2,584 matches
-
de artilerie, urma să atace pe direcția: dealul Pădurețului, Movila Turcului, apoi pe dealul Cucuieți. Regimentul trebuia să țină legătura cu Divizia 50 infanterie germană; c) Regimentul 6 vânători trebuia să asigure baza de pornire la atac a Regimentului 13 dorobanți, apoi să se regrupeze în raionul localității Gura Camencii, constituind rezerva diviziei „Luptele de apărare de pe valea Răutului, duse de diviziile 8, 13 și 14 infanterie române (din compunerea Corpului 30 armată german) în perioada 13-19 iulie 1941 în zona
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
de Elenă I.Gânduri despre spectacolul <i><b>Gadjo Dildo</b></i></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><i>, cu: Mihaela Dragan, Elenă Duminică, Zita Moldovan, Paul Dunca; muzică: Ion din Dorobanți; costume: Diana Bobina; afiș: Alexandra Horghidan; coregrafia: Paul Dunca; regia: Mihai Lukacs; producția: Compania de Teatru Giuvlipen</i></spân></spân></spân></spân></p> „Vorbirea, împotrivirea la<spân lang="ro-RO"> reducerea la tăcere, este pentru cei oprimați, pentru cei colonizați, exploatați
Cronica Spectatoarei - Meraptuchi, Giuvlipen! () [Corola-website/Science/296190_a_297519]
-
de către Oscar Han dar comanda a fost acordată până la urmă pentru execuție lui Ivan Meštrović, care le-a și realizat. Lucrarea expusă la Ploiești reprezintă proiectul statuii cu care Constantin Baraschi s-a prezentat la concurs. În București, pe Calea Dorobanți, se găsește "blocul Zodiac", construit în perioada interbelică, care astăzi este declarat monument istoric. Poartă această denumire datorită celor 16 panouri decorative cu tematică astrologică realizate de Constantin Baraschi. Este singurul sculptor român care a scris un tratat de sculptură
Constantin Baraschi () [Corola-website/Science/307088_a_308417]
-
lui Ivanovici se înscriu nenumărate mazurci, polci, cadriluri, serenade, romanțe, piese în stil popular (de pildă, „Sârba moților”, care a fost creată pentru a pune în lumină originea ardelenească a compozitorului). Piese de Ivanovici precum „Porumbeii albi” sau „Hora micilor dorobanți” fac parte din repertoriul fanfarelor militare și astăzi.
Iosif Ivanovici () [Corola-website/Science/308225_a_309554]
-
St.M. (1937 - 1939), șef de birou în Corpul 2 Armată (1939), Divizia 12 Infanterie (1940), șef de birou în Direcția Personal al Ministerului Apărării (martie 1940 - aprilie 1942), fiind apoi numit ca locțiitor al comandantului Regimentului 27 de infanterie Dorobanți. În noiembrie 1942, locotenent-colonelul Iacob Teclu a fost luat prizonier de război de către sovietici. Împreună cu un grup de ofițeri superiori români (între care locotenent coloneii - ulterior generalii - Nicolae Cambrea și Floca Arhip) și cu sprijinul activ al comuniștilor români refugiați
Iacob Teclu () [Corola-website/Science/307500_a_308829]
-
în Bătălia de la Stalingrad Ordinul militar german "Crucea de cavaler a Crucii de Fier" s-a născut la data de 30 ianuarie 1900 în satul Crăcăoani (județul Neamț). Maiorul Gheorghe Răscănescu a fost comandantul Batalionului 1 în Regimentul 15 Infanterie (Dorobanți) din cadrul Diviziei 6 Infanterie. El a acționat pe frontul germano-sovietic, aflându-se în compoziția Grupului de Armate "Don". Batalionul condus de el a fost singurul din componența grupului de divizii conduse de către generalul Mihail Lascăr care a scăpat din încercuirea
Gheorghe Răscănescu () [Corola-website/Science/307574_a_308903]
-
Conachi, unul dintre membrii delegați din partea Moldovei în Comitetul de la București pentru alcătuirea „Regulamentului Organic”, întocmește o propunere pentru înființarea unei „miliții purtătoare de arme” (Jandarmerie). Începând cu data de 12 mai 1830, „slujitorii” din Muntenia au fost înlocuiți de „dorobanți” (miliție retribuită), iar cei din Moldova, cu „Corpul slujitorilor”, începând cu 12 septembrie 1830. După anul 1834 și până în anul revoluționar 1848, domnitorii Moldovei și Țării Românești au făcut din „Corpul slujitorilor” o forță cu atribuții clare, capabilă să asigure
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
literatura de specialitate, generând însă și rezerve în ceea ce privește argumentația adoptată. La 6 februarie 1859, în primul său drum său către București de când fusese ales domnitor al Țării Românești, Alexandru Ioan Cuza a fost întâmpinat la marginea orașului Buzău de către comandantul dorobanților, care purta un steag tricolor. Acest fapt l-a mișcat pe Cuza foarte tare. Până în 1861 au fost utilizate simultan atât vechile steaguri ale principatelor Moldovei și Țării Românești, cât și tricolorul. La 22 iunie 1861, Alexandru Ioan Cuza a
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
Vidului, cu drapelul în frunte. În urma faptelor de vitejie, într-o ceremonie solemnă desfășurată la 8 octombrie 1878 au fost decorate drapelele de luptă. Unitățile participante la asediul Griviței (Regimentul 6 infanterie de linie, Regimentele 6, 10, 13 și 14 dorobanți), care au luptat la Plevna (Regimentul 6 infanterie de linie, Regimentele 6 și 14 dorobanți, Batalionul 2 și 4 vânători, Regimentele 3 și 7 călărași), la Smârdan și Vidin (Regimentul 6 infanterie de linie, Regimentul 3 artilerie) au primit Crucea
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
8 octombrie 1878 au fost decorate drapelele de luptă. Unitățile participante la asediul Griviței (Regimentul 6 infanterie de linie, Regimentele 6, 10, 13 și 14 dorobanți), care au luptat la Plevna (Regimentul 6 infanterie de linie, Regimentele 6 și 14 dorobanți, Batalionul 2 și 4 vânători, Regimentele 3 și 7 călărași), la Smârdan și Vidin (Regimentul 6 infanterie de linie, Regimentul 3 artilerie) au primit Crucea Trecerii Dunării. Regimentul 13 dorobanți a mai primit ordinul Steaua României, alături de alte 3 Regimente
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
Plevna (Regimentul 6 infanterie de linie, Regimentele 6 și 14 dorobanți, Batalionul 2 și 4 vânători, Regimentele 3 și 7 călărași), la Smârdan și Vidin (Regimentul 6 infanterie de linie, Regimentul 3 artilerie) au primit Crucea Trecerii Dunării. Regimentul 13 dorobanți a mai primit ordinul Steaua României, alături de alte 3 Regimente, iar Batalionului 2 vânători a primit Marea Cruce a ordinului Steaua României. Au mai fost decorate, între altele, Regimentului 9 dorobanți și Regimentele 4 și 6 infanterie de linie. Drapelul
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
3 artilerie) au primit Crucea Trecerii Dunării. Regimentul 13 dorobanți a mai primit ordinul Steaua României, alături de alte 3 Regimente, iar Batalionului 2 vânători a primit Marea Cruce a ordinului Steaua României. Au mai fost decorate, între altele, Regimentului 9 dorobanți și Regimentele 4 și 6 infanterie de linie. Drapelul Regimentului 6 infanterie de linie a mai primit la Galați, din partea principelui Milan Obrenovici al IV-lea al Serbiei, medalia Bravura Militară (23 septembrie 1879). Și în Primul Război Mondial au
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
de la Cluj-Mănăștur, după ce Clujul se alăturase răsculaților. Până în anul 1988 una din principalele străzi clujene i-a purtat numele. Odată cu valul de schimbări ale numelor de străzi care evocau personalități de etnie maghiară, "Stradă Budai Nagy Antal" a devenit "Calea Dorobanților".
Antal Budai () [Corola-website/Science/306969_a_308298]
-
un uriaș ""Ura"" și s-au tras 21 salve de artilerie. Cu aceeași ocazie, Regele Carol I a dăruit două tunuri "Krupp", care flanchează și astăzi statuia marelui domnitor. Tunurile erau trofee din Războiul de Independență, cucerite de Regimentul de dorobanți din Copou (una din cele șapte coline ale Iașilor). Regele a afirmat cu această ocazie: ""Încredințez Iașilor, Leagănul Unirei, această statua, împreună cu două tunuri, udate cu sângele prețios al generației prezente, spre a le păzi ca un sfânt odor, în
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
Lupta de la Codrii Cosminului - 1497 (cel din stânga) și Lupta de la Podu Înalt - 1475 (cel din dreapta). Statuia este flancată de către două tunuri "Krupp", dăruite de către Regele Carol I al României. Tunurile erau trofee din Războiul de Independență, cucerite de Regimentul de dorobanți din Copou (care a luptat în acest război). Inițial statuia era înconjurată de un gard de fier, care a fost înlăturat ulterior după lărgirea pieței. În anul 1883, după inaugurarea statuii ecvestre a lui Ștefan cel Mare, junimistul Gheorghe Verussi
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
a-l onora pe Anghel Saligny proiectantul și executantul podului) a fost construit între 1890 și 1895 pentru a asigura legătura feroviară între București și Constanța. Podul este înscris în Lista Monumentelor Istorice sub denumirea "Podul Carol I cu statuile „Dorobanții”", cu Cod LMI : . Primul tronson al căii ferate spre litoralul Mării Negre a fost cel dintre Constanța și Cernavodă, realizat în 1860, înainte ca Dobrogea să fie cedată României. După războiul de independență și alipirea Dobrogei, în 1879 a început construcția
Podul Regele Carol I () [Corola-website/Science/303551_a_304880]
-
linie ferată Fetești-Cernavodă, inclusiv liniile de cale ferată și stațiile, a fost de 35 milioane lei aur. La capătul podului dinspre Cernavodă, în memoria eroilor căzuți în Războiul de Independență, a fost ridicat un impresionant monument din bronz, reprezentând doi dorobanți. Dorobanții și stemele au fost realizate de sculptorul francez Léon Pilet (1836-1916), o parte din contravaloarea lor fiind suportată de ambasada franceză de la București, ca un dar în cinstea regelui Carol I. Pilet a realizat mai întâi cinci modele diferite
Podul Regele Carol I () [Corola-website/Science/303551_a_304880]
-
ferată Fetești-Cernavodă, inclusiv liniile de cale ferată și stațiile, a fost de 35 milioane lei aur. La capătul podului dinspre Cernavodă, în memoria eroilor căzuți în Războiul de Independență, a fost ridicat un impresionant monument din bronz, reprezentând doi dorobanți. Dorobanții și stemele au fost realizate de sculptorul francez Léon Pilet (1836-1916), o parte din contravaloarea lor fiind suportată de ambasada franceză de la București, ca un dar în cinstea regelui Carol I. Pilet a realizat mai întâi cinci modele diferite în
Podul Regele Carol I () [Corola-website/Science/303551_a_304880]
-
Carol I. Pilet a realizat mai întâi cinci modele diferite în miniatură, iar regele însuși a ales modelul care a fost realizat pentru pod. Statuile au fost turnate în trei bucăți la Lyon și mai apoi îmbinate la fața locului. Dorobanțul de pe partea nordică poartă semnătura autorului, alături de anul realizării (1895). După cinci ani, în data de 15/26 septembrie 1895 a fost inaugurat cel mai mare complex de poduri din Europa acelor vremuri și al treilea ca lungime din lume
Podul Regele Carol I () [Corola-website/Science/303551_a_304880]
-
Gheorghe Magheru o lungă perioadă de timp. Portretul a fost datat în anul 1848 și poartă mențiunea "Niță Magheru". Confuzia a venit din cauza faptului că Gheorghe Magheru a fost unul dintre fruntașii revoluției și "Comandantul - șef al tuturor plăieșilor și dorobanților de peste Olt", în timp ce Niță Magheru a fost un nepot de frate al acestuia, el fiind "junker în armata valahă". După eșecul revoluției, Niță Magheru a emigrat și a fost internat la Brussa, acolo unde pictorul Ion Negulici i-a făcut
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
pereților interiori ai bisericii, deci nu se știe dacă a fost pictată sau nu în timpul domniei ctitorului. Pictura actuală a lăcașului de cult datează din secolul al XIX-lea. La sfârșitul secolului al XIX-lea, câțiva ofițeri din Regimentul 15 Dorobanți cu garnizoana la Piatra Neamț au luat inițiativa ridicării unui monument comemorativ al marii lupte pentru apărarea țării de la Valea Albă. S-a format un comitet condus de profesorul V.A. Urechia, care s-a ocupat de strângerea de fonduri. Monumentul
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
fiica colonelului Mihail Cristodulo Cerchez (Mircea Albulescu), care a devenit soră medicală. Oastea românească este concentrată de-a lungul Dunării, mulțumindu-se la început doar să riposteze tirurilor turcești de artilerie de la Vidin. În urma unei încăierări între soldații olteni și dorobanții moldoveni pe motiv că cei din urmă au fost porecliți „curcani” (din cauza penelor de pe căciuli), iar sergentului Țurcanu i s-a zis „Peneș”, generalul Alexandru Cernat (Amza Pellea) îi cere colonelului Cerchez, comandantul Diviziei 3 Infanterie, să formeze un detașament
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
porecliți „curcani” (din cauza penelor de pe căciuli), iar sergentului Țurcanu i s-a zis „Peneș”, generalul Alexandru Cernat (Amza Pellea) îi cere colonelului Cerchez, comandantul Diviziei 3 Infanterie, să formeze un detașament special pe lângă Divizia 3 din care să facă parte dorobanții moldoveni și infanteriștii olteni. Din acest detașament au fost aleși să facă parte printre alții sublocotenentul Spiroiu, sergenții Țurcanu și Ciucă, gorniștii Niță Ion și „Grigore” Ciucă. După înfrângerea oștilor rusești de către armata turcească condusă de generalul Osman Pașa (Ion
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
vătaful. În jurul orei 11 cele șapte grupuri de juni se îndreaptă spre Piața Prundului (azi Unirii) din fața Bisericii Sfântul Nicolae. Urmează încolonarea grupurilor după o ordine bine stabilită și devenită tradițională: mai întâi Junii Tineri, urmați de Junii Bătrâni, Curcani, Dorobanți, Brașovecheni, Roșiori și Albiori. Coloana este deschisă de fanfară. Fiecare grup are în frunte vătaful, urmat de stegar, încadrat de cei doi armași. Vătaful poartă lenta roșie pe piept, iar armașii mare și mic, galbenă și albastră, formând astfel tricolorul
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
grupurile de juni se despart luând astfel sfârșit defilarea călare a junilor. Documentele atestă că în anul 1931 existau șapte organizații ale junilor, cea mai veche fiind cea a Junilor Tineri. Ultimul grup înființat este cel din 1924 grupul Junilor Dorobanți, format numai din bărbați căsătoriți. Obiceiul junilor este considerat drept unul din ritualurile de inițiere în rândul feciorilor, el fiind inclus în ciclul „cetelor”. Înțelesul termenului de „june” în Transilvania este cel de "tânăr fecior neînsurat". Legat de acest ritual
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]