6,113 matches
-
Press în 2016. Bill hâș been married twice and hâș six children. *** NOUĂ RECOLTA Noaptea trecută am visat nouă recolta venind peste mare către Aotearoa nu de balene nici macar ton ci de data asta, de oameni bărbați și familii înfometând disperate, plătind cu părți ale corpului încumetarea de a trece pe langă crudă, puternică Australie spre un loc unde cândva li s-a spus că lumea părea mai bună ca să fie salutați aici de către cine? Elicoptere și nave gri de război
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de BILL SUTTON în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375103_a_376432]
-
gânduri. Îl apucă cu putere de gulerul cămășii și își lipește adânc buzele de ale lui, făcându-l să muște din rujul roșu,atât de violent. Îi răspunde la sărut ,nu vrea să o refuze acum când e atât de disperată. Îl eliberează abia după un timp,apucă din nou paharul și soarbe rapid pentru că nu a terminat de pus în aplicare planul pe care-l stabilise dinainte. - Mă duc până la baie ,vin imediat,îi spune,prelungindu-i curioziozitatea. Nu stă
VIATA LA PLUS INFINIT (3) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375089_a_376418]
-
-și aruncă pruncii abia născuți în scări de bloc, sau îi omoară în bătaie și apoi vin să-mi ceară cu lacrimi în ochi să le găsim odraslele, tați care-și violează fiicele de câțiva anișori și apoi ne imploră disperați să le găsim pe ele și pe făptașul care le-a batjocorit, bărbați care-și înfometează soțiile până la moarte, sau le bat până le rup organele interne și au tupeul să le caute la biroul nostru, neveste care-și îngroapă
VANESSA BERI de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375120_a_376449]
-
31 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului BOCET VESEL PE FOND DEPRESIV TRATAT DE SINGURĂTATE ÎI Odată, demult, am văzut o piesă de teatru „Bocet vesel pentru un fir de praf rătăcitor” de Suto Andras. Bocetul meu e vesel pe fond disperat. E o strigare-n pustiu, pentru toate firele de praf din sufletul meu, adunate-ntr-o viața. Mi-i prăfuit sufletul de-atâta ether, atârnă ceva mai mult decat 0,14 grame ori 14 carate, nici nu mai știu, mi-
TRATAT DE SINGURĂTATE, II (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375142_a_376471]
-
tânjirea spre Nirvana, explică și Eugen Dorcescu (p. 543). Poezia vine să confirme și ea cu argumentele ei: „Bătrânului/ i s-a făcut atât de lehamite/ de ziua/ ploioasă, de/ înfățișarea orașului,/ de piața duhnitoare,/ de semenii murdari, săraci,/ zbârliți, disperați,/ i s-a făcut atât de/ lehamite de sine însuși, de/ propria-i viață,/ încât, întors acasă,/ și-a șters, cu/ un gest decis, decisiv,/ și-a șters, de pe/ pânza goală a zilei,/ statura, umbra/ și urmele -/ atât înapoi, cât
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
Petrică socoti din cap: „Aveam nouă ani și terminasem cu premiul întâi clasa doua la școala primară.” Își mai aduse aminte de reacția celor din casă, când tatăl său a primit ordinul de mobilizare. Toți plângeau... iar mumă-sa era disperată. Își smulgea părul din cap de deznădejde! Pătulul era gol, porumbii de-ai vechi erau pe terminate, iar anul nu se știa cum va fi. Urma cea de-a doua prașilă și ploaia întârzia. Comuna se golise de toți bărbații
CLEPSIDRA TIMPULUI MINIFRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372632_a_373961]
-
la toate, un răspuns valid și concret la orice întrebare. Întinse mâna și îi atinse umărul cu sfială, scuturându-l ușor. El ridică privirea încărcată de o nemărginită suferință și o strânse la piept cu duioșie. Adunați într-o îmbrățișare disperată, își dăruiră unul altuia, fiecare ce mai avea în suflet, rămas întreg. Se pare că uniunea lor sufletească, iubirea ce și-o purtau și încrederea ce le consolida căsnicia, au creat un izvor de energie din care sorbiră forțe cu
FOCUL DIVIN AL IUBIRII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372685_a_374014]
-
când ultimele raze ale soarelui incendiau frunțile de piatră ale masivului. În curând, umbrele nopții învăluiră regatul munților în întuneric. Glasul vântului trona deasupra înălțimilor, iar vocea munților răsuna în ecouri. Pe ici, pe colo, câte o pasăre rătăcită țipa disperată, iar din depărtări îi răspundea urletul înfiorător al unui lup înfometat. Vânătorii se opriră într-o poieniță aflată la marginea râului. Vraja nopții, mireasma pădurii de brad și aerul rece și proaspăt îi ademeni în lumea plăcută a viselor. Abia
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
murit ca o nălucă a nopții... De la una din ferestrele palatului, un chip frumos cu privirile ca două văpăi zări scena uciderii soțului și-i înțelese avertismentul. În acel moment vru să năvălească peste oșteni, dar pruncul din brațe plângea disperat simțind pericolul în care se află. Viața copilului era mai de preț ca răzbunarea. Cu ultimele puteri, cu copilașul în brațe se cățără pe zid sub privirile uimite ale oștenilor. Săltă peste metereze și dispăru dincolo de ele. - Căpitane Sasu, niciun
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
slăbită. Din instinct matern, duse copilul la ușa bordeiului, bătu de câteva ori și dispăru peste dunele de pământ sperând că vânătorul nu observase manevra sa. Căpitanul o pierdu din vedere câteva minute, apoi o zări din nou cum aleargă disperată. Se apropia miezul nopții. Pătrunseră într-o pădure de foioase. Văzându-se încolțită, dar în același timp simțind că forțele-i miraculoase încep să-i revină, hotărî să-l înfrunte pe obraznicul cavaler. Se opri într-un luminiș și la
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
a reușit să aducă o găină într-o paporniță. Câteva zile a fost lăsat în pace, dar monitorul general iar i-a trecut la catastif liniuțe fără număr. La fel îl înnebunise și pe bietul Gogu cu liniuțele, încât acesta, disperat, a adus o gâscă. În aceeași zi, Ionel a venit târâind după el în clasă un berbec. Domnul Fusulan încă nu venise, când a început hărmălaia, pentru că Gogu scăpase gâsca ce găgăia speriată, iar băieții alergau prin clasă după berbec
DOMNUL FUSULAN-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373092_a_374421]
-
peste bănci, găgăia speriată, iar berbecul lui Ionel behăia și da cu coarnele, alergând în jurul catedrei cu bulucul de băieți după el, agățați de coarnele sau de lâna lui. Râsete, țipete, plânsete, răcnete. Și ouă aruncate. Iar peste tot... amenințările disperate ale monitorului general cu liniuțele la catastif. Într-un cuvânt, balamuc infernal. Hărmălaia nu putea să nu ajungă la urechile domnului Arsu, care și-a pus mâinile în cap când a intrat în clasă. Speriați, toți beligeranții s-au bulucit
DOMNUL FUSULAN-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373092_a_374421]
-
picioarele și abdomenul...cerul se smoli în negru și se prăvăli într-un hău care nu se mai termina... - Hei, fetițo, scoală! Ce e cu tine? Doamne, ești plină de sânge, ai hemoragie.Ajutor, veniți, dați telefon la salvare, striga disperată o tânără către trecători.Lumea începea să se adune, cineva încerca cu mâini tremurânde să formeze un număr de telefon... - Of, Doamne, Dablia, puiul mamii, ce s-a întâmplat? plângea mama ei , ținându-se cu mâinile de cap, sau implorând
ZBOR ÎNTRERUPT de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373104_a_374433]
-
Acasă > Poezie > Vremuri > ÎNTRE IAD ȘI RĂI Autor: Emilia Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2189 din 28 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ne aruncă-napoi ale iadului porți chiar de batem sătui, disperați, poate morți, chiar de vrem un sălaș depărtat de pământ, unde iadu-i mai negru decât decât în mormânt. Nu primește nici iadul clienți că și noi, disperați pacienți, schizofrenici moroi, ne alunga pe toți cu pucioasa și foc, să găsim
ÎNTRE IAD ȘI RAI de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373135_a_374464]
-
Toate Articolele Autorului Ne aruncă-napoi ale iadului porți chiar de batem sătui, disperați, poate morți, chiar de vrem un sălaș depărtat de pământ, unde iadu-i mai negru decât decât în mormânt. Nu primește nici iadul clienți că și noi, disperați pacienți, schizofrenici moroi, ne alunga pe toți cu pucioasa și foc, să găsim o planetă și-un dram de noroc. Nu ne vrea nici infernul, suntem virusați pe delin compromiși, depresivi, infestați carantină severă curând vom primi și blocați între
ÎNTRE IAD ȘI RAI de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373135_a_374464]
-
te-apropii, oare ce te-așteaptă...? Te naști pentr-o viață, ce nu-i doar parfumată! Să nu cunoști durerea, de suflet și de trup, căci este numai una și este de temut! Visul nu ți-l vinde, cu mintea disperată, privește-n gând la ceruri, nu uita, dar iartă! Și dragostea curată-i, una călătoare, în cerul mult prea-nalt, se naște din izvoare. Crede în al tău suflet și dacă trebe, taci, ca să-nțelegi ce-ți spune, când nu
CÂND NU ȘTII CE SĂ FACI... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373156_a_374485]
-
casă. Caprele din țarcul din spatele casei behăiau de supărare. Nu avea cine să le ducă la păscut. Atunci veni și gazela, prietenă cu beduinul. Ceva a chemat-o, să fie acolo. Bătea neliniștită cu picioarele din față în pământ. Era disperată. Un vecin din sătuc, trecând pe-acolo, se miră văzând o gazelă stând neînfricată în drum, ba încă mai bătând din picioare. Ceva-i părea nefiresc în acea întâmplare. Îi veni în minte să intre în casă, să vadă ce
GAZELA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373184_a_374513]
-
de bărbați erau categorice: ia-i gâtul Spârcâiacului, ia-i gâtul! Scapă satul de dihania asta! Dar, restul mulțimii a început să strige tot mai amenințător: --Nu, Ioane, nu! Nu, Ioane, nu! Mai ales, Dora și maică-sa țipau ca disperatele: nu, Ionelu nostru, nu, că faci pușcărie pentru un nemernic! Calm, Mărășteanu i-a pus coporâia coasei în ceafă, fixându-l pe Tache cu capul în pământ, ca pe un vierme în insectar. Lui Casapu iar i-a amorțit limba
SRL AMARU-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373187_a_374516]
-
curte? --Nu, a mormăit Tache, nu mi-ai furat-o! Eu ți-am adus-o în curte cu Păcălici, când ai fost plecat pe câmp. --Spune tare, mă, să te-audă tot satul! --Nu mi-ai furat-o! a strigat disperat Tache, mai ales că Mărășteanu tot îl împingea cu coporâia în ceafă. --Adică, recunoști că am cumpărat-o de la tine. Că, liber și nesilit de mine sau altcineva, ai semnat actul de vânzare la notariat. Spune Tache răspicat! --Da, așa
SRL AMARU-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373187_a_374516]
-
forță în piciorul de sprijin ca să-l arunce cât mai departe de peretele muntelui. Câteva clipe plutește prin aer, apoi se izbește de vulcanul de apă sub el și se afundă în necunoscut. Mișcările îi sunt dezordonate și se zbate disperat. Este când afundat în adânc și răsucit în toate părțile, când scos la suprafață că abia trage câte o gură de aer. Operațiunea părea că se repetă la nesfârșit în acest vârtej și forțele încep să-i cedeze. Deodată simte
XIII. SFÂNTUL SCHIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372051_a_373380]
-
Ediția nr. 1675 din 02 august 2015 Toate Articolele Autorului Biografia paradis pierdut în cuvinte Cenușă recuperată din poemele nescrise vreodată Res pirație gură la gură cu tăcerea universală Îți amintești cum alergam până la capătul nopții și retur ca niște disperați Disperați și îndrăgos tiți frumoaso Cum plămădeam zorii pe celălalt versant al insomniei Ori cum urlam ca apucații TRĂIASCĂ ROMÂNIA TRĂIASCĂ TRICO LORUL TRĂIASCĂ ALMA VENUS MĂRIA SA POPORUL Fantomele nopții ne făceau grăbi te loc Căci nu știam ce-i
BIOEREZIE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372106_a_373435]
-
nr. 1675 din 02 august 2015 Toate Articolele Autorului Biografia paradis pierdut în cuvinte Cenușă recuperată din poemele nescrise vreodată Res pirație gură la gură cu tăcerea universală Îți amintești cum alergam până la capătul nopții și retur ca niște disperați Disperați și îndrăgos tiți frumoaso Cum plămădeam zorii pe celălalt versant al insomniei Ori cum urlam ca apucații TRĂIASCĂ ROMÂNIA TRĂIASCĂ TRICO LORUL TRĂIASCĂ ALMA VENUS MĂRIA SA POPORUL Fantomele nopții ne făceau grăbi te loc Căci nu știam ce-i înjurătura
BIOEREZIE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372106_a_373435]
-
lăsați undeva, pe-un câmp. În prezența lor, casa din Iași în care s-a născut și au locuit le fusese devastată după ce fuseseră scoși în stradă, luate bunurile și escortați până la gară. Nu mai avea pe nimeni și era disperată! Nici măcar nu știa unde se afla. Îi era sete și foame... De aproape două zile nu mâncase nimic. S-a așezat pe o bancă. Cu capu-n poală, sprijinit pe palme, își plângea de disperare părinții și soarta. Când lacrimile
(II) ?' IAȘI, IUNIE, 1941 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372134_a_373463]
-
camorezii să te omoare ! Florica tresări înspăimântată: - Faci parte din mafie? Tocmai atunci pătrunse nora Angelicăi. Aceasta rămase stupefiată de scenă. - Am să chem carabinierii! Și Florica smulse telefonul Angelicăi de pe măsuță. - Che succede? Che succede?(Ce se întâmplă?) - întreba disperată signora Rossa când auzi numele de „carabinieri.” Florica ieși val vârtej în curte și se îndreptă spre gangul de ieșire. Doamna de la agenție trecu aproape în fugă pe lângă ea și se pierdu printre trecătorii de pe trotuar. Rossa veni îngrozită după
DEPARTE DE ȚARĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372169_a_373498]
-
29 august 2015 Toate Articolele Autorului AȘTEPTAREA Deseori, în discuțiile purtate pe mobil, se întâmplă ca interlocutorul să te întrerupă brusc, spunându-ți: „Mai vorbim! Hai că mă sună cineva!”. Ce ascunde, oare, acest imperativ? Ce denotă faptul că suntem „disperați” ca nu cumva să ratăm vreun apel? Pe de o parte, din punct de vedere semiologic, tematizarea comunicării este caracteristica actualei etape a istoriei filosofiei, totul reducându-se doar la ceea ce poate fi comunicat sau semnificat, lume devenind un spațiu
AŞTEPTAREA de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372246_a_373575]