3,782 matches
-
ar fi devenit act de acuzare și autoexterminare, pe urmă, după 1964, lucrurile s-au schimbat. Puneam adesea pe seama judecăților și realităților sovietice aproape tot ce vedeam rău, deformat, contrar voinței noastre. Iar bancurile politice, care explicau și condamnau unele dogme, concepții, formule, practici și rezultate ale politicii sovietice erau în floare, ba se spuneau în public. Dintre aceste bancuri, unul dintre acelea care mi s-au părut unice prin inteligență, curaj, finețea și acuratețea spiritului critic și care putea face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
creștină ortodoxă fiind religia marei majorități a Românilor, biserica ortodoxă este biserică dominantă în Statul Român, iar cea greco-catolica are întâietate față de celelalte culte. Biserică ortodoxă română este și rămîne neatârnata de orice chiriarhie străină, păstrându-și însă unitatea, în privința dogmelor, cu biserică ecumenica a Răsăritului. Chestiunile spirituale și canonice ale bisericii ortodoxe române țin de o singură autoritate sinodala centrală. Raporturile dintre diferitele culte și Stat sînt de domeniul legilor speciale. Articolul 20 Actele stării civile sînt de atribuția legii
CONSTITUŢIA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120980_a_122309]
-
religia marei majorități a Românilor este biserică dominantă în Statul român; iar cea greco-catolica are întâietatea față de celelalte culte. Biserică ortodoxă română este și rămîne neatârnata de orice chiriarchie străină, păstrându-și însă unitatea cu Biserică ecumenica a Răsăritului în privința dogmelor. În tot regatul României Biserică creștină ortodoxă va avea o organizație unitară cu participarea tuturor elementelor ei constitutive, clerici și mireni. O lege specială va statornici principiile fundamentale ale acestei organizații unitare, precum și modalitatea după care Biserică își va regulamenta
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
concepte și viața din închisorile comuniste, au fost totuși oameni, asemenea lui N. Steinhardt, care, în ciuda tratamentului inuman la care au fost supuși, au descoperit decisiv autentica fericire, dovedind reacția angajantă a unei configurații valorice transistorice (precum cea regăsită în dogma creștină) în confruntarea cu un context social politic degenerat. Schwartz aprecia totuși că procesul de adaptare la noile condiții impuse de comunism a avut un impact copleșitor în schimbarea valorilor sociale îndeosebi în domeniul muncii. Adaptarea nu implică neapărat acceptarea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
creștină ortodoxă este religia marii majorități a Românilor, biserica ortodoxă este biserică dominantă În Statul Român, iar cea greco - catolică are Întâietate față de celelalte culte. Biserica ortodoxă românească este și rămâne neatârnată de orice chiriarhie străină, păstrânduși Însă unitatea În privința dogmelor, cu biserica ecumenică a Răsăritului. Chestiunile spirituale și canonice ale bisericii ortodoxe românești țin de o singură autoritate sinodală centrală.” Prezența articolului opt este surprinzătoare Într-un act fundamental, axat În principal pe drepturi și libertăți cetățenești, fapt ce denotă
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costel COAJĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93097]
-
803, a interzis potirul din lemn în beneficiul celui din metal, care, de-a lungul timpului, a devenit din ce în ce mai prețios. Apoi, în 1215, al XII-lea conciliu ecumenic de la Lateran (al IV-lea conciliu de la Lateran), vorbind despre euharistie, proclama dogma "transsubstanțierii". De acum înainte, pentru catolici, potirul comuniunii este considerat a conține în mod substanțial Sângele lui Hristos. Al XIX-lea conciliu ecumenic de la Trento (1545-1563, cu întreruperi), conciliul Contrareformei, a reafirmat în mod solemn dogma transsubstanțierii: Dacă va spune
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
vorbind despre euharistie, proclama dogma "transsubstanțierii". De acum înainte, pentru catolici, potirul comuniunii este considerat a conține în mod substanțial Sângele lui Hristos. Al XIX-lea conciliu ecumenic de la Trento (1545-1563, cu întreruperi), conciliul Contrareformei, a reafirmat în mod solemn dogma transsubstanțierii: Dacă va spune cineva că în sfântul sacrament al euharistiei rămâne substanța pâinii și a vinului împreună cu Trupul și Sângele Domnului nostru Iisus Hristos și va nega această minunată și unică conversie a întregii substanțe în vin și în
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
aș avea să-l fac științei este că prin intermediul forței sale comerciale (poate că acesta este principalul său chip) anulează sentimentul de a fi muritor și, prin aceasta, sensul existenței sau, mai bine spus, întrebarea privind sensul existenței proprii. Așa cum dogma reușea să furnizeze suficiente conținuturi pentru a acoperi orice interogație esențială, făcând să fie uitată până și orientarea inițială a întrebării, tot astfel știința, prin puzderia sa de domenii și noianul de informații (o bună parte din ele sunt doar
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
un asemenea profil, este util să considerăm că începuturile modului de gândire bizantin se manifestă în veacul IV, numit și veacul de aur al creștinismului, căci în această vreme nu numai că se precizează calea pe care se va cristaliza dogma creștină, consacrându-se un limbaj și o manieră de discurs, dar apar și coordonatele pe care se va contura cultura bizantină. Formal, sfârșitul existenței unui spațiu cultural activ, sprijinit de existența unei structuri statale, ar fi în cazul Bizanțului, anul
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
creștine. Astfel încât apelul la tradiția și autoritatea Scripturii nu s-a putut face decât prin inter¬mediul unei alte tradiții, tradiția Părinților, adică a acelora care au adus mereu precizările necesare în limpezirea controverselor legate de aspectele de esență ale dogmei creștine. De aceea, ideea de tradiție se găsește sub parado¬xalul aspect de a însemna nu numai un reper inițial, ci o istorie mereu înnoită a discursurilor și scrierilor cu intenție de limpezire a înțelesului surselor textuale originare. Când bizantinul
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
poate numi spirit enciclopedic, și care nu se oprește la teologie sau logică, ci este la fel de mult preocupat de științele fizice sau astronomie. Mai mult, Blemmydes reia și maniera lui Fotius de a rezolva problema raportului între disciplinele profane și dogmă.1 Acțiunea principală în răstimpul de până la recucerirea Constantinopolului din mâinile latinilor a fost însă refacerea bibliotecilor, risipite după dezastrul de la 1204. Principalii susținători ai acestei refaceri culturale au fost împărații exilului niceean, în mod special Teodor al IIlea, care
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
bizantin din acea vreme. Dacă Varlaam era venit din părțile latine, Achindin și Nicephorus Gregoras aparțineau Răsăritului. Umaniștii bizantini nu resimțeau nevoia autonomizării discursului lor de tradițiile consemnate de Biserica Răsăritului, ci ajun¬seseră să facă lectura aspectelor cheie ale dogmei ortodoxe cu instrumente intelectuale noi, mai precis spus cu o terminologie ce însemna o conotare modificată a terme¬nilor. Situația aceasta era rezultatul atât al evoluției pe care cultura bizantină o înregistra încă din secolul XIII, cât și a preluării
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
rațiunii în căutarea adevărului, ci de o adeverire și exprimare a Adevărului revelat. Așa se explică asemă¬narea între cei trei, căci toți își propuneau împlinirea unui obiectiv ce îi preocupa la fel de mult: găsirea celei mai potrivite formulări în precizarea dogmei. Descoperirea modului în care capadocienii s-au folosit de filosofie nu este un lucru tocmai simplu, o bună șansă fiind oferită abia de modalitatea interpretativă inaugurată de hermeneutica filosofică a secolului XX. Aceasta pentru că munca esențială a gândirii secolului IV
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
mutarea înțelesurilor pe care le formulase filosofia greacă întru dimensiunile spiritualității creștine. Se pune întrebarea de ce a fost preferată limba greacă, apoi filosofia greacă, și în special termenii filosofiei platoniciene și aristotelice în conturarea căii pe care poate fi exprimată dogma și trăirea creștină. Ar fi fost posibil, spre exemplu, să fie utilizată orice limbă a Orientului apropiat care reprezenta marca unei tradiții și mai vechi decât cea greacă. Este de amintit doar situația unei spiritualități creștine care a fost dezvoltată
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
la modul nepropriu, simbolic. Doar că ceea ce trebuia să desemneze concptualul desemna acum taina. A vorbi despre ceea ce este de nespus, a exprima inexprimabilul, aceasta era sarcina limbajului pe care trebuiau să îl pună în lucru gânditorii primei formulări a dogmei creștine. Cum ar fi altfel cu putință, de pildă, a vorbi de diferența între natura dumnezeiască și persoanele Sfintei Treimi? S-a petrecut un proces ce a scăpat inter¬pretării mai vechi, cea care căuta doar nivelul conceptual în filosofie
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
care apologeți precum Iustin Martirul și Filosoful au afirmat că Logosul nu a fost cunoscut oamenilor doar prin Întrupare, ci și pe cale naturală, mai precis prin modalitatea în care s-a conturat raționalitatea filosofiei grecești. Nevoia de precizare a înțelesului dogmei, ca expresie a inefabilului Realității de dincolo de ființă, a dus însă la părăsirea abordării conceptuale și adoptarea unei căi în care afirmațiile au ca scop indicarea unei realități mai presus de ele. Orice abdicare de la această cale de înțelegere a
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
acești gânditori au fost prea îndrăzneți în revizuirea modului în care filosofia trebuie să fie implicată în explicitarea gândului teologic, tipic fiind cazul lui Ioan Italos, care a trezit suspiciuni în primul rând datorită noilor sale metode de a studia dogma. Un alt aspect ce marchează modalitatea bizantină de a face filosofie și de care dacă nu se ține seama atunci există puține șanse pentru un modern să înțelegeagă rațiunile care au animat această spiritualitate este următorul: spre deosebire de atitudinea autorului modern
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
avut mai ales sens practic, dar nu mai puțin și formulare textuală. Dar un temei al înnoirii în filosofie ce se dovedește a fi mai subtil, dar și mai prezent, este cel ce ține de dimen¬siunea personală a experierii dogmei și tradiției. Dogma pentru răsăritean nu înseamnă o clarificare pozitivă a unui fapt de credință, ci stabilirea a ceea ce nu poate fi ignorat sau depășit, deci în esență o limită formulată în intenția de păstrare a autenticului spirit creștin. Să
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
sens practic, dar nu mai puțin și formulare textuală. Dar un temei al înnoirii în filosofie ce se dovedește a fi mai subtil, dar și mai prezent, este cel ce ține de dimen¬siunea personală a experierii dogmei și tradiției. Dogma pentru răsăritean nu înseamnă o clarificare pozitivă a unui fapt de credință, ci stabilirea a ceea ce nu poate fi ignorat sau depășit, deci în esență o limită formulată în intenția de păstrare a autenticului spirit creștin. Să nu uităm că
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
spirituale a Răsăritului a stat întotdeauna sub semnul apofaticului și paradoxalului. Asumarea personală a experierii adevărului creștin nu putea să se rezume nicidecum la precizarea dogmatică, căci ar fi fost o formă lipsită de conținut. Ceea ce este prin și dincolo de dogmă este un act personal al cărui conținut are dimensiunea unicității și irepetabilului. Filosofia bizantină a fost solid fundată pe o antropologie ce descria omul în termenii persoanei, ori această dimensiune personală presupune unicitatea radicală a experienței și trăirii. Nimeni nu
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
limpede că nu era cu putință să fie acceptată filosofia greacă în forma și cu obiectivele sale pentru un gânditor și trăitor creștin, pe de alta că exista în tradiția clasică greacă o oportunitate unică de expresie a experienței și dogmei creștine. Rezultatul a fost extrem de nuanțat și greu depistabil la o simplă interogare a textelor produse în spațiul bizantin. Termenul filosofic grecesc, care atunci când a fost formulat a reprezentat mai întotdeauna o răsturnare și modificare esențială a înțelesurilor comune pe
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
culturii Bizanțului. Această situație este legată de două aspecte. Pe de o parte, deși afirmațiile lui Grigorie, împreună cu ceea ce va spune Dionisie asupra naturii cunoașterii, și a modalității în care mintea se comportă în progresul experienței cognitive vor reprezenta principial dogma Bisericii Răsăritului, expresia pe care această chestiune a primit-o în primele veacuri ale istoriei spiritului bizantin nu vor avea caracterul definiției, nici al epuizării subiectului. În momentele în care se va fi ajuns la alte orizonturi de maturitate în
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
a avut prilejul să mediteze și să revină asupra unora din ideile sale estetice expuse în O cercetare critică asupra poeziei române de la 1867. Vladimir Streinu observă cu multă justețe: „ Gustul maiorescian se dovedește astfel mai ferm decât puteau fi dogmele estetice din tinerețe, a căror neclintire, în parte, trebuie să-i fi apărut lui însuși ca înșelătoare de la raportul academic în chestiune.” 3 (raportul de premiere a poeziei lui Octavian Gogaă. Din perspectiva unei recunoașteri obiective, Vladimir Streinu ne reamintește
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
drept cunoștințe noi niște simple presupuneri, opinii, idei pernicioase. - Educatorul trebuie să răspundă nevoii globale de cunoaștere a elevilor, nu se va abate de la întrebările lor, nu va evita răspunsurile și nu le va neutraliza curiozitatea prin apelul la banalități, dogme, mitologii sau discursuri explicative reducționiste, simplificatoare. - Cadrul didactic va refuza să răspândească informații din domenii care le relevă mai mult ca ideologii decât în calitate de cunoștințe. El va acționa pentru a rezista autorităților ideologice, politice sau administrative care se servesc de
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
presus de toate În memorie stăruie imaginea unei țări angajate În Împlinirea unei opere de civilizație și progres Acum dormi, Karma e karma! Fii zen-budist. Amintește-ți În liniște că Absolutul, este În tine, că nici un preot, sau cult, sau dogmă, sau carte, sau Învățătură, sau Învățat nu stă Între Tine și El. Știi că nu e nici o legătură Între Bine și Rău, Între Eu și Tu, Între Înlăuntru și Afară, după cum nu e Între VIAȚĂ și MOARTE. Intră În sfera
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]