6,346 matches
-
era un om așezat, care avea propria sa afacere și care trăsese din greu pentru a realiza ceva. Era firesc să fie supărat pe proprii lui părinți că-l desconsiderau. Din când în când, neîmpăcat și supărat foc, repeta: Auzi dom’le, tata a trimis-o pe mama la Montreal să vadă cu ce mă ocup! Patroana restaurantului în care se petrecuse această întâmplare, plecase la un moment dat în Argentina să studieze puțin piața de-acolo. După un timp soțul
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX () [Corola-blog/BlogPost/339923_a_341252]
-
puțin piața de-acolo. După un timp soțul ei a vândut restaurantul și a plecat și el, urmându-și soția și de atunci nimeni nu mai știa nimic de existența lor. Se spune că Silvia i-ar fi zis: Vino dom’le în Argentina, că aici e nuntă, pe când în Canada e înmormântare! - cred și eu, la cât sunt de petrecăreți sud-americanii! Fiecare încerca să se descurce cum putea mai bine. Trăiau într-o lume liberă în care aveai posibilitatea să
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX () [Corola-blog/BlogPost/339923_a_341252]
-
se cam extenuase de atâta zbierat și mă gândeam, plin de speranță, că poate scap mai ușor. Într-adevăr pe un ton mai potolit dar ironic și zeflemitor mă ia și pe mine. Zice ... “da’ mătăluță cu ce te ocupi dom’le acolo în județ?! ....pictezi, crești pești colorați, unde îți este capul?! ... cum poți dormi noaptea când se petrec atâtea și atâtea?“ Am înlemnit. De unde o fi aflat oare călăul că mai cochetez și eu așa ca omul nevinovat cu
Toate-s vechi și nouă toate! () [Corola-blog/BlogPost/339991_a_341320]
-
târziu eram în Domnița. Cocoșii cântau de ziua, dar încă nu se luminase. Atenți să nu facem gălăgie, am descins la câțiva săteni dar curând micul sătuc a prins viață și au început a se aprinde luminile în casele oamenilor. - Dom’le, într-adevăr l-am zărit și eu prin sat, ieri pe la amiază, da nu l-a primit nimeni pe nenorocit, nu are nici neamuri pe la noi...cine să-și pună mintea cu unul care a făcut moarte de om
O povestire adevărată și un…tablou! () [Corola-blog/BlogPost/340047_a_341376]
-
predilecția de a tăcea) asupra lui însuși a fost mai greu de suportat pentru că permitea îndoielii să-l cuprindă: „-Nu că aș vrea să te necăjesc, zice, dar / cămașa asta pe care o porți / nu e cămașa lui Iuda? / -Nu, dom‘le, zic, / privind îndelung la cel din oglindă, / și o mulțime de ochi mă urmăresc cu mare atenție”. Dialogul cu un interlocutor curios din fire influențează ulterior, când unele diferende sunt preluate de autor și dezbătute îndelung, sub forma monologului
REVISTA DE RECENZII [Corola-blog/BlogPost/339242_a_340571]
-
la pământ sub greutatea enormă, zăcând jumătate pe drum, jumătate în șanțul drumului. În jurul ei, doi oameni: un moșneag, și un tânăr. Încetinesc, privim pe fereastra mașinii animalul, povara, și oamenii, și ne continuăm drumul, după obișnuitul comentariu: ce oameni, dom’ne, să omoare calul sub greutatea cărutei! Ajungem la mănăstire, vizităm biserica, aprindem lumânări, lăsăm un dar, o îndemn pe fetița mea să citească inscripțiile cu pilde și sfaturi de pe ziduri, admirăm împrejurimile, și, chiar în fața mănăstirii, o albină, sau
ADEVĂRUL MEU, DUMNEZEU, de Liviu Florian Jianu () [Corola-blog/BlogPost/339310_a_340639]
-
noapte, în caz că ar fi altcineva pe stradă, dar în noaptea următoare sigur găsesc eu momentul prielnic. Acum ai totul clar? - Da, am înțeles totul și trebuie să recunosc că e o afacere cu... mult schepsis, cum bine ai zis! Auzi, dom’le, să intri la pușcărie ca să jefuiești o bancă! N-am mai pomenit așa ceva, trebuie să recunosc! Dar știu că ai stofă de bandit, nu glumă!... - Bine, bine, lasă laudele pentru mai târziu! Acum hai să ne despărțim și să
FRAGMENT DIN ROMANUL „UN GORJEAN ÎN VESTUL SĂLBATIC” DE IULIAN POPESCU, EDITURA “SITECH’, CRAIOVA, 2017 () [Corola-blog/BlogPost/339340_a_340669]
-
inventat realismul socialist. Or, celebra discuție povestită de Păunescu e reală. Preda i-a spus lui Ceaușescu: „Dacă vreți să reintroduceți realismul socialist, eu, Marin Preda, mă sinucid!” Și a coborât scările, transpirat, iar când a ajuns jos a zis: „Dom’le, dacă nebunul ăsta nu voia să renunțe, ce făceam, trebuia să mă sinucid!” Vorbind despre structura țăranului român, Nicolae Breban a spus-o din nou, foarte plastic: „În 45, când s-a terminat războiul, 75 la sută dintre români
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului () [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
cu tot ca un Icar, cascador al oaselor...după cum ori de câte ori Nae Girimea se repede asupra altei măsele a agentului fiscal pare că temeliile naționalului se cutremură sub pulpele și cleștele unui Hercule... Totul e bine când se termină cu bine”. Dom’ Nae lămurește afacerea, îi împacă pe toți, dându-și întâlnire, estimp, pe ascuns, cu fiecare femeie: cu Didina, la 17, cu Mița, la 19... Trupa craioveană și-a luat rămas bun pe scenă de la conu’ Iancu, privind ironic din cercul
„D-ALE CARNAVALULUI”. Cronică de spectacol, de Liviu Florian Jianu () [Corola-blog/BlogPost/339574_a_340903]
-
Dom’le, este a cincea oară când mă prindeți pe mine, dar nu îl prindeți pe ăla care face acolo”. A doua zi, poliția de frontieră a trimis patrulă „acolo”, să-l prindă pe „ăla care face”. Când l-au oprit
„Săracu’, numai lui nu îi merge...” Cel mai ghinionist român () [Corola-blog/BlogPost/339023_a_340352]
-
schimbării sale, Grigore Baboianu a spus. „Întrebați-i pe cei care au luat decizia. Eu, deocamdată, am în față decizia, încă nu s-a produs această schimbare. Am decizia, am luat la cunoștință, cel mai bine vă spune doamna ministru, domul premier”. El a continuat spunând că astfel de decizii sunt întotdeauna politice. „Sunt decizii politice, o numire de ministru, de secretar de stat, care se face de către un premier poate fi altfel decât politică. E în primul rând o asumare
Guvernatorul Deltei Dunării, schimbat după ce a criticat partida de pescuit a lui Dragnea. „E o asumare politică” () [Corola-blog/BlogPost/339126_a_340455]
-
predilecția de a tăcea) asupra lui însuși a fost mai greu de suportat pentru că permitea îndoielii să-l cuprindă: „-Nu că aș vrea să te necăjesc, zice, dar / cămașa asta pe care o porți / nu e cămașa lui Iuda? / -Nu, dom‘le, zic, / privind îndelung la cel din oglindă, / și o mulțime de ochi mă urmăresc cu mare atenție”. Dialogul cu un interlocutor curios din fire influențează ulterior, când unele diferende sunt preluate de autor și dezbătute îndelung, sub forma monologului
Victor Munteanu: Prizonierul tăcerii. Cronică literară*, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339247_a_340576]
-
publică este și ea divizată, că nu se poate altfel: „Să se scoată dosarele tuturor, la lumina zilei. Să vedem cine ne turna pe noi, că și așa de-abia ne duceam traiul de pe o zi pe alta.” „Ce dosare dom'le? Prafuri, perdea de fum în care nu mai crede nimeni. Dar cine nu știe că înainte de '89, politica țării se punea la cale doar în bucătăria cabinetelor unu și doi? Și nici aceștia nu puteau să facă chiar ce
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 7 de ION UNTARU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340846_a_342175]
-
a plâns de factura la curent. A avut lumina întreruptă din cauza neplății și acum la reconectare, îmi arată că are de plată numai pentru radio și televizor pe cinci luni, două milioane și ceva de lei. Păi cu ce să meargă dom'le un radio și un televizor dacă n-am lumină? Cu lemne, cu cărbuni? Am eu bani să mă duc la oraș, să plâng pe la ușile grangurilor să-mi facă dreptate? Că, de ce nu am anunțat tăierea luminii, să înceteze
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 7 de ION UNTARU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340846_a_342175]
-
am lumină? Cu lemne, cu cărbuni? Am eu bani să mă duc la oraș, să plâng pe la ușile grangurilor să-mi facă dreptate? Că, de ce nu am anunțat tăierea luminii, să înceteze abonamentul? Și ce e aia abonament la curent dom'le? Consum curent, plătesc cât consum și pace bună. De ce să mai plătesc și abonamentul? Nu mai am bani, mi-l taie, că reinstalarea tot eu o plătesc. La un ziar, abonament înseamnă costul ziarului. Jecmăneală curată. Talpa țării a
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 7 de ION UNTARU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340846_a_342175]
-
și pace bună. De ce să mai plătesc și abonamentul? Nu mai am bani, mi-l taie, că reinstalarea tot eu o plătesc. La un ziar, abonament înseamnă costul ziarului. Jecmăneală curată. Talpa țării a dus-o greu sub toate stăpânirile dom'le. Lui Florin puțin îi pasă. El mi-a înfipt factura în poartă, s-a scărpinat în spate și a plecat mai departe. Florin era agentul cu încasările. De la început observasem că nu are foc în sobă. Pusese reșoul de
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 7 de ION UNTARU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340846_a_342175]
-
de aici de unde stau eu, se aude un fâșâit, cum se auzeau paraziții la Vocea Americii altădată, că era bruiat de mama focului. Dar asta numai când te miști. Dacă stai locului, nu se mai aude nimic. - Mare pehlivan ești dom'le. Dacă te-ai prins, hai să-ți spun că nu-mi e rușine. Ziua îmi îngheață picioarele chiar dacă țin focul aprins. Și atunci ce am făcut? Am tăiat o fășie de polietilenă cam de un metru juma'te pe
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 7 de ION UNTARU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340846_a_342175]
-
cum înfășurau înainte soldații moletierele, până sub genunchi. Fâșâie al naibii, dar îmi ține și de cald. - Și seara când o scoți, nu simți un frig subit ca și când ai avea picioarele goale, scoase dintr-odată afară la ger? - Așa e dom'le, de unde o știi și p-asta? - Poate că am văzut la alții, poate că am încercat și eu... Corpul omului respiră și prin piele iar plasticul acoperă ermetic, tăind legătura cu aerul înconjurător. Și din cauza acestei transpirații, poți să
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 7 de ION UNTARU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340846_a_342175]
-
că dacă nu se duce la proces, se lasă cu amendă. - Nevasta dumitale era la poartă când a avut loc tărășenia? - Păi nu spusei?! - Și a auzit ea... toate „complimentele” pe care și le-au spus ele? - Ce deștept ești dom'le! Păi cum s-audă chiar totul? Ce mai, n-a auzit nimic și gata! - Bine, dar eu știu că nevasta dumitale purta un timp și vată în urechi că era răcită și o durea capul. - Gata, asta e soluția
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 7 de ION UNTARU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340846_a_342175]
-
răufăcători sau canalii patentate, drept oameni cinstiți? Deci ei, avocații au început primii să terfelească imaginea propriei lor profesii și de-abia atunci când ocara se întoarce ca un bumerang împotriva lor, încep și ei să se revolte: Eu sunt avocat dom'le, am făcut o facultate și vreau să fiu respectat ca atare. M-a întrebat cineva dacă știu vreun avocat, măcar un singur avocat, care să-și fi refuzat un client, un singur client, pentru că acesta vinovat fiind, el avocatul
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 7 de ION UNTARU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340846_a_342175]
-
Acasa > Poezie > Imagini > DOMUL DIN MILANO Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 2016 din 08 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Eu Astăzi,eu în inima renașterii creștine, Cu emoție am pășit, după sute de ani. Fericită admir a vestigilor vechime, Păstrate și restaurate
DOMUL DIN MILANO de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341041_a_342370]
-
Publicat în: Ediția nr. 2016 din 08 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Eu Astăzi,eu în inima renașterii creștine, Cu emoție am pășit, după sute de ani. Fericită admir a vestigilor vechime, Păstrate și restaurate de contemporani. Eu privesc a Domului frumoasă anvergură Ce acum se înalță spre soare triumfal. Văd creație din gotica arhitectură, Ce aparține artei evului medieval. Cu ale sale forme bogate și frumoase, La Milano catedrala domină în piață în piață. Ea a fost clădită în multe
DOMUL DIN MILANO de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341041_a_342370]
-
șase, Iar astăzi,cu al său gotic târziu,ne răsfață. Turlele sale gigantice spre cer se-nalță Cu frumoasele și monumentalele sculpturi, Dintre ele, marele turn,ce este în față, A Sfintei Fecioare statuie,înalță spre ceruri. Interesant și al Domului interior, Care adăpostește cinci nave gigantice, Separate cu stâlpi din piatră, ce au ca decor, A lor ornamentele și sculpturi artistice. Iar navele,sunt încadrate de ferestre mari, Ce sunt executate cu multă măiestrie, Cu-ale lor vitralii inspirate de
DOMUL DIN MILANO de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341041_a_342370]
-
și cu multe scene,luate din biblie. Din Catedrală,absida-i partea cea mai veche Și în formă de roză, trei ferestre ea are. Însă fereastra din mijloc, nu are pereche, Este unică-n lume,ca cea mai mare „floare”. Domul,Napoleon l-a vrut la încoronare, Când el a ales să fie, al Italiei rege. Nu știa că soarta-i va aduce o schimbare, Cțnd papa Pius,l-a uns împărat, după lage. Lângă Dom,noi aflăm galeriile frumoase Și
DOMUL DIN MILANO de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341041_a_342370]
-
ca cea mai mare „floare”. Domul,Napoleon l-a vrut la încoronare, Când el a ales să fie, al Italiei rege. Nu știa că soarta-i va aduce o schimbare, Cțnd papa Pius,l-a uns împărat, după lage. Lângă Dom,noi aflăm galeriile frumoase Și tot ce astăzi este modern,în ele găsim, Însă Grillul cu meniurile copioase, Galant ne îmbie, ca al lui prag să îl pășim. Dar astăzi trecutul și prezentul stau alături, Prin grija noastră vor dăinui
DOMUL DIN MILANO de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341041_a_342370]