198,612 matches
-
mult mai presus de înțelesul oricărui nume, ci la lucrările Lui care vin în lume. E fără nume această ființă supraființială, zice Palama, ca una ce e mai presus de orice nume. Chiar și numirile ce și le-a dat Domnul însuși: Eu sunt cel ce sunt, Dumnezeu, lumina, adevărul și viața, numiri pe care teologii le atribuie prin excelență dumnezeirii celei mai presus dumnezeire, și acestea sunt nume de lucrări<footnote Idem, Apologie ..., în Viața ..., p. 223. footnote>. De cele mai multe
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
cât este de ajuns pentru trebuința mea? Sau, pentru că nu pot să mănânc toate fructele mare grădină (...) vrei să ies cu totul flămând? Laud și să slăvesc pe Făcătorul nostru: poruncă dumnezeiască sunt aceste cuvinte: <<Toată suflarea să laude pe Domnul>> (Ps., 40,5) (...) Știu că nu voi putea să-l slăvesc după vrednicie, totuși socotesc lucru evlavios să încerc cel puțin. Slăbiciunea mea o mângâie Domnul prin cuvintele: <<Pe Dumnezeu nimeni nu L-a văzut, nici odinioară>> (In., 1, 18
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
slăvesc pe Făcătorul nostru: poruncă dumnezeiască sunt aceste cuvinte: <<Toată suflarea să laude pe Domnul>> (Ps., 40,5) (...) Știu că nu voi putea să-l slăvesc după vrednicie, totuși socotesc lucru evlavios să încerc cel puțin. Slăbiciunea mea o mângâie Domnul prin cuvintele: <<Pe Dumnezeu nimeni nu L-a văzut, nici odinioară>> (In., 1, 18)<footnote Sf. Chiril al Ierusalimului, Cateheze, cateheza VI, 5, traducere din limba greacă și note de Preotul profesor Dumitru Fecioru, EIBMBOR, București, 2003, p. 83. footnote
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
leagă cuvintele În ultimul său roman, Toate bufnițele (Polirom, 2012) În stilul său meticulos, acordând o deosebită atenție detaliului, Îngrijindu-se ca Întâlnirea dintre cele două personaje principale să se desfășoare În parametrii firescului ce se cere acceptat: Emil, un domn trecut de 60 de ani, Îl salvează de la bătaie pe Lucian„zis și Luci” -, un puști de 11 ani. Autorul Își Începe romanul parafrazându-l pe Bohumil Hrabal, care spune despre memorie că reprezintă „cea mai frumoasă Însușire a omului
ALECART, nr. 11 by Eva Sărăşan () [Corola-journal/Science/91729_a_92872]
-
așa cum se poate vedea din cataloagele celor două fonduri menționate, Neamț și Athos. Monahii de la Mănăstirea Sinaia, păstoriți de arhimandritul Macarie Bogus, continuă tradițiile cântării bizantine, editând recent două CD-uri cu Cântări pentru Postul Mare și Cântări închinate Maicii Domnului și am ascultat corul mixt ce însoțește răspunsurile la liturghiile duminicale și ale marilor sărbători, după ce cântările vecerniei și ale utreniei tradiționale au fost înălțate de pricepuții psalți ai așezământului monastic. Interesant este faptul că cele nouăsprezece manuscrise muzicale nu
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
pe care Neofit Ivanovici a copiat anumite cântări ce răspundeau unor necesități liturgice practice, printre ele numărându-se Anastasimatarul lui Anton Pann - Manuscrisul nr. 1143 - în care apar alte kekragarii, scrise în deceniile de mijloc al secolului al XIX - lea, Doamne strigat-am... glasul VI caligrafiat în Anastasimatarul lui Anton Pann - nr. 1143, f. 87 sau Păresimierul aceluiași Anton Pann Manuscrisul nr. 1135 - în care același caligraf a transcris cântări pentru Postul Mare. Așteptăm cu interesul cel mai justificat prima prezentare
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Gherasim Gorjeanu și episcopul Atanasie al Vâlcii, dar mai ales creații ale lui Neofit: kekragarii, polielee, trisaghioane, aghioase etc, multe dintre ele „înromânite” de acest necunoscut psalt. Pe filele 354 și următoarele ale antologhionului au fost scrise mărimurile de la Botezul Domnului „compuse, de mine Neofit Ioanovici, 1890, ianuarie 5” o altă versiune a creațiilor ce pornesc de la sfârșitul secolului al XIV, datorate lui Filotei de la Cozia și care au circulat în forme orale până în secolul al XIX - lea. Manuscrisul nr. 45
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
în ambele limbi: elină medievală și română. Cu numărul 41 (în biblioteca psaltului brașovean avea numărul 57) apare „Rânduiala Sfintei și Dumnezeieșcii Liturg(h)ii rumănită dupe cea greciască, cum se vede sau ocupațiunile ortografice lucrate din propunerile profesorului meu, Domnul Anton Pann la perfecționarea subscrisului în arta musichi(e)i bisericeșci scrisă în Bucureșci, la anului Domnului 1853 George Ucenescu al musichi(e)i eclesiaste în al 2-lea an ascultător”. Urmează Manuscrisul românesc - grecesc nr. 42 (psaltul brașovean i-
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
apare „Rânduiala Sfintei și Dumnezeieșcii Liturg(h)ii rumănită dupe cea greciască, cum se vede sau ocupațiunile ortografice lucrate din propunerile profesorului meu, Domnul Anton Pann la perfecționarea subscrisului în arta musichi(e)i bisericeșci scrisă în Bucureșci, la anului Domnului 1853 George Ucenescu al musichi(e)i eclesiaste în al 2-lea an ascultător”. Urmează Manuscrisul românesc - grecesc nr. 42 (psaltul brașovean i-a dat numărul 59) - un „Chinonicar grecesc - românesc sau lecțiuni de artă din biblioteca musicească a maestrului
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
un coligat cu Micul Anastasimatar practic al lui Nicolae Barcan, tipărit în anul 1922, în care protosinghelul Teofan Anghelea a copiat, la Mănăstirea Neamț, poemul muzical - liturgic Cu noi este Dumnezeu, „care să cântă la praznicile împărătești: adică la Nașterea Domnului, la Botez, și Buna Vestire, la pavecernița cea mare, compus de răposatul ierom(onahul) Visarion din Sfânta Mănăstire Neamțul”. Cele șase manuscrise muzicale ale lui Ucenescu, dintre care patru sunt scrise cu mâna sa, cele șase manuscrise ale lui Neofit
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
s-a așternut uitarea. MOMENTUL 3 MARTIE 1946 este, după opinia noastră, punctul crucial al relației Paul Constantinescu-George Enescu, pentru că în acea seară, cei doi, strălucesc în egală măsură pe firmamentul muzicii românești: Oratoriul Bizantin de Paști (Versiunea I) Patimile Domnului, scris între anii 1941 și 1943, terminat la București, 6 octombrie 1943, având durată de aprox. 1h. și 30 minute a fost reprezentat în primă audiție la 3 martie 1946 sub baghetă lui George Enescu. Reproducem în continuare, dintr-un
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
sub baghetă lui George Enescu. Reproducem în continuare, dintr-un interviu, cuvintele lui Paul Constantinescu despre această lucrare: Iată, aici am oratoriul pe care l-am încheiat în ziua de 6 octombrie. Titlul întreg îl poți citi pe coperta: Patimile Domnului, oratoriu de Paști, pe teme bisericești bizantine, reconstituite și traduse de părintele I.D.Petrescu. Prin osârdia părintelui Petrescu multe lucrări bizantine de mare valoare au fost scoase la iveală. Sunt teme din secolul al XIII-lea de un interes covârșitor
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
2004, cu prilejul unei expoziții omagiale organizate de Muzeul Național „George Enescu” prin directorul lui de atunci, pianista Ilinca Dumitrescu, prima versiune a acestui oratoriu a fost redata posterității. După data de 3 martie 1946, se pare ca Oratoriul Patimile Domnului a fost programat să fie cântat încă de două ori, dar aceste reprezentații au avut loc sub baghetă lui CONSTANTIN SILVEȘTRI. Programele de sală ale Filarmonicii anunțau concertul pentru MIERCURI, 17 APRILIE, orele 14, fără a menționa însă dirijorul: În
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
nedepășita, reușind să împace siguranță partiturii proaspete din mână soliștilor cu argumentul emotiv al simfoniei. D. Constantin Silveștri tânărul dirijor român afirmat încă de mulți ani, dar necunoscut decât parțial, a întărit liniile de expresie a execuției maestrului Enescu. Patimile Domnului s-a bucurat de o recunoaștere unanimă, imediată. Tot din ziarul „Lumea”, nr. 34 din 2 iulie 1946 aflăm că Oratoriul Patimile Domnului s-a cântat la Ateneu pentru a treia oară, neprcizându-se însă, interpreții. După aceste trei reprezentații ale
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
de mulți ani, dar necunoscut decât parțial, a întărit liniile de expresie a execuției maestrului Enescu. Patimile Domnului s-a bucurat de o recunoaștere unanimă, imediată. Tot din ziarul „Lumea”, nr. 34 din 2 iulie 1946 aflăm că Oratoriul Patimile Domnului s-a cântat la Ateneu pentru a treia oară, neprcizându-se însă, interpreții. După aceste trei reprezentații ale oratoriului Patimile Domnului, Paul Constantinescu a refăcut total partitura pe care a terminat-o la 24 aprilie 1948 în formă de reducție pentru
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
bucurat de o recunoaștere unanimă, imediată. Tot din ziarul „Lumea”, nr. 34 din 2 iulie 1946 aflăm că Oratoriul Patimile Domnului s-a cântat la Ateneu pentru a treia oară, neprcizându-se însă, interpreții. După aceste trei reprezentații ale oratoriului Patimile Domnului, Paul Constantinescu a refăcut total partitura pe care a terminat-o la 24 aprilie 1948 în formă de reducție pentru pian. În formă orchestrata a fost gata la 22 iunie 1948. În această versiune, intitulată Oratoriul Bizantin de Paști, Patimile
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
a refăcut total partitura pe care a terminat-o la 24 aprilie 1948 în formă de reducție pentru pian. În formă orchestrata a fost gata la 22 iunie 1948. În această versiune, intitulată Oratoriul Bizantin de Paști, Patimile și Învierea Domnului a fost reprezentat în primă audiție în Germania, la 7 aprilie 1973, cu contribuția Capelei de Stat din Dresda, si a Formației corale Kreuzchor, la Kreuzkirche din Dresda, sub baghetă lui Martin Flämig, în prezența soției compozitorului. Soliști: Helga Termer
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
a cântat pentru prima oară la 12, 13, 14 aprilie 1990, la Ateneul Român din București, în interpretarea Filarmonicii bucureștene, sub baghetă dirijorului Cristian Mandeal. Soliști: Vladimir Popescu Deveselu (Iuda, un Tâlhar, un înger), Gheorghe Roșu(Evanghelistul), Georgeta Orlovski (Maica Domnului, o mironosița), Silvia Voinea (o slujnica, o mironosița), Melania Ghioaldă O slujnica, o mironosița), Dan Zancu ( Pillat, un tâlhar). Revenind la punctul de intersecție între destinele celor doi compozitori numit Oratoriul „Patimile Domnului” evidențiem faptul că George Enescu nutrea sentimente
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
înger), Gheorghe Roșu(Evanghelistul), Georgeta Orlovski (Maica Domnului, o mironosița), Silvia Voinea (o slujnica, o mironosița), Melania Ghioaldă O slujnica, o mironosița), Dan Zancu ( Pillat, un tâlhar). Revenind la punctul de intersecție între destinele celor doi compozitori numit Oratoriul „Patimile Domnului” evidențiem faptul că George Enescu nutrea sentimente de admirație față de creația lui Paul Constantinescu. Avem drept mărturie două scrisori adresate de apropiați ai lui George Enescu, în care se vorbește despre Oratoriul de Paști în cea de-a doua versiune
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
vorbește despre Oratoriul de Paști în cea de-a doua versiune, dar și de cel de Crăciun, pe care, maestrul se pare că le-a cercetat cu mare atenție. Prima epistola aparține lui Marcel Mihalovici. Paris, 9.XII.49 Dragă Domnule Constantinescu, Te rog să mă ierți dacă azi abia răspund la scrisoarea dtale atât de prieteneasca. Am avut un important lucru de terminat și singurul mijloc de a-l duce la bun sfârșit era să fiu nepoliticos și să las
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
al lui Enescu, însoțindu-l în calitate de secretar la New York și Buenos Aires. S-a stabilit un timp în Elveția, ocupându-se de „interesele materiale” ale Maesterului. S-a ocupat de vânzarea viorilor maestrului. footnote>: Neuilly’s Seine, 15 aprilie 1955 Scumpe Domnule Constantinescu, Am primit scrisoarea D-tale din 2 aprilie chiar ieri, și seara, profitând că mă duc zilnic la Maestrul, i-am citit-o. I-au făcut mare plăcere rândurile D-tale și-ți transmite toate gândurile sale bune. [.......] Dna
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
o înregistrare Electrecord din anii 50 cu o durată de de 27:30 a acestei lucrări, în interpretarea Orchestrei Naționale Radio cu Constantin Silveștri la pupitru. Urmează alte două puncte de intersecție importante a celor două traiectorii profesionale: Oratoriul Patimile Domnului dirijat de Silveștri la cea de-a doua și a treia reprezentație din anul 1946. Reamintim aici privirea comparativa a celor două viziuni dirijorale realizată de Virgil Gheorghiu în revistă „Lumea” din 28 aprilie. Oratoriul Bizantin de Crăciun „Nașterea Domnului
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Domnului dirijat de Silveștri la cea de-a doua și a treia reprezentație din anul 1946. Reamintim aici privirea comparativa a celor două viziuni dirijorale realizată de Virgil Gheorghiu în revistă „Lumea” din 28 aprilie. Oratoriul Bizantin de Crăciun „Nașterea Domnului” cuprinzând părțile: I. Bună Vestire; ÎI. Nașterea; III. Magii, a fost reprezentat în primă audiție la 21 dec. 1947 și 5 ianuarie 1948. Soliști: Valentina Crețoiu, Nella Dimitriu, Aurel Alexandrescu, Nicolae Secăreanu, Corul „România” condus de N. Lungu. Orch Filarmonicii
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
perfecțiune creștină - Înseamnă asemănarea perfectă cu Dumnezeu prin slujire, Și nu prin cunoaștere, ca „Arhetip divin”. Arhetipul este cunoscut prin persoana lui Hristos, Care, prin Întrupare, a devenit Prototipul „omului nou” (Efes. 4, 24). În „forma slujitorului” (Fil. 2, 7), Domnul era Între cei ai Lui ca „unul care slujește” (Lc. 22, 27). Chiar Și ca Stăpân al slujitorilor Lui, El le slujea acestor ucenici Și urmași ai Lui - pe care Îi putea numi chiar prieteni. Deci, „viața filosofică”, În perspectiva
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
după Ioan: „Și zicând acestea, a suflat asupra lor Și le-a zis: Luați Duh Sfânt, cărora veți ierta păcatele, le vor fi iertate Și cărora le veți ține, vor fi ținute” (In. 20, 22-23). Cu toate că a fost instituită de Domnul Hristos după Învierea Sa prin cuvintele acestea, ea a fost anunțată de El mai dinainte de Înviere (Mt. 8, 10) Și chiar a fost săvârșită de Însuși Întemeietorul ei. El acorda Cel dintâi iertarea păcatelor persoanelor care mărturiseau credința În El
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]