3,549 matches
-
și foarte periculoasă, extern, datorită comitagiilor bulgari, care făceau incursiuni dese și intern, prin prezența elementului macedo-român, care aderase în majoritate la legiune și care prin oamenii viteji dintre ei, se luptau cu acești comitagii și care îl pedepsiseră pe Duca pentru vânzarea pe care a făcut-o la Paris, împiedicând venirea în țară a 300.000 aromâni, care-și vânduseră averile, ca să se refugieze în țară, din cauza persecuțiilor bulgarilor și grecilor și acceptase intrarea în Bucovina a 300.000 de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Este vorba de o perioadă de aproape doi ani, care ar trebui mobilată cu evenimentele, la care a luat parte sau care le-a trăit ca spectator. b) Nu s-a găsit nimic iarăși cu privire la arestarea din 1933, după procesul Duca și deținerea din Alba Iulia, din iarnă până în primăvara lui 1934. c) Se menționează că după tipărirea dezbaterilor asupra procesului Căpitanului, din mai 1938 la Sibiu Nicolae Petrașcu se refugiază la București, unde lucrează la o tipografie clandestină a Mișcării
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
central ”reduitul”, cu camere mai mari, cu un singur ochi de geam, care, în concepția militară, trebuia să fie ultima rezistență, în cazul când trupele inamice ar fi pătruns în fort. Aici au stat legionarii arestați în 1933, pentru procesul Duca, cei arestați mai târziu, în 1936, pentru procesul Stelescu sau cei arestați în nenumăratele procese mai mărunte, pentru ca în 1938, însuși Căpitanul, înainte și după proces să fie ținut tot în acest fort blestemat. Aici și-a scris, pe un
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cum se varsă un pârâu în râul ce-l primește... Profesoratul secundar și-l începe în anul școlar 1933-1934 la Alba - Iulia. Dar tot în același an 1934, fără vreo motivare oarecare, fără vreo tangență cu cele petrecute în cazul Duca, este arestat împreună cu alți 18.000 de legionari și supus brutalităților jandarmerești și polițienești ale unui regim ce se mândrea că este „liberal” și mai ales „democrat”. Este eliberat după luni de torturi, insulte și umilințe liberal democratice, fără a
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
lemn cu mânere din oțel inoxidabil. Nu se zărea nici măcar o fereastră. Tocurile pantofilor ei țăcăneau pe pardoseală într-un ritm monoton, acompaniați de tălpile de cauciuc ale tenișilor mei. După sunetul pe care-l scoteau, păreau a fi pe ducă, fapt care mă cam îngrijora. Cum era prima oară în viața mea când călcam cu teniși pe marmură, nu-mi dădeam seama dacă sunetul respectiv era normal sau nu. Ascultând atent, am ajuns la concluzia că parțial sunau normal, iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
și ea vrea să se întâlnească cu tine. — Păi... am zis eu prefăcându-mă că ezit. Pe mine nu m-ar deranja, dar credeți că Paznicul ne lasă? — Bineînțeles. Omul are dreptul să-și vadă umbra când ea e pe ducă. Există reguli stricte în sensul acesta. Moartea unei umbre este un eveniment solemn în oraș. Oricât o fi el de Paznic, să știi că nu se opune în asemenea situații. Nici n-ar avea motive. Atunci mă duc acum la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
și iunie 1923 apare bilunar. Are subtitlul „Literară, artistică, socială”. Director este Constantin Banu (care semnează și Mefisto), iar ca redactori figurează Petre Locusteanu, Ion Pillat, Adrian Maniu, Horia Furtună, Vintilă Russu-Șirianu, Sergiu Manolescu. Articolele-program publicate în primul număr (I.G. Duca, Un vis..., și C. Banu, Un cuvânt... care putea să lipsească) anunță o publicație de cultură animată de un spirit liberal, ecumenic, tolerant. Extrem de eclectică în privința orientărilor artistice, revista va fi susținută de autori veniți din teritoriile cele mai diverse
FLACARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287015_a_288344]
-
publicației rezidă și în refuzul oricărei dogme, fapt ce permite prezența în paginile sale a unor nume deosebit de prestigioase, dar și a unora cu rezonanță modestă. Colaboratorii erau îndemnați doar să vizeze „un ideal mai curat și mai înalt” (I.G. Duca), să profeseze o „artă democratică”, aprinzând „o flacără pentru luminarea și încălzirea marii mulțimi” (C. Banu). La împlinirea a cinci ani de la înființarea revistei, C. Banu își exprimă încrederea în acest ecumenism estetic: „Între revistele de bisericuță, care trăiesc pentru că
FLACARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287015_a_288344]
-
una dintre fiicele Davidei (Davida este, se poate zice, personajul-matrice în Cronică de familie), își ucide sora pentru a-i lua bijuteriile; Dimitrie Cozianu, mic geniu financiar, membru al grupului „Corupția română” (din care fac parte profesorul Fănică Niculescu, Ghighi Duca, Titel Negruzzi, Cezar Lascari), abil politician; sculptorul Pius Dabija, un alter ego posibil al prozatorului (oricum cu multe date din biografia lui), cel care se salvează prin artă de eșecul social al clasei sale etc. Apare și un Petre Dumitriu
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
la stilul obiectiv, mult mai potrivit, de până acum și, ca să liniștească, probabil, suspiciunile cenzurii, condamnă propagandistic o clasă socială care dăduse, totuși, mari personalități. Valoarea estetică a romanului scade considerabil în asemenea momente. „Mă plictisesc de moarte! - strigă Ghighi Duca - Nimic de făcut. Whisky și pe urmă cavoul familiei.” „Căderea neamurilor” este ilustrată, între altele, prin exacerbarea sexualității. Prea fățiș și în forme prea grotești pentru a convinge epic. E limpede că D. îi sancționează, politic și moral, ca grup
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
acțiune se petrece în preajma și imediat după întoarcerea armelor din toamna lui 1944, păstrează tarele unui conformism pe care clișeele (și lozincile) presărate ici și colo îl fac și mai flagrant. Dacă potentații, legionarii („bande de gușteri”), reprezentanții regimului pe ducă au parte de zugrăviri în tonuri critice și câteodată în tușe caricaturale, de cealaltă parte a baricadei, ilegaliștii, „tovarășii” angajați în misiuni de sabotare a mașinăriei de război nemțești, „partizanii” sunt, firește, eroii pozitivi, proiectați cu ingenuitate în prototipul comunistului
DONOSE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286832_a_288161]
-
și naționalism (Doctrina dreptei, 1935). Publicația își asumă o poziție fermă împotriva oricărei tentative de instaurare a dictaturii. Astfel, Ralea face referire directă la extrema dreaptă, iar Virgil Madgearu protestează împotriva profanării publice a plăcii comemorative a lui I. G. Duca din gara de la Sinaia de către legionari. Sunt condamnate, de fiecare dată, manifestările legionare, ca și constituirea celor șase echipe ale morții care îi vizau pe adversarii legionarismului (Armand Călinescu, Virgil Madgearu, S. S. Vartolomeu ș.a.): „Suntem pierduți iremediabil, învăluiți în negurile
DREPTATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286870_a_288199]
-
, I.[on] G.[heorghe] (20.XII.1879, București - 29.XII.1933, Sinaia), memorialist. D. este fiul Mariei, descendentă din familia Ghiculeștilor, și al lui Gheorghe Duca, descendent al unei vechi familii de răzeși, director general al Căilor Ferate Române, precum și director al Școlii de Poduri și Șosele din București. Școala primară și primele două clase de liceu le-a urmat în particular, clasa a III-a și a
DUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286887_a_288216]
-
Brătianu, București, 1932; Portrete și amintiri, București, 1932; ed. îngr. și pref. Stelian Neagoe, București, 1991; Raporturile unui ministru tânăr cu Regele Carol I, București, 1933; În memoria lui D.A. Sturdza, București, 1933; Amintiri politice, I-III, pref. Georges I. Duca, München, 1981-1982; Memorii, I-IV, îngr. Stelian Neagoe, București, 1992-1994. Repere bibliografice: Constantin Kirițescu, Ion. G. Duca, București, 1934; G. Călinescu, I. G. Duca, scriitor, ALA, 1934, 884; Gheorghe Selten, Viața și opera lui I. G. Duca, București, 1935; Iorga
DUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286887_a_288216]
-
unui ministru tânăr cu Regele Carol I, București, 1933; În memoria lui D.A. Sturdza, București, 1933; Amintiri politice, I-III, pref. Georges I. Duca, München, 1981-1982; Memorii, I-IV, îngr. Stelian Neagoe, București, 1992-1994. Repere bibliografice: Constantin Kirițescu, Ion. G. Duca, București, 1934; G. Călinescu, I. G. Duca, scriitor, ALA, 1934, 884; Gheorghe Selten, Viața și opera lui I. G. Duca, București, 1935; Iorga, Oameni, III, 374-375; I. G. Duca, ASO, 189-191; Gala Galaction, Jurnal, I, îngr. Mara Galaction-Țuculescu și Teodor
DUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286887_a_288216]
-
București, 1933; În memoria lui D.A. Sturdza, București, 1933; Amintiri politice, I-III, pref. Georges I. Duca, München, 1981-1982; Memorii, I-IV, îngr. Stelian Neagoe, București, 1992-1994. Repere bibliografice: Constantin Kirițescu, Ion. G. Duca, București, 1934; G. Călinescu, I. G. Duca, scriitor, ALA, 1934, 884; Gheorghe Selten, Viața și opera lui I. G. Duca, București, 1935; Iorga, Oameni, III, 374-375; I. G. Duca, ASO, 189-191; Gala Galaction, Jurnal, I, îngr. Mara Galaction-Țuculescu și Teodor Vârgolici, București, 1973, 10, 525-527, 552-553, 574-579
DUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286887_a_288216]
-
pref. Georges I. Duca, München, 1981-1982; Memorii, I-IV, îngr. Stelian Neagoe, București, 1992-1994. Repere bibliografice: Constantin Kirițescu, Ion. G. Duca, București, 1934; G. Călinescu, I. G. Duca, scriitor, ALA, 1934, 884; Gheorghe Selten, Viața și opera lui I. G. Duca, București, 1935; Iorga, Oameni, III, 374-375; I. G. Duca, ASO, 189-191; Gala Galaction, Jurnal, I, îngr. Mara Galaction-Țuculescu și Teodor Vârgolici, București, 1973, 10, 525-527, 552-553, 574-579, 652-656, passim, II-III, București, 1980, passim; Dicț. scriit. rom., II, 158-159; Popa, Ist.
DUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286887_a_288216]
-
îngr. Stelian Neagoe, București, 1992-1994. Repere bibliografice: Constantin Kirițescu, Ion. G. Duca, București, 1934; G. Călinescu, I. G. Duca, scriitor, ALA, 1934, 884; Gheorghe Selten, Viața și opera lui I. G. Duca, București, 1935; Iorga, Oameni, III, 374-375; I. G. Duca, ASO, 189-191; Gala Galaction, Jurnal, I, îngr. Mara Galaction-Țuculescu și Teodor Vârgolici, București, 1973, 10, 525-527, 552-553, 574-579, 652-656, passim, II-III, București, 1980, passim; Dicț. scriit. rom., II, 158-159; Popa, Ist. lit., II, 1181-1182; Săndulescu, Memorialiști, 119-127. Al.S.
DUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286887_a_288216]
-
vecina dumneavoastră, pe nume Fiona Régale, une sorte d’Amélie Poulain en négatif (n-o scriu eu, ci www.gensheureux.com) - poreclă, nume de buletin? - vă povestește, Într-o seară, la o clătită despachetată Într-o clătitărie de cartier, pe ducă, despre ea: jitană, descinde dintr-o femeie și un bărbat care s-au căsătorit În Închisoare, prin telefon (erau cazați În stabilimente din orașe diferite), care au avut grijă să moară foarte repede, care bolnav, care Împușcat pe la spate. Crește
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
textului. Prima parte, ce cuprinde o expunere relativ obiectivă și imparțială a evenimentelor, începe cu domnia lui Eustratie Dabija, devenit domn oarecum împotriva voinței sale, prin intervenția la Poartă a unuia dintre intriganții boieri Ruset. Îi urmează la domnie Gheorghe Duca, grec venit în Moldova pe vremea lui Vasile Lupu, când era simplu ucenic la „dugheană la abăgerie”. În cea de a doua domnie a lui Duca izbucnește o răscoală; înspăimântat, cronicarul vede în ea o „adunătură nebună” a orheienilor și
CRONICA ANONIMA RACOVIŢEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286521_a_287850]
-
intervenția la Poartă a unuia dintre intriganții boieri Ruset. Îi urmează la domnie Gheorghe Duca, grec venit în Moldova pe vremea lui Vasile Lupu, când era simplu ucenic la „dugheană la abăgerie”. În cea de a doua domnie a lui Duca izbucnește o răscoală; înspăimântat, cronicarul vede în ea o „adunătură nebună” a orheienilor și a lăpușnenilor conduși de Hâncu și Durac serdarul, care ajung a ataca la Iași Curtea domnească. Hatmanul Buhuș este eroul principal, ca învingător, în episoadele despre
CRONICA ANONIMA RACOVIŢEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286521_a_287850]
-
limba greacă, numită Cronica Ghiculeștilor, referitoare la istoria Moldovei dintre 1695 și 1754. Cronica urmărește, într-o succesiune evenimențială și portretistică, domnitorii pământeni și fanarioți, relațiile lor cu boierimea autohtonă și cu noua clientelă adusă de la Țarigrad. Figură întunecată, Gheorghe Duca, „prea vrăjmaș și plin de toată răutatea”, asuprea cu „dăjdii” deopotrivă norodul și boierimea - lezare a privilegiilor, aspru sancționată. Precis consemnată, răscoala lui Hâncu este urmărită în toate fazele și dedesubturile ei: lupta de la Ciric, tergiversările lui Duca pentru a
CRONICA ANONIMA A MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286520_a_287849]
-
întunecată, Gheorghe Duca, „prea vrăjmaș și plin de toată răutatea”, asuprea cu „dăjdii” deopotrivă norodul și boierimea - lezare a privilegiilor, aspru sancționată. Precis consemnată, răscoala lui Hâncu este urmărită în toate fazele și dedesubturile ei: lupta de la Ciric, tergiversările lui Duca pentru a o înăbuși cu ajutor turcesc, complicitatea boierilor de la Iași cu cei răzvrătiți, trădați chiar de conducătorul lor. Vremea lui Constantin Duca, ginerele lui Constantin Brâncoveanu, ce întreținea „cu multă cheltuială” grecii (seimenii) aduși de la Țarigrad, este tulburată de
CRONICA ANONIMA A MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286520_a_287849]
-
consemnată, răscoala lui Hâncu este urmărită în toate fazele și dedesubturile ei: lupta de la Ciric, tergiversările lui Duca pentru a o înăbuși cu ajutor turcesc, complicitatea boierilor de la Iași cu cei răzvrătiți, trădați chiar de conducătorul lor. Vremea lui Constantin Duca, ginerele lui Constantin Brâncoveanu, ce întreținea „cu multă cheltuială” grecii (seimenii) aduși de la Țarigrad, este tulburată de nemulțumirile boierilor Gavrilițești. Mihai Racoviță, lăudat la început pentru că era „nemărețu și cinstitoriu” cu boierimea „de țară”, cade curând în dizgrația cronicarului. Nicolae
CRONICA ANONIMA A MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286520_a_287849]
-
armate întrege la o expediție, un campodux ce comandă atâtor regi, ce veniră spre a împresura Troia? Homer îl numește Agamemnon, de la agin (duc) și aga, duce și memnon (înțelept, legiuitor, sapient, conducător de popoli). Agamemnon însemnează capul capilor, ducele ducilor etc. Aci se vede o definiție mai mult decât un nume vag. Cine voiește să mai știe cum s-a chemat mai înainte acest martiriu eroic, de această victorie ce i-a consacrat numele adevărat ce se cuvenea să aibă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]