4,704 matches
-
C: ne protejați pe noi [de noi înșine G: [și noi vă respectăm C: de noi înșine ne protejați? B: noi vă protejăm la ora asta G: de CIne. de CIne Domne. de dumneavoastră poate↓ (IVLRA: 166). În acest context discursiv, pronumele de întărire nu este substituibil prin toate sinonimele sale de la nivelul sistemului (ne apărați pe noi chiar de noi/*ne apărați pe noi de noi personal/*ne apărați pe noi de noi în persoană/*ne apărați pe noi de
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
neconstrânse presupozițional: chiar eu, exact eu, fix eu, personal, în persoană, singur, cu ochii mei, cu urechile mele, cu mâna mea. 3.9. Determinarea demonstrativă Foarte frecvent în limba actuală, chiar abuziv uneori, demonstrativul nu mai desemnează un referent accesibil discursiv sau situațional și nici nu se raportează la un antecedent/subsecvent imediat, ci funcționează ca echivalent al articolului hotărât (omul/acest om; omul/acel om): E: [...] acolo ereau> două sute nouășpatru de metri patrați teren↓ pe care erea clădit două corpuri
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
administrații cel care vi l-am spus↑ ((inspiră)) însemnează că toți cei încadrați tre să se bucure de încrederea președintelui↑ (IVLRA: 153). 3.10. Cuantificarea totalizatoare Uneori adjectivele pronominale nehotărâte și negative își convertesc funcția de cuantificare într-o funcție discursivă de focalizare a unui nominal, care capătă proeminență discursivă prin totalizare, exagerare, hiperbolă: caroseria e toată terminată (41); toată vila era plină numai cu....(56); îți strică tot chefu (90); vă întreb pe dumneavoastră pe toți și ne întrebăm pe
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
că toți cei încadrați tre să se bucure de încrederea președintelui↑ (IVLRA: 153). 3.10. Cuantificarea totalizatoare Uneori adjectivele pronominale nehotărâte și negative își convertesc funcția de cuantificare într-o funcție discursivă de focalizare a unui nominal, care capătă proeminență discursivă prin totalizare, exagerare, hiperbolă: caroseria e toată terminată (41); toată vila era plină numai cu....(56); îți strică tot chefu (90); vă întreb pe dumneavoastră pe toți și ne întrebăm pe toți (256). O particularitate structurală a limbii române, dubla
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
hiperbolă: caroseria e toată terminată (41); toată vila era plină numai cu....(56); îți strică tot chefu (90); vă întreb pe dumneavoastră pe toți și ne întrebăm pe toți (256). O particularitate structurală a limbii române, dubla negație, este valorificată discursiv ca procedeu de focalizare în construcții de tipul nu + verb.....+ adjectiv pronominal negativ + nominal, în care adjectivul negativ, suprimabil, focalizează prin redundanță nominalul determinat: n-am nicio pretenție (105)/n-am pretenții; n-aveți nicio graniță (106)/n-aveți graniță
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
spre adecvarea situațională a discursului, adaptarea la interlocutor și eficiența comunicativă. O opoziție care tinde să se consolideze în limba actuală este formal/informal, interferând cu opoziția sociologică ingroup/outgroup, precum și cu raporturile ierarhice dintre interlocutori. Astfel, comportamentele sociale și discursive ale interactanților se modifică după cum aceștia își percep interlocutorul ca pe un membru al grupului lor sau ca pe un străin. Ceea ce "îți permiți" cu "ai tăi" nu "îți permiți" cu "străinii". Vorbitorii își monitorizează mai puțin comportamentul discursiv, adoptând
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
și discursive ale interactanților se modifică după cum aceștia își percep interlocutorul ca pe un membru al grupului lor sau ca pe un străin. Ceea ce "îți permiți" cu "ai tăi" nu "îți permiți" cu "străinii". Vorbitorii își monitorizează mai puțin comportamentul discursiv, adoptând un limbaj mai puțin constrâns de norme în interacțiunea cu cei pe care îi percep apropiați, adică membri ai grupului lor; în schimb, își supraveghează mai atent comportamentele discursive când interacționează cu cei pe care îi percep "altfel", necunoscuți
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
îți permiți" cu "străinii". Vorbitorii își monitorizează mai puțin comportamentul discursiv, adoptând un limbaj mai puțin constrâns de norme în interacțiunea cu cei pe care îi percep apropiați, adică membri ai grupului lor; în schimb, își supraveghează mai atent comportamentele discursive când interacționează cu cei pe care îi percep "altfel", necunoscuți, străini, la distanță, făcând parte dintr-un alt grup ierarhic, de interese sau de preocupări, cu alte tipuri de comportamente. În primul rând, există interacțiuni în care discursul formal este
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
se formalizează". Câteva diferențe dintre discursul formal și cel informal sunt marcate și prin selecțiile lexicale operate în clasa pronumelor: frecvența anaforelor/deicticelor, utilizarea celor două serii paralele de demonstrative, tendința de reorganizare a sistemului politeții pronominale, constituirea unor opoziții discursive între diverse forme pronominale. 4.1. Opoziția de frecvență în utilizarea deicticelor/anaforicelor Folosirea pronumelui în locul numelui este o modalitate de simplificare a operației de numire a obiectelor, atunci când acestea sunt direct accesibile din universul de discurs. Ca deictice/anaforice
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
numelui este o modalitate de simplificare a operației de numire a obiectelor, atunci când acestea sunt direct accesibile din universul de discurs. Ca deictice/anaforice, pronumele joacă un rol important în negocierea cantității de informație partajate de interlocutori și în ancorarea discursivă și situațională a semnificației. În situațiile de comunicare dintre cunoscuți, cu grad scăzut de formalism, interlocutorii tind să asume un univers comun de discurs larg, sprijinindu-se în comunicare pe cunoștințe pe care le consideră în mod tacit partajate. În
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
a interactanților și prin evocarea deictică și anaforică a entităților din domeniul de discurs. Folosirea frecventă 14 a pronumelor personale, demonstrative și relative semnalizează, pe de o parte, relația strânsă de comunicare dintre interlocutori, pe de altă parte, complicitatea lor discursivă. A: io┴ și pă dinu io oarecum îl suspecTEZ. pentru că e un tip care pă mine mă enerVEAză. B: dinu? A: nu. e un tip care pă mine mă enerVEAză. B: Așa↓ Așa↓ <R,P (exprimă-ți) un punct de
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
afectate pazei și ordinii tre să se bucure de această încredere↓# asta-i tot (IVLRA: 152). Caracterul formal al comunicării poate fi afectat de emoție. În dialogul următor dintre un funcționar public și un client, enervarea și tendința de dominare discursivă a interelocutorului se reflectă în discurs prin folosirea inconsecventă a demonstrativelor, pe fondul păstrării altor mărci sintactice și lexicale ale stilului formal: B: # din cauza ASTA plătim estimat MAre# <F deci grija dumneaVOAstră:> da: DECI estiMAtu care este cel mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
alături de substantive de adresare (domnule, doamnă, fată, numele proprii diminutivate, numele de familie, porecle), onorifice (domnule președinte, domnule academician, majestatea sa; vezi Vasileanu, în acest volum, p.), adjective (stimate domn, iubiți ascultători, dragi prieteni), interjecții (măi, băi, bre), unor strategii discursive de negociere a imaginii publice de către interlocutori. Gradul de deferență este modelat de variabile pragmatice obiective (diferențe de statut social, grad de cunoaștere între interlocutori, diferență de vârstă) sau subiective (atracție interpersonală, respect, grad de intimitate perceput), deschise negocierii dintre
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
de statut social, grad de cunoaștere între interlocutori, diferență de vârstă) sau subiective (atracție interpersonală, respect, grad de intimitate perceput), deschise negocierii dintre interactanți (Șerbănescu 2007:147). Sistemul pronominal al politeții în româna standard se organizează pe trei niveluri: egalitate discursivă (tu, el) - grad scăzut de deferență (dumneata, el) - grad mare de deferență (dumneavoastră, dânsul/dumnealui). În ceea ce privește statutul morfologic controversat al lui dânsul (pronume personal/pronume de politețe), uzul demonstrează clar folosirea lui în situații de nonegalitate discursivă, alături de alte expresii
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
trei niveluri: egalitate discursivă (tu, el) - grad scăzut de deferență (dumneata, el) - grad mare de deferență (dumneavoastră, dânsul/dumnealui). În ceea ce privește statutul morfologic controversat al lui dânsul (pronume personal/pronume de politețe), uzul demonstrează clar folosirea lui în situații de nonegalitate discursivă, alături de alte expresii ale deferenței: CC: poziția președinției↑ [președinția nu mai există IC: poziția președintelui româniei↑ mă scuzați! MC: nu știu. întrebați-l pe dînsu (IVLRA: 155) cît am lucrat la iași↑ l-am prins mitropolit pe justin moisescu↑ și
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
bala portocala↑ ce-ai mîncat de te-ai umflat" (IVLRA: 98). Conformitatea cu sistemul politeții și selecția formelor așteptate într-o situație de comunicare dată reprezintă uzul nonmarcat. În schimb, procesul negocierii politeții și devierile de la uzul standard produc efecte discursive. În limba actuală se remarcă două tendințe contrarii, care opun net conversația colocvială discuțiilor formale. În conversație, colocvialitatea tinde să relaxeze regulile adresării politicoase, în timp ce, în discuțiile formale, sistemul ierarhic întărește uzul pronumelor de politețe. Pe lângă selecția propriu-zisă a formelor
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
adresării politicoase, în timp ce, în discuțiile formale, sistemul ierarhic întărește uzul pronumelor de politețe. Pe lângă selecția propriu-zisă a formelor, gradul de deferență poate fi negociat și prin alte procedee lexico-gramaticale. În conversația informală, focalizarea deferenței și readucerea în actualitate a relației discursive dintre interlocutori se face prin însoțirea formei de persoana a II-a plural a verbului prin pronumele de politețe și prin repetarea pronumelui personal: A: da. deci dumneavoastră NU aveți calitatea să vorbiți↑# dacă doamna dorește să-și angajeze apărător
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
B: o dau la direcția de impozite și taxe locale↑ DAR prezentîndu-mi exact care: este situația dumneavoastră (IVLRA: 217). În situațiile formale de comunicare, dumneavoastră și dânsul sunt simțite insuficient de puternice pentru a marca deferența, mai ales atunci când distanța discursivă dintre interlocutori este accentuată de ierarhie. De aceea, unii vorbitori (de pildă, Emil Hurezeanu, Realitatea TV) au tendința de a constitui, în cadrul sistemului pronumelor de politețe, opoziția informal/formal prin revitalizarea unor locuțiuni pronominale vechi în limbă, puțin folosite înainte de
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
folosirii lui tu/voi în comunicarea mediată (radio, televizor) - încălcând norma lui dumneavoastră, stimați telespectatori - a apărut la începutul anilor '90 după modelul limbii engleze. Fiind inițial o formă de manifestare a libertății de expresie și de negare a distanțelor discursive mari dintre interlocutori, impuse prin exprimarea protocolară și accentuate de limbajul de lemn15, acest tip de adresare a devenit azi cvasigeneral și funcționează ca strategie de mimare a apropierii discursive prin colocvialitate între moderatorii radio/tv și ascultători/telespectatori: B
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
manifestare a libertății de expresie și de negare a distanțelor discursive mari dintre interlocutori, impuse prin exprimarea protocolară și accentuate de limbajul de lemn15, acest tip de adresare a devenit azi cvasigeneral și funcționează ca strategie de mimare a apropierii discursive prin colocvialitate între moderatorii radio/tv și ascultători/telespectatori: B: și aș dori să intru în direct cu gabriel↓ dacă se poate [dacă sînteți de acord A: [<Î cu gabriEL> B: da. A: păi CE să zic și eu↓ să
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
DOMnu avocat↓ C: bună ziua doamnă. B: ă sunt milita:ru:↑ și am cumpărat un loc de veci în pantelimon doi↑ [...] C: DOAMnă↓ CINE este cumpărător în actul de concesie. B: EU sînt↓ doamnă. C: dumneavoastră (IVLRA: 210). Strategia micșorării distanțelor discursive dintre interlocutori prin adresarea la persoana a II-a singular, neglijând diferențele ierarhice, de statut, de grad de cunoaștere, este astăzi foarte frecventă printre tineri, indicând, alături de alte fenomene, o tendință de orientare dinspre sistemul politeții negative, predominant în cultura
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
singular, neglijând diferențele ierarhice, de statut, de grad de cunoaștere, este astăzi foarte frecventă printre tineri, indicând, alături de alte fenomene, o tendință de orientare dinspre sistemul politeții negative, predominant în cultura română, spre sistemul politeții pozitive, odată cu adoptarea unor clișee discursive de proveniență anglo-saxonă. 4.4. Opoziții între diverse forme pronominale În opoziția formal/informal au fost atrase și alte pronume concurente în anumite structuri sintactice: forma aferezată a pronumelui demonstrativ cel (standard) și forma neaferezată acela (pedantă, formală) în combinația
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
limitată) și relativul simplu ce (a spus ceea ce a crezut de cuviință/a spus ce a crezut de cuviință). Acești termeni, considerați pedanți în lucrările normative), sunt folosiți în conversație de vorbitori cu intenția de a marca prin limbaj granițe discursive în relația cu interlocutorii. 5. CONVERTIREA TRĂSĂTURII INERENTE [+ INDEFINIT] A PRONUMELOR ȘI A ADJECTIVELOR PRONOMINALE NEHOTĂRÂTE ÎN EXPRESII DISCURSIVE ALE VAGULUI, IMPRECIZIEI, APROXIMĂRII În utilizările de bază, nehotărâtele și negativele sunt substitute indefinite ale unor nominale și/sau cuantificatori universali
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
Acești termeni, considerați pedanți în lucrările normative), sunt folosiți în conversație de vorbitori cu intenția de a marca prin limbaj granițe discursive în relația cu interlocutorii. 5. CONVERTIREA TRĂSĂTURII INERENTE [+ INDEFINIT] A PRONUMELOR ȘI A ADJECTIVELOR PRONOMINALE NEHOTĂRÂTE ÎN EXPRESII DISCURSIVE ALE VAGULUI, IMPRECIZIEI, APROXIMĂRII În utilizările de bază, nehotărâtele și negativele sunt substitute indefinite ale unor nominale și/sau cuantificatori universali sau existențiali, prezentând entitățile din domeniul de discurs sub aspectul relației parte-întreg. Statistica făcută pe IVLRA indică, prin numărul
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
vezi alde - Zafiu, în acest volum, p. ; oarece, oarișcare, cevașilea, niscaiva, oareșce - Zafiu, 2002b: 363 ș.u.). În foarte multe utilizări din limba vorbită însă, rolul de cuantificare trece în plan secundar, iar trăsătura inerentă [+ indefinit] se asociază cu valori discursive diverse, având un numitor comun: tatonarea prudentă a relației dintre interlocutori, printr-o strategie a vagului, indefinitului, aproximării. Tendința spre aproximare și vag în discurs se manifestă și prin atragerea în sfera indefinirii a unor pronume din alte subclase semantice
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]