4,744 matches
-
să i se permită ei, și nu tineretului și măturătorilor de stradă români, să scoată osemintele morților conform ritualului evreiesc; În acest scop, și având În vedere numărul enorm de morminte, a cerut să se folosească de evreii mobilizați În detașamente de muncă obligatorie. De asemenea, a cerut să i se permită reînhumarea osemintelor În cimitirul „nou”, care a fost inaugurat În 1881. Memoriul se Încheia cu cuvintele: „În speranța că toleranța tradițională a poporului românesc, profund religios și respectuos față de
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
ba chiar au fost intensificate, din cauza Încercării Comunității de a pune capăt profanării. Singura concesie obținută În urma intervenției lui Lecca XE "Lecca, Radu" a fost consimțământul lui Ifrim XE "Ifrim" ca deshumarea să fie făcută În continuare de către evrei din detașamente de muncă obligatorie. Dar fiecare concesie avea un preț: „Primarul ne-a somat să-i predăm pietrele funerare pentru pavarea străzilor, iar În caz contrar să achităm primăriei suma de 22 milioane de lei”. Această sumă a fost majorată apoi
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
pentru pavarea străzilor, iar În caz contrar să achităm primăriei suma de 22 milioane de lei”. Această sumă a fost majorată apoi la 50 milioane de lei. Comunitatea a primit permisiunea să se folosească de o sută de evrei din detașamentele de muncă obligatorie pentru continuarea deshumării osemintelor. Aceștia erau evrei săraci, pe care Comunitatea s-a Îngrijit să-i Îmbrace, să-i hrănească și să le plătească un salariu zilnic. Înainte de Începerea lucrului, Comunitatea a convocat o ședință la care
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Comunitate este veridic, deși nu i-a inclus pe evreii despre care a căror existență Comunitatea nu a știut. În noiembrie 1941, când i-a raportat lui Antonescu XE "Antonescu, Ion" despre folosirea evreilor În diferite locuri de muncă obligatorie - detașamente de muncă, munca În atelierele de meșteșugărie ale Armatei sau În Întreprinderile care lucrau pentru Armată și activitatea unor specialiști și intelectuali care se bucurau de un statut mai bun - Marele Stat-Major a considerat că situația a 15.399 de
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
deportați - date păstrate În secret („numai eu știu câți au murit pe drum”). Deocamdată așa a rezultat din afirmațiile sale - problema evreilor din Iași nu a fost soluționată. La 5 august 1941, guvernul a dezbătut chestiunea organizării muncii obligatorii În detașamente, iar printre altele a fost amintită confuzia existentă În ceea ce privește obligarea evreilor de a purta un semn distinctiv. Mihai Antonescu XE "Antonescu, Mihai" a ordonat aplicarea fără Întârziere a semnului distinctiv În toată România, amintind pericolul care ar pândi, chipurile, Armata
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
al Armatei Române, și nu a celei germane, a făcut-o, cum am menționat, Mihai Antonescu XE "Antonescu, Mihai" În ședința consiliului economic al guvernului, care a dezbătut din nou problema exploatării forței de muncă evreiești și organizarea judicioasă a detașamentelor de muncă - după ce miniștrii au ajuns la concluzia că aranjamentele anterioare de mobilizare a evreilor fără discernământ și folosirea lor fără nici un scop a prejudiciat economia națională. Mihai Antonescu XE "Antonescu, Mihai" le-a cerut miniștrilor să-i exploateze În
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
război de la București, 30 mai 1945, ibidem, vol. 24, pp. 71-71b (USHMM, microfilm 47). Depoziția martorului Ioan Marinescu XE "Marinescu, Ioan" la Tribunalul Poporului de la București, 24 iulie 1945, ibidem, p. 26. Declarația lui Vcitor Dragota XE "Dragota, Vcitor" , șeful detașamentului de gardieni publici, la Tribunalul Poporului din la București, fără dată (1945), ibidem, vol. 26, p. 35 (USHMM, microfilm 48). Rezumat al depoziției lui Lascăr Vilitel XE "Vilitel, Lascăr" , fără dată (1945), ibidem, p. 22. Rezumat al sentinței date de
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
40010, vol. 4, p. 79 (USHMM, microfilm 32). 9 Depoziția șefului de secție Constantin Ciuhat XE "Ciuhat, Constantin (inspector)" la Tribunalul Poporului din București, 24 septembrie 1945, Arhiva Ministerului de Interne, Dosar 108233, vol. 26, pp. 88-88b. 10 Depoziția șefului detașamentului de gardieni publici Victor Dragota XE "Dragota, Victor" la Tribunalul special pentru judecarea criminalilor de război din Iași, 22 martie 1945, ibidem, p. 95. 11 Copie a depoziției secretarului circumscripției de poliție nr. 3 (numele nu apare la sfârșitul depoziției
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Constantin" la Tribunalul special pentru judecarea criminalilor de război de la București, 12 martie 1945, ibidem, vol. 29, p. 4. 33 Depoziția colonelului Constantin Lupu XE "Lupu, Constantin" , la 21 iunie 1945, ibidem, p. 8 (sublinierea Îmi aparține). 34 Depoziția șefului detașamentului de gardieni publici la Tribunalul special pentru judecarea criminalilor de război de la Iași, 22 martie 1945, Arhiva Ministerului de Interne, Dosarul 108233, vol. 26, partea I, p. 95 (USHMM, microfilm 48). 35 Depoziția avocatului Benu Beer XE "Beer, Benu" la
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
evacuați „măcar bărbații evrei”, În conformitate cu ordinul primit. 129 Declarația lui Aristide Rauch XE "Rauch, Aristide" la Tribunalul Poporului de la București, 12 aprilie 1945, ibidem, vol. 30, p. 80 (USHMM, microfilm 48). 130 Declarația lui Victor Dragotă XE "Dragotă, Victor" , șeful detașamentului de gardieni publici din Iași În anul 1941, la Tribunalul Poporului, 31 iunie 1945, ibidem, vol. 26, p. 35b. 131 Vezi supra, nota 128. 132 A doua depoziție a maiorului Darie XE "Darie, Constantin (căpitan)" la Tribunalul Poporului, 29 august
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
fost identificați: Anițulesei XE "Anițulesei" , Gheorghe Novac XE "Novac, Gheorghe" și Ioan Parțac XE "Parțac, Ioan" - a notat că escortarea și urcarea În vagoane s-au făcut de către polițiști localnici: „Ajunși cu convoiul la gară, acolo din ordinul șefului de detașament [de poliție] Furtună din Chișinău XE "Chișinău" , care comanda operațiile, toți evreii au fost culcați la pământ pe terenul din fața gării din care loc erau trimiși câte unul spre peron și Îmbarcați În vagoane de marfă Închise. Am văzut că
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
care loc erau trimiși câte unul spre peron și Îmbarcați În vagoane de marfă Închise. Am văzut că de fiecare dată orice evreu ce se ridica de la pământ și mergea la linie era bătut cu un ciomag de către șeful de detașament Furtună. După ce au fost Îmbarcați toți evreii În vagoane, eu și cu gardienii Anițulesei Mihai, Parțac Ioan... am avut misiunea de a Însoți garnitura de tren până la locul destinat. Eu Însoțit de un militar [român] am fost repartizat la un
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Eu Însoțit de un militar [român] am fost repartizat la un vagon pentru care m’am suit În cabina de la frână” (ibidem). Și polițistul Mihai Anițulesei XE "Anițulesei, Mihai (polițist)" a notat că a Însoțit trenul sub comanda șefului de detașament Cehat, și că „fiecare gardian... a luat În primire un vagon Închis” (vezi supra, nota 2). Adjunctul chestorului Poliției din Iași a raportat la 2 iulie 1945 (un document fals) că Însoțirea spre gară a fost executată „de către gardieni, jandarmi
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
morții ce au părăsit gara din Iași. Conform informațiilor conținute de nota din 9 iulie 1941 întocmită de Direcția Justiției Militare, trenul care a plecat din Iași în dimineața zilei de 30 iunie 1941 în direcția Călărași escortat de un detașament de jandarmi comandat de sublocotenentul în rezervă Aurel Triandaf avea în compunere 35 de vagoane în care se aflau un număr de 2350 de evrei. Datorită condițiilor inumane existente în vagoanele închise ermetic (căldură, lipsa apei, etc) pe durata transportului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
nr. 2030-regulamentul statutului militar al evreilor ce dezvolta și completa conținutul actului normativ din 5 decembrie 1940.. Astfel, potrivit prevederilor regulamentului evreii cu vârsta cuprinsă între 18-50 ani trebuiau să presteze munca de folos obștesc individual, în grup sau în detașamente, fie pentru nevoile armatei ori ale altor instituții publice. Evreii mobilizați puteau fi întrebuințați doar de Marele Stat Major, care urma să satisfacă pe măsura posibilităților solicitările primite în acest sens inclusiv de la alte instituții. Durata utilizării evreilor la munci
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
statului". Evreii mobilizați urmau să execute munca de folos obștesc în localitatea unde domiciliau, având dreptul de a lua masa și a dormi în familie, fie în alte regiuni ale țării, în acest din urmă caz ei fiind constituiți în detașamente aflate în subordinea armatei. În ce privește hrana, întreținerea și solda, evreii mobilizați beneficiau de drepturi similare cu cele ale trupei, în natură sau în bani, în funcție de folosirea lor de către Armată sau de alte instituții publice. Excepția era reprezentată de medicii, farmaciștii
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în schimbul unor sume de bani considerabile a aprobărilor și recomandărilor de mobilizare pe loc, reale sau fictive. Pe baza acestor instrucțiuni, Marele Stat Major a întrebuințat evreii în perioada 6 august 1941-1 ianuarie 1942 la munca de folos obștesc în detașamente formate din 500-2000 evrei, pentru nevoile armatei, C.F.R. și ale altor instituții de stat. La data de 1 octombrie 1941 Marele Stat Major avea în evidență un număr de 84.042 evrei cu vârsta cuprinsă între 18-50 de ani, apți
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
propuneri cu privire la utilizarea prin concentrare a evreilor cu vârsta cuprinsă între 20 și 40 de ani. Nota în cauză cuprindea și câteva "idei călăuzitoare" ale mareșalului, ce aveau să stea la baza propunerilor. Astfel, evreii urmau să fie organizați în detașamente de lucru pentru căi ferate, construcții de școli și primării, etc, încadrați cu ofițeri și subofițeri de rezervă. În ceea ce privește drepturile de hrană și soldă, acestea erau identice cu cele ale trupei, urmând a fi achitate de autoritățile de stat ce
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
pentru căi ferate, construcții de școli și primării, etc, încadrați cu ofițeri și subofițeri de rezervă. În ceea ce privește drepturile de hrană și soldă, acestea erau identice cu cele ale trupei, urmând a fi achitate de autoritățile de stat ce utilizau aceste detașamente. Evreii bolnavi și intelectualii (titrați academici) scutiți de muncă urmau să plătească o taxă ce varia în funcție de vârstă, mai mică pentru evreii cu vârsta cuprinsă între 20-30 de ani și dublă față de categoria precedentă pentru cei cu vârsta cuprinsă între
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
că aceștia nu erau obișnuiți cu munca fizică, Marele Stat Major propunea încadrarea evreilor în 4 categorii: a) evreii cu vârsta cuprinsă între 20 și 24 ani inclusiv, din contingentele 1940, 1942, 1943 și 1944 urmau să fie organizați în detașamente de lucru permanente sub comandă și încadrare militară și să presteze munca de folos obștesc timp de 2 ani; b) evreii cu vârsta cuprinsă între 25 și 40 ani inclusiv, aveau obligația de a presta munca de folos obștesc pe
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
40 ani inclusiv, aveau obligația de a presta munca de folos obștesc pe o durată mai lungă sau mai scurtă de timp, în funcție de perioada concentrării cetățenilor români din aceleași categorii de vârstă. Ei urmau de asemenea să fie încadrați în detașamente cu încadrare militară și să presteze munca de folos obștesc, în funcție de nevoi, în beneficiul armatei sau a altor instituții de stat; c) evreii cu vârsta cuprinsă între 41 și 50 ani (vârsta corespunzătoare milițiilor), urmau să fie utilizați la munca
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
mici amănunte și în măsura organizării va trece la execuție"104. În baza directivelor Conducătorului Statului și a propunerilor din 30 aprilie 1942, Marele Stat Major a organizat în mai-iunie 1942 un număr de aproximativ 20.000 de evrei în detașamente de lucru formate din 500 evrei, ele fiind puse la dispoziția Direcției Generale a Drumurilor și Direcției Superioare a Geniului (12.000), respectiv la dispoziția C.F.R. (8.000)105. În paralel, Marele Stat Major a elaborat " Instrucțiunile Generale Nr. 55
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Generale Nr. 55.500 din 27 iunie 1942 privitoare la munca obligatorie a evreilor", ce aveau menirea de a așeza pe noi baze munca obligatorie prestată de către evrei. Astfel evreii urmau să fie repartizați în funcție de vârstă, pregătire, meserii, etc, în detașamente de lucru interne și externe, să beneficieze de program de muncă de 9 ore, precum și de dreptul la hrană și diurnă. Toate scutirile acordate de Marele Stat Major, de Comandamentele Teritoriale sau de Cercurile de Recrutare au fost anulate pe
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
muncă prin înșelăciune, cumpărare, neprezentare la chemări, relații intime cu româncele, etc)106. Instrucțiunile nr. 55.500 din 27 iunie 1942 nu au îmbunătățit situația, ci, dimpotrivă, au provocat noi suferințe populației evreiești. Chiar și prevederile pozitive precum trimiterea în detașamentele de lucru exterioare doar a evreilor cu vârsta cuprinsă între 20-40 de ani nu au fost aplicate într-o manieră consecventă, întrucât nu în puține cazuri evreii înstăriți au putut să se sustragă, îndeosebi de la munca în detașamentele de lucru
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
trimiterea în detașamentele de lucru exterioare doar a evreilor cu vârsta cuprinsă între 20-40 de ani nu au fost aplicate într-o manieră consecventă, întrucât nu în puține cazuri evreii înstăriți au putut să se sustragă, îndeosebi de la munca în detașamentele de lucru exterioare, în urma mituirii autorităților de la diferitele nivele decizionale. Au existat și cazuri în care evreii mobilizați la detașamentele de lucru locale au fost trimiși în Transnistria, ca de exemplu evreii din București repartizați la muncă la velodrom și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]