5,038 matches
-
bijuterii (27); scump (26); metal (23); prețios (22); bijuterie (20); bogat (18); alb (11); cercei (10); strălucire (10); lanț (8); strălucitor (8); frumos (7); avuție (6); brățară (5); frumusețe (5); mult (5); platină (5); țigan (5); valoros (5); bogății (4); diamant (4); galbeni (4); țigani (4); femeie (3); inele (3); medalie (3); plăcere (3); pur (3); roșu (3); verighetă (3); amanet (2); auriu (2); avut (2); bronz (2); cercel (2); comoară (2); curat (2); greu (2); lănțișor (2); lux (2); material
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mașină (5); mîndru (5); suflet (5); bănos (4); noroc (4); (3); cu bani (3); Becali (3); bun (3); inteligent (3); îndestulat (3); lux (3); prețios (3); putere (3); puternic (3); trist (3); vilă (3); ban (2); bogat (2); degeaba (2); diamant (2); dorință (2); hoț (2); iubire (2); înfumurat (2); înzestrat (2); lacom (2); lăcomie (2); liniștit (2); luxos (2); mașini (2); muncitor (2); parlamentar (2); președinte (2); realizat (2); scump (2); singur (2); țigani (2); valoros (2); Abramovici; abundentă; afaceri
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ajută; alege; apă; aplică; are; asculta; ascultător; avea; baschet; beretă; binefacere; blocuri; borș; bucate; bucurie; bun; ceva bun; bunăvoință; bune; cadou; capacitate; carieră; cere; chip; cîntă; cîștig; clădește; a clădi; coace; conștiincios; copii; crime; dacă; dăruință; dedicare; demonstra; desen; determinare; diamante; distruge; divertisment; doarme; dorește; dori; dovadă; dreapta; drum; a duce; efectua; elabora; engleză; English; executare; execută ceva; face; a face; te face; facebook; fapte bune; față; făpturi; făuritor; fericită; foc; frunză; furori; găsește; gest; gîndi; din greu; grup; hărnicie; idee
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bunică; cald; candoare; casa părintească; casa; cămin; cea mai caldă; cea mai scumpă; cel mai drag; cel mai frumos cuvînt; cel mai minunat lucru; centru; ceva sfînt; comoară; confident; copilărie; creatoare; credință; curățenie; cuvînt sfînt; cuvînt; da; dar; departe; dezamăgire; diamant; divin; doamnă; doi; dor de ea; duioasă; duioșie; fără ea; emoții; esență; extraordinară; fecioară; ființa cea mai scumpă; ființa iubită; ființă iubită; frate; gingășie; gol; inima; te iubesc; iubi; început; încredere; îndrumător; îngrijire; îngrijorare; înțelegere; lacrimă de; legănat; liniște; lipsă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
albastră; n-am; aparat; asigurare; atenție; audio; autobuz; autogară; automat; automatism; avere; avut; Bentley; binevenită; bișnițari; bogat; Bugatti; cabină; cal; carnet de conducere; casă; centură; chei; cheie; conduc; a conduce; consum; corp; curată; curea; curse; cusut; o da; departe; dezamăgire; diamant; distracție, ajutor; drumuri; dus; elegant; Eleron; erou; nu-i; faină; femei; folositoare; de fotbal; frînă; frumos; gălăgie; gard; gaz; haine; indiferență; indispensabilă; inginerie; instrument; Kia Rio; Kia; kilometri; Lada; Lamborghini; laudă; loc; Logan; lovită; look; de lux; mea; mers; miez
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
greutate (11); mare (11); tărie (11); durere (10); apă (9); casă (9); puternic (9); greu (8); pămînt (8); temelie (8); seacă (7); drum (6); rară (6); rece (6); scumpă (6); albă (5); cărămidă (5); moară (5); peșteră (5); rîu (5); diamant (4); lac (4); rău (4); rezistență (4); zid (4); carieră (3); lovitură (3); mică (3); praf (3); statuie (3); acasă (2); antic (2); armă (2); construcții (2); filozofală (2); foc (2); formă (2); inimă (2); lemn (2); de mormînt (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nu vreau; zgîrie (1); 797/292/96/196/0 scump: ieftin (88); bani (63); prețios (51); valoros (42); drag (33); preț (33); aur (26); calitate (17); costisitor (17); inel (12); bun (11); haine (11); mașină (11); frumos (10); iubit (10); diamant (9); bijuterie (8); valoare (8); drăguț (7); mult (7); neprețuit (7); prieten (7); copil (6); obiect (6); drăgălaș (5); lux (5); viață (5); bijuterii (4); cadou (4); dulce (4); luxos (4); prețuit (4); rău (4); tot (4); totul (4); adorabil
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
criză (3); dorință (3); euro (3); haină (3); lucru (3); părinte (3); plăcut (3); de preț (3); prețuitor (3); produs (3); rar (3); tare (3); de valoare (3); viața (3); apropiat (2); avere (2); bănos (2); bibelou (2); calitativ (2); diamante (2); dragoste (2); drog (2); economie (2); familie (2); firmă (2); foarte (2); inutil (2); mama (2); mulți bani (2); neaccesibil (2); nepermis (2); nou (2); nu (2); om (2); ți-i permiți (2); persoană (2); poate (2); prietenos (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
academie; acces; admirație; în afaceri; afacerist; alb; ambiție; apogeu; atingerea unui țel; avantaj; avea; avuție; barieră; bariere; bine clădit; bine meritat; buni; calificare; Camelia; campion; capabil; cînd; cîștigător; codul muncii; copil; coroniță; cucerire; culme; cunoștințe; datorie; dă; definiția vieții; determinare; diamant; diavol; dorință; e ba; EBA; efemer; enorm; esențial; eșecuri; examene; exces; experiment; la facultate; faima; fain; felicitare; fericit; formă; Fuck Yes; furt; ghinion; himeră; ideal; idee; impozit; individual; insucces, eșec; iubire; izbuti; îmbunătățire; înălțător; încredere în sine; îndeplinire; întîmplător; întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); sigur (2); sunet (2); ușor (4); volum (2); zgomot (2); alcool; alune; ambiție; Antonia Iacobescu; atitudine; băiat; bărbat; betonul; boxă; boxe; braț; buni; caise; casă; cer; ciocan; cîntec; compliment; copac; credință; crud; cub; cuminte; curajos; deranj; deranjant; des; destin; diamant; dimineața; discotecă; dor; dur; duș; echipă; enorm; excitație; față; femeie; ferm; fertilitate; fir; ca fierul; fixativ; foarte; frică; frig; fruct; gălăgie; gen; gheață; glas; ceva cu grade; greutate; grozav; impact; impenetrabil; impermeabil; incomod; indestructibil; inima; interesant; înalt; încrezut; întărit; lemne
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); valoros (2); n-are; artistică; Baia Mare; bancnotă; de bani; banul; bogății; bună; bunăstare; calități; cantitate; caracter; ceapă; cercel; cîntar; clopot; competențe; comportament; confiscat de țigani; copac; copiii; coroană; cosmică; costisitor; credință; culoare; cunoștințe; curs; da!; dar; delicat; determinant; determinare; diamante; diplomă; dragoste; economie; Eminescu; etalon; evidență; experiență; expresie; facultate; faimă; floare; grade; grai; grasă; grijă; ieftin; îmbogățit sufletește; imensă; impresie; incontestabilă; inegalabil; inestimabil; inestimabilă; ingenios; inimă; inteligent; interes; investiție; irefutabil; ispite; istorie; iubire; înălțător; încredere; lire; lucruri; mafioți; manea; de-
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cunoaștere și acțiune 151 Echipele studențești - un experiment social-pedagogic 157 Școlile de „șefi de echipă” 163 Valoarea social-pedagogică a Serviciului Social 166 Bibliografie 167 Mișcarea cooperatistă și efectele sale social-pedagogice 169 Nașterea ideii de cooperație 174 Un precursor român: T. Diamant 178 Cooperația română și ideea de educație socială 182 Un derivat benefic: cooperația școlară 187 Bibliografie 191 Universitatea Populară de la Ungureni - un experiment social-pedagogic 193 „Școlile populare” în țara noastră 193 Începuturile acțiunii cultural-științifice de la Ungureni 199 Faza de maturitate
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a „creat o atmosferă prielnică dezvoltării mișcării cooperative”, motiv pentru care putem considera „aportul pedagogilor sociali... ca formând una dintre pietrele de temelie ale concepției cooperative moderne” (Mladenatz, 1931, p. 124). Un precursor român: T. Diamanttc "Un precursor român\: T. Diamant" Adept înflăcărat al lui Fourier, românul T. Diamant a încercat să pună în practică ideile maestrului pe pământul țării noastre. Falansterul de la Scăieni, deși a eșuat, a rămas - prin intențiile generoase și unele realizări - o pagină luminoasă în istoria educației
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
motiv pentru care putem considera „aportul pedagogilor sociali... ca formând una dintre pietrele de temelie ale concepției cooperative moderne” (Mladenatz, 1931, p. 124). Un precursor român: T. Diamanttc "Un precursor român\: T. Diamant" Adept înflăcărat al lui Fourier, românul T. Diamant a încercat să pună în practică ideile maestrului pe pământul țării noastre. Falansterul de la Scăieni, deși a eșuat, a rămas - prin intențiile generoase și unele realizări - o pagină luminoasă în istoria educației sociale de la noi. De la Ion Ghica, N. Cartojan
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
De la Ion Ghica, N. Cartojan, G. Bogdan-Duică, D. Popovici, G. Mladenatz, Stanciu Stoian și alții, până la valoroasa monografie a falansterului, realizată de I. Cojocaru și Z. Ornea, literatura asupra acestui experiment social-pedagogic este în consens când evaluează contribuția lui Teodor Diamant: a fost un entuziast, animat de înalte idealuri sociale, un gânditor și activist progresist care nu și-a precupețit forțele și viața, punându-le în slujba proiectului său de reformă socială. De condiție modestă, Teodor Diamant (1810-1841) a făcut studii
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
evaluează contribuția lui Teodor Diamant: a fost un entuziast, animat de înalte idealuri sociale, un gânditor și activist progresist care nu și-a precupețit forțele și viața, punându-le în slujba proiectului său de reformă socială. De condiție modestă, Teodor Diamant (1810-1841) a făcut studii strălucite, mai întâi în țară, la Universitatea Sf. Sava, apoi - cu o bursă - la Școala de cadeți de la München și din Paris. A studiat aritmetica, algebra, geometria și trigonometria, cunoștea câteva limbi europene, precum și greaca și
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
propagandist informează pe cititori: „Persoanele care ar dori să asiste la conferințele care au loc la mine acasă și al căror obiect este de a examina procedeele care pot să facă atrăgătoare producția sunt rugate să-mi comunice dorința lor” (Diamant, 1958, p. 93). Nici un efort, nici un mijloc nu era de neglijat în dorința de a atinge scopul propus: atragerea a cât mai mulți adepți pentru ideilor fourieriste. Broșura este scrisă în spiritul maestrului, propunându-și să-i ajute pe oameni
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
-și să-i ajute pe oameni să înțeleagă și să aplice soluția sa pentru a rezolva problema socială. El promite sporirea venitului țării printr-o mai bună organizare a muncii și prin „regim acționar”. Ce-i de făcut, se întreabă Diamant, „pentru a da celor ce nu au fără a lua de la cei ce au”? Totul s-ar rezolva, crede el - splendidă naivitate - „dacă lumea ar ști să se asocieze”! Șansa „unei experimentări a metodei lui Fourier - avea încredințarea - este în
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de ergonomia modernă, încât nu putem să nu remarcăm filonul profund umanist al acestei „organizări științifice a muncii”. Repartiția veniturilor avea să se facă după criteriul: capital, muncă, talent, cum s-a și procedat mai târziu la Scăieni. Totul, credea Diamant, pornește de la „arta de a se asocia” a oamenilor, artă care „ar remedia prompt atâtea rele”. Această artă, această descoperire este deci „noutatea cea mai demnă de a fixa atenția prietenilor libertății, ai dreptății și ai liniștii publice”. O finalitate
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
și ai liniștii publice”. O finalitate educațională pe care nu ar ezita să și-o însușească nici un pedagog contemporan. Cooperarea, în munca de educație, constituie într-adevăr o cheie potrivită pentru a obține participarea autentică a partenerilor. Soluția „societară”, credea Diamant, va asigura „un minimum decent de existență poporului”, va forma un etos al cooperării și încrederii reciproce, va face ca munca să nu mai fie un supliciu, ci o activitate atrăgătoare, oferind prilejul unei autentice valorizări a talentelor. Întors în
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
un minimum decent de existență poporului”, va forma un etos al cooperării și încrederii reciproce, va face ca munca să nu mai fie un supliciu, ci o activitate atrăgătoare, oferind prilejul unei autentice valorizări a talentelor. Întors în țară, T. Diamant continuă munca sa de propagandă în sprijinul ideilor fourieriste, fie prin contacte interpersonale și conferințe, fie prin scris. În Curierul rumânesc din 7 iunie 1834, el înfățișează „un oraș organizat după sistema” lui Fourier, format din 400 de familii sau
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
familii sau 2.000 de indivizi (bărbați, femei și copii) în care „fiecare poate să se îndeletnicească după dorința sa, la lucrarea câmpului și a grădinilor, la meșteșuguri, la științe, la menaj (căsnicie), la educația pruncilor și la frumoasele arte” (Diamant, 1958, p. 95). Această cetate ideală ar beneficia de un cadru ecologic adecvat (grădini), de mai multe mijloace de educație („pansioane de băieți și fete”, „școli și toate câte vor fi pentru învățătură”, teatre, posibilități de a învăța „toate felurile
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
toate felurile de meșteșuguri”, tot felul de facilități pentru „folosul și plăcerea oamenilor”). Un oraș al vegetației, curat, din care vor dispărea sursele de producere a bolilor, un loc de afirmare a talentelor și meșteșugurilor. Interesant e cum vedea T. Diamant evoluate „talentul și iscusința”, competența - am zice noi azi. Acestea vor fi „prețuite cu voturi de către tovarăși competenți”! Și - din nou - promisiunea unei munci „foarte plăcute și drăgăstoase”, productivă și „instructivă (învățătoare) pentru toți de obște”, participanții având posibilitatea să
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
învățătoare) pentru toți de obște”, participanții având posibilitatea să-și înmulțească „cunoștințele cele folositoare în viața omului”. Un prilej deci de învățare socială dirijată, de formare a personalității prin atașare la valorile comunității. Pentru a-și pune în aplicare ideile, Diamant începe un șir de demersuri, încercând să obțină un teren și fondurile necesare unui experiment social ilustrând ideile asociaționiste. Într-un memoriu către Consiliul administrativ al Principatului Moldovei, el cere aprobarea și sprijinul pentru organizarea unei „colonii model”, prilej pentru
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
țiganii și să-i transforme în „soți agronomi”, făcându-și-i egali și locuind cu ei sub același acoperiș? Z. Ornea, după ce examinează părerile pro și contra emise de diferiți contemporani și exegeți ulteriori asupra acestui colaborator al lui T. Diamant, ajunge la concluzia că „adevărul este credem la jumătatea drumului”, fără a umbri figura acestui „sincer și entuziast adept al ideilor fourieriste insuflate de Diamant” (Cojocaru, Ornea, 1966, p. 60). Primul „roi” de „acționari” (s-a păstrat și terminologia lui
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]