etrusker, Mainz. Hermansen, M. (1940), Studien über den italischen und den römischen Mars, Copenhaga. Koch, C. (1934), „Bericht über die neuensten Forschungen und Fragestellungen aus dem Gebiet deretruskischen Religion in Deutschland”, În Studi Etruschi, nr. VIII, pp. 425 sqq. Koch, C. (1939), Gestirnverehrung im alten Italien, Frankfurt. Maggiani, A. (1982), „Qualche osservazione sul fegato di Piacenza”, În Studi Etruschi, nr. L, pp. 53 sqq. Maggiani, A
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Pallottino, M. (1950), „La religione degli Etruschi”, În N. Turchi, Le religioni del mondo, Roma, pp. 313 sqq. Pallottino, M. (1985), Etruscologia, Milano. Penny Small, J. (1982), Cacus and Marsyas in Etrusco-Roman Legend, Princeton. Pfiffig, A.J. (1963), Studien zu dem Agramer Mumienbinden, Viena. Pfiffig, A.J. (1968), Ein Opfergelübde an etruskischen Minerva, Viena. Pfiffig, A.J. (1975), Religio Etrusca, Graz. Prosdocimi, A.L. (1989), „Le religioni degli Italici”, În Italia omnium terrarum parens, Milano. Radke, G. (1979), Die Götter Altitaliens
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Vermaseren, M.J. (1977-1989), „Corpus Cultus Cybelae Attidisque”, I-VII, În EPRO, nr. 50, Leiden. Vieneis, E. (coord.) (1982), Alle origini del latino, Atti del Convegno della Società italiana di glottologia (1980), Pisa. Wikén, E. (1937), Die Kunde der Hellenen von dem Lande und den Völkern der Apenninhalbinsel bis 300 v. Chr., Lund. Wissowa, G. (19122), Religion und Kultus der Römer, München. Wissowa, G. (1923), „Bruchstück des römischen Festkalenders”, În Hermes, nr. 58, p. 378. Yerkes, R.K. (1952), Sacrifice in Greek and
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
care, inaugurat În experiența ieșită din comun a lui Alexandru cel Mare și, În formele sporadice, dar semnificative ale unui ethos special religios, În unii dintre succesorii săi imediați care, ca Antigon și fiul lui Demetrios Poliorcetes din partea atenienilor (Plutarh, Dem., 10; Diodor, XX, 46, 2), Ptolomeu I Soter (Diodor, XX, 100; Pausanias, I, 8, 6), Lisimah (Syll.3, 190) și Seleucos I (Syll.3, 250-251), primesc omagii de tip divin din partea unor comunități orășenești (Kornemann, 1901; Cerfaux-Tondriau, 1957), este instituționalizat
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
1987), „Once upon a time, Zoroaster”, În History and Anthropology, nr. 3, pp. 209-237. Hoffmann, K. (1957), „Märtända und Gayömart”, În Münchener Studien zur Sprachwissenschaft, nr. 11, pp. 85-103. Hoffmann, K. (1965), „Av. «daxma-»”, În Zeitschrift für vergleichende Sprachforschung aus dem Gebiet der indogermanischen Sprache, nr. 89, p. 238. Huart, C. (1926), Le livre de Gerchâsp, vol. I, Paris. Humbach, H. (1959), Die Gothas des Zarathustra, vol. I-II, Heidelberg. Humbach, H. (1991), The Găthăs of Zarathushtra and the Other Old
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
28, pp. 287-290. Lankarany, F.Th. (1985), „Daenă im Avesta, eine semantische Untersuchung”, Studien zur Indologie und Iranistik, nr. 10, Reinbek. Lommel, H. (1927), Die Yäst’s des Awesta übersetzt und eingeleitet, Göttingen, Leipzig. Lommel, H. (1930), Die Religion Zarathustras nach dem Awesta dargestellt, Tübingen. Lommel, H. (1939), Der arische Kriegsgott, Frankfurt am Main. Lommel, H. (1954), „Anăhită-Sarasvatî”, În Asiatica: Festschrift für F. Weller, Leipzig, pp. 404-413. Lommel, H. (1968), „Awestisch «drigu, văstra» und Verwandtes”, În Pratidănam - Studies presented to F.B.J. Kuiper
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Aceeași soartă Îi aștepta pe intelectualii care au adoptat poziția contrară. Pe 31 mai 2003, Jürgen Habermas și Jacques Derrida (doi dintre cei mai faimoși scriitori-filosofi-intelectuali ai Europei) au publicat În Frankfurter Allgemeine Zeitung un articol intitulat „Unsere Erneuerung. Nach dem Krieg: Die Wiedergeburt Europas” („Reînnoirea noastră. După război: renașterea Europei”), În care argumentau că direcția nouă și periculoasă În care se Îndrepta America reprezenta un semnal de alarmă pentru Europa: o ocazie ca europenii să-și regândească identitatea comună, să
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sămânță (A milagrosa semente), traduction et avant-propos par Mihaela Ghițescu, préface par George Gană, Minerva, Bucarest, 1981. BLAGA, Lucian, Poeme (Noihmata), traduit par Dimon Rendis-Ravanis, préface par Aurel Martin, Minerva, Bucarest, 1981. BLAGA, Lucian, Zum Wesen der rumänischen Volkseele, aus dem Rumänischen übersetzt von Julis Draser ; eingeleitet von Dumitru Ghișe ; herausgegeben von Mircea Flonta, Minerva, Bucarest, 1982. BLAGA, Lucian, Manole meșter : Dráma, forditotta és az utószót irta Markó Bella, Kriterion Bukarets, 1984. BLAGA, Lucian, Nebeski dodir [Brajevo pismo], traduit par Adam
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Mihaela Ghițescu, préface par George Gană, Minerva, Bucarest, 1981, 264 p. 1066 V. Lucian Blaga, Poeme (Noihmata), traduit par Dimon Rendis-Ravanis, préface par Aurel Martin, Minerva, Bucarest, 1981, 312 p. 1067 V. Lucian Blaga, Zum Wesen der rumänischen Volkseele, aus dem Rumänischen übersetzt von Julis Draser ; eingeleitet von Dumitru Ghișe ; herausgegeben von Mircea Flonta, Minerva, Bucarest, 1982, 271 p. 1068 V. Lucian Blaga, Manole meșter : Dráma, forditotta és az utószót irta Markó Bella, Kriterion Bukarets, 1984, 108 p. 1069 V. Lucian
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
număr întreg (20/1938) este închinat lui Octavian Goga, la moartea acestuia, articolele și evocările fiind și ulterior foarte numeroase. În perioada de la Alba Iulia se reproduc în revistă poezii de Andrei Mureșanu, Mihai Codreanu, N. Iorga, V. Voiculescu, Mircea Dem. Rădulescu, I.U. Soricu, Romeo Dăscălescu, Mihai Beniuc. Articolele vorbesc acum despre „tragedia învățământului românesc din Ardealul ocupat”, despre suferințele îndurate de populație și privațiunile în materie de cultură, dar și despre rezistența spirituală din ținuturile românești înstrăinate prin Dictatul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289173_a_290502]
-
criticului și a criticii în general se orientează către aceste panouri decorative de mari dimensiuni: "Panoul decorativ ocupă peretele din fund al "sălii de onoare", și are o neobicinuit de mare putere de evocare"214. Printre expozanți se mai află Dem. Hârlescu, St. Luchian, D.N. Mantu, D. Palady, D. Sanielevici, Jean Steriadi, Pătrașcu, Verona, D. Aricescu, D.Basarab, Cecilia Cuțescu-Stork, Artachino, Șt. Popescu, Paciurea cu Beethoven și Brâncuși cu Pasărea Măiastră. Cum se poate vedea, Paciurea apelează la mitologia figurilor culturale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și cu o sensibilitate simbolistă. Ilustrația de carte sau cea de revistă este contaminată de curentele fin de siècle, în special Secession-ul și Art Nouveau-ul. Mai mult sau mai puțin simboliste, operele unor ilustratori precum V. Antonescu, Mina Byk-Wepper, Dem. Demetrescu, Aurel Dragoș, Dem. Iordache, Constantin Jiquidi, Florian Mureșianu, Ary Murnu, Victor Ion Popa, Octavian Smigelschi, Stoica D., Francisc Șirato, creează o imagine ideală a poetului, imagine difuzată unui public larg. Pamphil Polonic ornamentează un exemplar al ediței a IV
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]