5,649 matches
-
să fie greci, zapcii plășilor, vătașii plaiurilor, toți dregătorii cari erau sub dânșii trebuiau să fie greci și foarte rar s-ar fi putut vedea câte un român... Mitropolitul țării, câteșitrei episcopii României, toți egumenii monastirilor erau greci; în școalele domnești profesorii - greci. Negoțul din toată țara era în mînile grecilor... Vocea și puterea boierilor români se pierdeau în acel torent de straini ce inundaseră țara. Toate acestea sunt scrise de un martor ocular, de un om ce era în vârsta
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
diverse servicii cultice atât de necesare celor În suferință. Mărturia existenței acestui loc de Închinăciune, chiar de la Înființarea spitalului, ne-o oferă Gheorghe Ghibănescu În scrierile sale din care cităm; „pi locul acesta găsindu-se țintirim vechiu și din hrisoavele domnești a târgului Vasluiului dovedindu-se că În anii 7139 (1631) a fost besărica cu hramul marelui mucenic Gheorghe, tot În numele acestui sfânt s-au zidit din nou paraclisul de față prin osteneala și cheltuiala banului Dimitrie Drăghici, făcătorul și fondatorul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
giovine istruito, scriere care, cu un titlu în grecește însemnând Triumful credinței ortodoxe, a apărut în 1791 și i-a fost dedicată. După moartea tatălui, otrăvit din porunca domnitorului Constantin Cehan Racoviță, V., care din 1760 făcea parte din Divanul domnesc (vel comis, vel căminar), se refugiază la Constantinopol și aici, cu învățatul Halil Hamid din secretariatul împărătesc, aprofundează gramatica limbii turce, studiază araba și persana. Prin tergimanul Porții, Iacovache Rizu, cu a cărui fiică, Elenița, era căsătorit, intră în cercul
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
V. a scris și proză: romanele Primăvara în țara fagilor (1938) și Glasul (1957), câteva narațiuni având ca personaje centrale figurile semilegendare ale lui Mihai Viteazul (Vieața lui Mihai Viteazul, 1939), Decebal, Aron Vodă, Vlad Țepeș, Alexandru cel Bun (Chipuri domnești, 1944). Romanele de inspirație rurală interesează în principal prin ambiția autorului de a realiza o „frescă a satului bucovinean”, Glasul fiind și o autoficțiune excepțională. Volumul Memorii (1999), cuprinzând un text încheiat ca redactare în 1981, acoperă mai mult de
VESPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
1935; Poeme de Nord, București, 1937; Primăvara în țara fagilor, București, 1938; [Poezii], în Poeți tineri bucovineni, îngr. și pref. Mircea Streinul, cu portrete de Rudolf Rybiczka, București, 1938, 140-155; Viața lui Mihai Viteazul, București, 1939; Izvoare, București, 1942; Chipuri domnești, București, 1944; Glasul, București, 1957; ed. îngr. și pref. Mircea A. Diaconu, Iași, 2001; Poezii, pref. I. Negoițescu, București, 1968; Ascultând nopțile, București, 1972; Al treilea orizont, București, 1979; Peisaj la marginea cerului, București, 1984; Memorii, îngr. și pref. Pavel
VESPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
și, conform schemelor narative tipice ale basmului, doar ultimul (al doilea sau al treilea) va reuși În Încercarea sa, aducând ca dovadă, de regulă, „o cealma de turc și-o mână de frânc”, fiind răsplătit de inițiatorii acțiunii, la masa domnească. Spațiul confruntării este „Muntele de Criș”, dar caracteristicile sale de Înălțime greu accesibilă - Crișul că urca Și mereu mergea Tot din stană-n stană Și din piatră-n piatră - mi se par proprii mai degrabă unui perimetru fabulos, specific Încercărilor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Împărat care avea un copac Înalt cu vârful până la cer. Împăratul făgăduiește celui care va avea curajul să urce În copac ca să-i aducă poame, Împărăția. Eroul urcă În copac, până când zărește numai trei crăci: spre răsărit Încărcată cu mere domnești, spre amiază cu prăsade și, la apus cu alune. Soarele Îl vede din cer cum ia prăsade, și-i propune să-i țină locul doar de trei zile, fiindcă el este logodit și vrea să facă nuntă. Flăcăul cere drept
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
cuvinte. Cercetarea istorică acceptă ideea că în 1564 Lăpușneanu a dărâmat din ordinul turcilor „cetatea de scaun Suceava și și-a mutat reședința la Iași”, dar că din vremea acestui domnitor s-a introdus „sistemul de conducere cu două reședințe domnești, dintre care una cu rolul de principală reședință domnească” și că doar după 1606 capitala Moldovei se mută definitiv la Iași. Mai prezentăm în finalul acestui capitol și ilustrăm cu imagini, dintre realizările notabile ale domeniului, care au ca obiect
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Kogălniceanu, prim-ministrul Moldovei. Începutul festivităților inaugurale, marcat prin 21 de salve de tun, a pus în mișcare un impresionant alai ce s-a deplasat de la casa spătarului Petrache Cazimir, veche zidire a Iașului, care a servit, trecător, ca reședință domnească, iar din 1835 drept local pentru Academia Mihăileană, la fostul palat al vel-vistiernicului Alecu Balș, devenit din anul 1860 local propriu al Universității. Acesta dispunea, pe lângă 26 de camere, de o aulă, în care s-a desfășurat ceremonia propriu-zisă. Filaret
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
se arată un Voievod mare și un Jder mititel Era fără liniște; îi plăceau toate zburdălniciile. Învățase cu ușurință, de mititel, meșteșugurile vânatului la starostele Căliman; iar acuma era nedespărțit de fratele său cel mare Simion, între caii de la herghelia domnească. Îndrăznea să încalece hărmăsarii cei mai nărăvași [...] - Acesta e mezinul comisului nostru Manole? a zâmbit Vodă. - Da. Alexăndrel-Vodă îl cunoaște de anul trecut, de la isprăvile lui de vânătoare. - Am aflat. Te chiamă Ionuț, te-am mai văzut. - Ionuț Păr Negru
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
eu, părinte, nu pot, nu vreau și nu pot! Pentru a fi bun de-o ispravă atât de întunecată, trebuie să fi clădit mai puține altare decât Manole și trebuie să fi fost cel puțin un an călău la curtea domnească. Inima mea speriată nu e pentru asemenea fapte. Biserica mi se cere, jertfa mi se cere. O, părinte, cât de greu. Nicăieri gândul nu încetează să se frământe [...] Nu, din chinul acesta nu voi scăpa nici mâne, nici poimâne, și
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Vladimirescu 4) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Revolta armată a lui Tudor Vladimirescu are un caracter predominant: a) social b) militar c) politic d) insurecțional 5) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Sfatul domnesc era înlocuit de un sfat administrativ prin: a) Regulament Organic b) Cererile norodului românesc c) Convenția de la Paris d) Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris 6) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Singurul domn ales în conformitate cu Regulamentul
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
b) BAC c) CAB d) ACB 27) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) Mihai declanșează o campanile peste Dunăre ajungând la Plevna și Sofia B) Mihai obține o victorie la Guruslău C) într- un hrisov domnesc apare titulatura lui Mihai ca domn unificator a) ABC b) BAC c) CAB d) ACB 28) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) Petru Rareș obține victoria de la Feldioara B) Petru Rareș încheie un tratat cu
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
ne dau primele proze sau bucățile literare care le imită limbajul: Să ne ierte luminăția ta. (Sadoveanu, XIII, 177), Măria ta să te întorci înapoi (Negruzzi, 67). Formula din urmă poate desemna și un senior 14, substitut local al autorității domnești: Iartă-mă, jupân vătave, măria ta și stăpâne! (Hasdeu, 29). Schimbările politice și instituționale au făcut ca aceste forme să intre într-un con de umbră. Astăzi, ele se utilizează în scrieri cu caracter arhaic sau ludic: Bloguiți, oștenii mei
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
au un strat de sol foarte subțire, mai consistent fiind în punctul numit Zăvoi, peste apă, și pășunile și fânețele așezate pe terasele superioare, zona fiind propice pentru creșterea vitelor. Locurile acestea au fost, cu mult timp în urmă, braniște domnească, dăruite de domnii Moldovei mănăstirilor Moldovița și Voroneț. Împreună cu locurile, păduri, poieni, fânețe și pășuni, râuri și vânat, au fost dăruiți și oameni din unele sate din fostul Ocol al Câmpulungului, printre care și Vama și Stulpicani. Termenul braniște vine
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
20), 2004, Universitatea „Ștefan cel Mare”, Suceava, Editura Universității din Suceava, 2005, p. 159-166. footnote>. Intenția lui Simion Florea Marian de a alcătui o monografie a satului Vama, l-a determinat să se documenteze după scrierile vechi elaborate de cancelaria domnească sau după cele locale: inscripții, înscrisuri pe cărți vechi și pe monumente de la cele două biserici și de pe monumentul „Stâlpul lui Vodă”. De asemenea, Simion Florea Marian a cules și prelucrat două legende, una auzită „de la mai mulți români din
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
1408 un privilegiu comercial pentru negustorii din Liov-Polonia, care mergeau cu mărfurile în și din Transilvania și Ungaria. În acest document se menționează „vama de la Moldovița”, unde acești negustori trebuiau să plătească „vama cea mică”, venit care intra în visteria domnească <footnote M. Costăchescu, Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare, vol. II, p. 161-176; vezi și Alexandru Boldur, op. cit., p. 156. footnote>. Un an mai târziu, la 18 noiembrie 1409, același domnitor, printr-un act de danie, dăruiește „vama Moldoviței, uric
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
locale, care depindea de autoritatea centrală <footnote Alexandru Gonța, op.cit., p. 57 footnote>. Pentru satul Vama, precizarea „unde a fost jude Cârstea” indică unde a fost curtea, casa lui, a judelui local, altfel spus, satul Vama a fost un sat domnesc, în braniștea domnească,care a făcut obiect de danie către mănăstirea Moldovița în virtutea dreptului suveran de „dominium eminens” <footnote Ibidem, p. 70. footnote>. Dacă Vama a fost un sat în braniștea domnească din zona Obcinilor, a muntelui Tomnatic și Rarău
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
de autoritatea centrală <footnote Alexandru Gonța, op.cit., p. 57 footnote>. Pentru satul Vama, precizarea „unde a fost jude Cârstea” indică unde a fost curtea, casa lui, a judelui local, altfel spus, satul Vama a fost un sat domnesc, în braniștea domnească,care a făcut obiect de danie către mănăstirea Moldovița în virtutea dreptului suveran de „dominium eminens” <footnote Ibidem, p. 70. footnote>. Dacă Vama a fost un sat în braniștea domnească din zona Obcinilor, a muntelui Tomnatic și Rarău, locul l-ar
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
altfel spus, satul Vama a fost un sat domnesc, în braniștea domnească,care a făcut obiect de danie către mănăstirea Moldovița în virtutea dreptului suveran de „dominium eminens” <footnote Ibidem, p. 70. footnote>. Dacă Vama a fost un sat în braniștea domnească din zona Obcinilor, a muntelui Tomnatic și Rarău, locul l-ar arăta ca făcând parte din Ocolul Câmpulungului, unde domnia avea doi vornici, unitate administrativă cu care vămenii au fost în permanentă legătură. Considerăm că nu riscăm prea mult, afirmând
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
așezări pe Suha bucovineană, Univ.”Al.I.Cuza”, Iași. 1989, p. 32- 51; Satul Stulpicani, dăruit de Ștefan cel Mare mănăstirii Voroneț, avea ca și Vama, statutul de sat dependent. Autorul nu vorbește de răzeși la Stulpicani. footnote>. Din sat domnesc, de ocol, Vama devine sat mănăstiresc, prin dania făcută de Alexandru cel Bun, confirmată de urmașii acestuia, inclusiv de Ștefan cel Mare, la 15 noiembrie 1499, prin care hotarele satului sunt reconfirmate. Locuitorii, pe care nu-i cunoaștem după nume
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
de timp, care se încheie, în linii generale, odată cu stăpânirea habsburgică asupra nord-vestului Moldovei, parte de țară pe care străinii o vor numi Bucovina. Documentele la care ne-am referit până acum cuprind sintagma sat, care desemnează, în limbajul cancelariei domnești medievale, pe țăranii dependenți de domnie, de boieri, de mănăstiri și supuși unor prestații în natură, în muncă sau în bani. Invocarea, pentru satele de munte cum este Vama sau pentru satele din Ocolul Câmpulungului, a statutului de sat liber
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
în schimb, vama de la Câmpulung. Legăturile multiple și durabile dintre instituția vamei și locuitorii satului de lângă vamă, au determinat, în final, ca numele instituției să treacă asupra satului. Punctul de vamă a presupus în mod continuu și obligatoriu, niște slujbași domnești, niște vameși, care încasau taxele de vamă, de vămuire, un serviciu de pază, care urmărește pe cei trecuți prin „vama cucului”, care pune la popreală pe răufăcători. Asemenea misiuni de pază trebuie să fi îndeplinit locuitorii satului, pentru care trebuie
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
misiuni de pază trebuie să fi îndeplinit locuitorii satului, pentru care trebuie să fi fost scutiți de alte prestații și dări. Ceea ce nu știm și, probabil, nu se va ști niciodată, este numele satului existent lângă vamă, anterior fixării vămii domnești și Descălecatului. Știm că satele își luau numele de la numele întemeietorului, de la nume de ape, de la numele altor forme de relief și de la numele stăpânitorului feudal <footnote Nicolae Grămadă, op. cit., p.40-41. footnote>. Pentru perioada secolului al XIV-lea satele
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
apa Moldovei, foarte aproape de vatra inițială a satului, sau pur și simplu, Moldova. Nu poate fi admisă denumirea Moldovița pe motiv că acest râu s-a numit, anterior întemeierii statului Moldova, Argel, Moldovița fiind o denumire târzie, produs al cancelariei domnești de limbă slavonă. II. 2. Toponimie și habitat. Civilizația agro-pastorală a românilor din Vama Când nucleele de populație românească din teritoriul est-carpatic și-au găsit liniștea după marile năvăliri ale migratorilor asiatici, așezându-se temeinic în matca lor ancestrală, au
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]