6,256 matches
-
cu o prințesă iar de aici reiese că se poate infera (concluzia implicită) că i-ar fi simplu eroului acestei povești să-și găsească o soție. Într-adevăr, în lumea poveștilor, de regate și prințese nu se duce lipsă. Propoziția descriptivă introdusă de primul conector argumentativ [c] NUMAI SĂ FIE o prințesă adevărată. Propoziția descriptivă introdusă prin primul conector argumentativ [c] NUMAI SĂ FIE o prințesă adevărată vine să aducă o informație suplimentară din care se poate trage o concluzie non-c
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
i-ar fi simplu eroului acestei povești să-și găsească o soție. Într-adevăr, în lumea poveștilor, de regate și prințese nu se duce lipsă. Propoziția descriptivă introdusă de primul conector argumentativ [c] NUMAI SĂ FIE o prințesă adevărată. Propoziția descriptivă introdusă prin primul conector argumentativ [c] NUMAI SĂ FIE o prințesă adevărată vine să aducă o informație suplimentară din care se poate trage o concluzie non-c: poate că nu va fi ușor să-și găsească una. Schema argumentativă va fi
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
secvență, marcată de momentul plecării și cel al întoarcerii subiectului-erou, ne arată și soluția cu privire la această lipsă și, din această cauză, putem conta pe faptul că povestea este departe de a fi încheiată. Subliniind un alt aspect de eterogenitate, exemplul descriptiv (7) din capitolul 3, ne permite analiza unui caz în care apar două descrieri succesive ale aceluiași personaj, fiecare la rândul ei rezumată printr-o reformulare (despre care am discutat mai devreme). (7) [P1]Servitorul chinez, de câte ori nu mă gîndesc
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de tigru și pomeți alungiți, părea un adevărat Cavaler de război. [P5] La vederea lui, am fost foarte emoționat, inima îmi bătea tare: să ai un asemenea om ca servitor mi se părea palpitant dar și înspăimîntător[...]. Din prima frază-secvență descriptivă [P3] rezultă o propoziție reformulativă: Propoziția p: Servitorul chinez [...] ai fi spus că-i un personaj de carnaval. Cea de-a doua frază poate fi rezumată printr-o altă reformulare: Propoziția q: Servitorul chinez [...] părea un adevărat Cavaler de război
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
într-o nouă premisă (D2) care ne conduce către concluzia non-q (C2), conform unui proces inferențial care nu ridică niciun fel de problemă. Propoziția q, de asemenea, este un fel de concluzie (C3) a premiselor (D3) prezente la finalul frazei-secvență descriptive P4. Aceasta devine o nouă premisă (D4) care, asociată cu D2, într-o mișcare concesivă clasică, susține concluzia (C4) a frazei P5. Se dă următoarea schemă a procesului de susținere succesivă a propozițiilor: [P3] D1→ C1 Prop. p ↓ D2→ C2
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Se dă următoarea schemă a procesului de susținere succesivă a propozițiilor: [P3] D1→ C1 Prop. p ↓ D2→ C2 (non-q) -------TOTUȘI ------[P4] D3 → C3 ↓ Prop q ↓ D4→ C4 [P5] În funcție de această schemă a mișcării argumentative, putem observa că cele două secvențe descriptive apar în cadrul unei mișcări argumentative dominante. Prezența reformulărilor, despre care s-a discutat în capitolul 3, se justifică aici în întregime. Funcția secvențială a reformulării a fost foarte rar subliniată de către lingviști: se poate foarte bine aici observa cum reformularea
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
a discutat în capitolul 3, se justifică aici în întregime. Funcția secvențială a reformulării a fost foarte rar subliniată de către lingviști: se poate foarte bine aici observa cum reformularea este un fel de intermediar, un punct de tranziție între secvența descriptivă pe care o încheie și mișcarea argumentativă înglobantă. 2. Schema inferențială, silogismul și entimema Putem spune că modelul redus al mișcării argumentative este realizat, în general, prin inducție [dacă p atunci q] și prin silogism (cu varianta incompletă proprie discursului
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
general decât schema structurală propusă de L. Sprenger-Charolles (1980: 77). În sfârșit, aveam nevoie de câțiva ani de studiu pentru mărcile de argumentație (conectori și organizatori) pentru a ajunge la stadiul de teoretizare aproape la fel de elaborată ca cea a secvenței descriptive și narative pe care o cunoșteam mult mai bine. Pentru o primă analiză, inițiasem o descriere narativă a acestui text. Aceasta se explică prin faptul că, la acea vreme, concepția mea privind povestirea era foarte apropiată de semiotica narativă a
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
rămâne să facem pasul următor la care B. Combettes și R. Tomasson nu s-au gîndit, adică cel de a considera textul informativ-expozitiv ca un gen de discurs enciclopedic care se bazează, în special, pe înlănțuirile secvențiale, fie de tip descriptiv, fie de tip explicativ. Cu alte cuvinte, tipul așa-zis "expozitiv" pare a fi definitiv exclus din clasificările prototipice. Acest punct de vedere este susținut, în zilele noastre, și de D. G. Brassart: Propunem deci ca expozitivul să nu fie
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
se ajunge la ideea existenței Textului Explicativ, ceea ce este cel puțin discutabil. Subliniez de altfel, așa cum apare și în revista Pratiques, ezitarea în a alege fie denumirea de text fie cea de discurs atunci când este vorba de "explicativ", pe când "narativul", "descriptivul", "argumentativul" nu ridică, aparent, această problemă de instabilitate, fiind caracterizate drept tipuri de texte." (1990: 14-15) Considerăm însă că ar fi potrivit să depășim această problemă de instabilitate privind denumirile de "text" și "discurs" explicativ, evitând doar să confundăm, așa cum
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
notați numele și adresa pe buletinul de participare Grand Prix, introduceți-l în urnă și așteptați. Poate veți fi fericitul câștigător! Honda putem foarte bine observa că textul nu răspunde decât la întrebarea "cum se face pentru...?", printr-o procedură descriptivă model: descriere de acțiuni întreruptă un moment de o descriere de stare ("Noua gamă a seriei Civic..." aici cazul special al modelului Civic 1.6 Vti), apoi descrierea acțiunilor-rețetă se reia (plecând de la "întoarcerea din cursa de probă..."). Spre deosebire de ceea ce
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
doar mașinile de spălat nu au probleme: mașinile de spălat vasele, aragazele, frigiderele și congelatoarele sunt făcute ca să dureze, întocmai mașinii de spălat de la lacul de Gaube. Radiola Aparate electrocasnice fără probleme Primele două paragrafe sunt dominate de un proces descriptiv care situează o primă reprezentare (schematizarea S-i a lui J.-B. Grize, P. expl. 0 afirm eu). Prin incluziuni succesive de tip metonimic, facem trecerea de la Pirinei la muntele Vignemale, apoi lacul de Gaube și pensiunea Doamnei Seyrès, pentru
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
în [e], înainte de a fi enunțată din nou în [f], regăsind răspunsul în [g] și [h]. Trebuie reținut aspectul de mixaj al textului (7): descrierea este, într-un fel, pusă în mișcare prin micro-înlănțuirile de natură mai degrabă explicativă, decât descriptivă. Ceea ce predomină este descriptivul, dar filonul explicativ are drept consecință o compoziție cu mult mai puțin clară decât această descriere, extras din textul ce apare pe o fișă despre un animal marin, în care nu mai există nici urmă de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
fi enunțată din nou în [f], regăsind răspunsul în [g] și [h]. Trebuie reținut aspectul de mixaj al textului (7): descrierea este, într-un fel, pusă în mișcare prin micro-înlănțuirile de natură mai degrabă explicativă, decât descriptivă. Ceea ce predomină este descriptivul, dar filonul explicativ are drept consecință o compoziție cu mult mai puțin clară decât această descriere, extras din textul ce apare pe o fișă despre un animal marin, în care nu mai există nici urmă de secvență explicativă: (9) Pinguinii
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
încât cunosc anumite obișnuințe care scapă dușmanilor lor sistematici: spionii, jandarmii și comisarii de poliție. Balzac, Splendeurs et misères des courtisanes Arătați dacă se poate vorbi aici de o pauză explicativă, așa cum în capitolul 3 s-a vorbit de pauză descriptivă. Putem considera pasajul ca fiind o actualizare canonică a prototipului explicativ ? Textul 5.3. Jules Verne preluat într-un manual de științe ale naturii Am avut ocazia, în mai multe rânduri (Adam 1985b: 43 și 1987a: 72-73) să prezint următorul
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
nu permite intervențiile unui interlocutor. În plus, conversația este diferită prin caracterul de spontaneitate, împreună cu fenomenele pe care acesta le presupune, precum ezitarea, rectificarea sau "turn-taking"-ul etc. (1987: 100-101) Faptul că un dialog poate cuprinde momente (secvențe monologate) narative, descriptive, explicative sau argumentative nu constituie un argument de diferențiere pertinent. În funcție de cele afirmate, în ceea ce privește textualitatea și modul său de structurare, dialogul este, prin caracterul său de eterogenitate, comparabil cu povestirea, incluzând aici secvențele descriptive, dialogale, explicative. Ipoteza privind secvențialitatea ține
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
poate cuprinde momente (secvențe monologate) narative, descriptive, explicative sau argumentative nu constituie un argument de diferențiere pertinent. În funcție de cele afirmate, în ceea ce privește textualitatea și modul său de structurare, dialogul este, prin caracterul său de eterogenitate, comparabil cu povestirea, incluzând aici secvențele descriptive, dialogale, explicative. Ipoteza privind secvențialitatea ține seama atât de eterogenitatea compozițională a dialogului, cât și de cea a altor forme de punere în text. Ea nu ne obligă să acordăm un loc aparte unui anumit tip în raport cu altul, chiar dacă, așa cum
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
găsește destul de frumușică. M-a supărat indiferența lui cu care îmi vorbea și n-am putut să-i dezvălui tulburarea pe care mi-o stîrnise în inimă farmecul ei. Conștient de faptul că narațiunea stăpânului său este saturată de digresiuni descriptive și evaluative, Sylvestre se hotărăște să-l întrerupă pentru a formula el însuși conținutul Situației de final-Pn5' a ceea ce nu constituie, de fapt, decât prima secvență a unei povestiri pe care, de acum înainte, o asumă pentru a conduce narațiunea
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
care le-am rezumat în capitolul 1. Însă concepția secvențială pornește de la ideea că cititorul este cel care va da coeziune unei succesiuni textuale, spijinindu-se, în parte, pe operații de clasificare. Pentru a afirma că atare succesiune este mai degrabă descriptivă decât narativă, argumentativă sau dialogală, trebuie să existe scheme prototipice abstracte, transmise pe cale culturală. Cu alte cuvinte, este o operație de lectură-interpretare care asigură discursului o anumită structură compozițională. Avem uneori tendința să separăm lectura de produsul său. Natura textuală
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
este o evaluare finală (PnΩ), în forma unei încheieri ("De atunci...") care ne aduce în prezentul cititorului, în starea de fapt actuală. Textul 3.1.: Un portret în paralel Tema titlul este dată în intrare ("servitorul chinez"), dezvoltând două faze descriptive succesive (P3 și P4), realizate din punct de vedere argumentativ prin conectorul TOTUȘI. Fiecare din aceste două fraze se încheie așa cum s-a afirmat printr-o reformulare, servitorul chinez este, pe rând, "un personaj de carnaval", apoi un "cavaler de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
părți ale portretului în paralelă. Așa cum am putut observa mai sus, este inutil să plecăm de la "unitatea" frazei pentru a analiza caracteristicile textuale ale acestui fragment. Frazele P3 și P4 sunt, în esență, unități tipografice care corespund celor două secvențe descriptive complete, construite în paralel și articulate din punct de vedere argumentativ printr-un conector. Pentru a putea identifica structura textuală a fiecăreia dintre aceste două fraze-secvență, este necesar să plecăm de la unități de analiză textuală despre care am mai vorbit
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
și articulate din punct de vedere argumentativ printr-un conector. Pentru a putea identifica structura textuală a fiecăreia dintre aceste două fraze-secvență, este necesar să plecăm de la unități de analiză textuală despre care am mai vorbit în câteva rânduri: macro-propoziția descriptivă, unitatea constitutivă a secvenței și unitatea constituită, la rândul ei, din propoziții descriptive. Complexitatea acestor fraze-secvență apare chiar în momentul în care trebuie să ținem seama de ierarhia unităților (macro-propoziții descriptive notate Pd și micro-propozițiile descriptive notate pd) care o
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
identifica structura textuală a fiecăreia dintre aceste două fraze-secvență, este necesar să plecăm de la unități de analiză textuală despre care am mai vorbit în câteva rânduri: macro-propoziția descriptivă, unitatea constitutivă a secvenței și unitatea constituită, la rândul ei, din propoziții descriptive. Complexitatea acestor fraze-secvență apare chiar în momentul în care trebuie să ținem seama de ierarhia unităților (macro-propoziții descriptive notate Pd și micro-propozițiile descriptive notate pd) care o compun 40. Această secvență este construită pe baza unei singure operații descriptive de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
despre care am mai vorbit în câteva rânduri: macro-propoziția descriptivă, unitatea constitutivă a secvenței și unitatea constituită, la rândul ei, din propoziții descriptive. Complexitatea acestor fraze-secvență apare chiar în momentul în care trebuie să ținem seama de ierarhia unităților (macro-propoziții descriptive notate Pd și micro-propozițiile descriptive notate pd) care o compun 40. Această secvență este construită pe baza unei singure operații descriptive de aspectualizare: două proprietăți ale personajului sunt obiectul unei expansiuni fără succesiune, în cazul celei dintâi [așa țanțoș [ca
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
în câteva rânduri: macro-propoziția descriptivă, unitatea constitutivă a secvenței și unitatea constituită, la rândul ei, din propoziții descriptive. Complexitatea acestor fraze-secvență apare chiar în momentul în care trebuie să ținem seama de ierarhia unităților (macro-propoziții descriptive notate Pd și micro-propozițiile descriptive notate pd) care o compun 40. Această secvență este construită pe baza unei singure operații descriptive de aspectualizare: două proprietăți ale personajului sunt obiectul unei expansiuni fără succesiune, în cazul celei dintâi [așa țanțoș [ca un gentelman]] și mult mai
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]