2,664 matches
-
Toderița este un sat în comuna Mândră din județul Brașov, Transilvania, România. În cadrul planului de dezvoltare durabilă a județului Brașov, comuna Mândră face parte din Microregiunea Dumbrava Narciselor, alături de comunele Comana, Parau, Șinca Nouă, Șinca și Șercaia, scopul fiind promovarea regiunii și dezvoltarea de proiecte comune. Satul Toderița este situat în Țară Făgărașului, la 4 km de șoseaua națională DN1 (E68), la circa 7 kilometri depărtare de
Toderița, Brașov () [Corola-website/Science/300974_a_302303]
-
sat, denumită " Peste Vale", iar în dreapta o parte mai mare. În unele lucrări, "pârâul Șinca" este denumit râul Șercaia, dar populația din localitate nu folosește această denumire. Un pod de beton armat, pe șoseaua asfaltată care leagă satul Vad de Dumbrava Vadului, a fost dat în folosință în anul 1996, pentru facilitarea trecerii între cele două părți ale satului. Acesta a înlocuit un alt pod ceva mai vechi, din lemn, care fusese construit în anul 1955 și devenise, în ultimii ani
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
și 12 coșnițe cu albine . În ce privește pomii fructiferi din grădini și livezi, aici erau 220 de meri, 77 peri, 6 cireși, 39 piersici, 960 pruni și 163 nuci. Denumirea terenurilor din hotarul satului în acele timpuri a fost: "Ciglenel, Băroneasa, Dumbrava, Lupșe Lata și Vie." 1898: 361 locuitori (pag. 159) 1900: 83 de case și 397 locuitori (394 români greco-catolici și 3 unguri de religie izraelită) 1903: 374 locuitori (pag. 162) 1906: 474 locuitori (pag. 161) 1910: 92 de case, 432
Ciglean, Sălaj () [Corola-website/Science/301784_a_303113]
-
satul Șoimuș), Tiznic (expunere sud-vestică), Față (cu expunere vestică), Fânață/e (cu expunere nordică), Dosul Bârsei (cu expunere estică și sudică). În afara de aceste furdulauă, mai erau câteva parcele situate pe lângă sat, având următoarele denumiri: Dedița, Țighireaua, Toag, Turnu Dejii, Dumbrava, Recea, Călina, Păiuș, Via lui Cocean, După Grădini, Râpa Nădișanului, Via lui Bulbuc, Dos, Borte, Dealu' Nucilor, Vâlcei, Dogăreana, Lupiște, Din sus de sat, Brazi, Dealu' Barcului, Rilai, Șutăița, Coaste, Izvorul la piatră, Gyugărie, Curătura, Pomi, Râpa Cucului, Părăul lui
Domnin, Sălaj () [Corola-website/Science/301792_a_303121]
-
bătrân cu cei trei fii ai săi) din satul Vărai, județul Maramureș. După unele surse, lemnele din care este făcută biserica provin chiar de pe locul acesteia, dar sunt și informații conform cărora lemnele ar fi fost aduse din pădurea de pe Dumbravă, cu ajutorul boilor. Biserica este confecționată din lemn masiv de stejar (cea mai îngustă grindă este de 50 cm) și este acoperită cu șindrilă din lemn de brad, iar, în interior, pereții pronaosului, naosului și altarului sunt acoperiți cu picturi. La
Domnin, Sălaj () [Corola-website/Science/301792_a_303121]
-
Creaca (magh. "Karika") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sălaj, Transilvania, România. Localitatea Creaca este situată în partea centrală a județului, în zona de contact dintre Munții Meseșului, Dealul Dumbrava și Depresiunea Almaș-Agrij. Dealul Dumbrava este puntea de legătură dintre culmea Meseșului și horstul cristalin al Ticăului, valea Ortelecului fiind cea care desparte cele două unități. Așezat la întretăierea unor drumuri importante încă din vechime, satul Creaca apare în documente
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
Creaca (magh. "Karika") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sălaj, Transilvania, România. Localitatea Creaca este situată în partea centrală a județului, în zona de contact dintre Munții Meseșului, Dealul Dumbrava și Depresiunea Almaș-Agrij. Dealul Dumbrava este puntea de legătură dintre culmea Meseșului și horstul cristalin al Ticăului, valea Ortelecului fiind cea care desparte cele două unități. Așezat la întretăierea unor drumuri importante încă din vechime, satul Creaca apare în documente pentru prima dată în 1385
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
păsări de curte și 11 coșnițe cu albine. Hotarul satului în jurul anului 1900, așa cum a fost prezentat de către Petri Mor în lucrarea sa ",Monografia comitatului Sălaj”(Szilagy varmegye monographiaja) cuprindea următoarele terenuri: Braniște, Ungur, Șesul din sus, Fânațe, Dâmburele, Iezer, Dumbrava, Săcături, Mestecini, Dos, La șanț, Dumbrăvița, Poiana Munteanului, Valea Indreichii, Satul Bătrân, Ceredești, Dâmbul Morii, Șesul din jos, Cănepiște, Valea Fulgilor, Piatra Lată." 1898: 520 locuitori; 1900: 545 locuitori (508 români și 37 unguri); erau 506 greco-catolici, 4 ortodocși, 10
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
România. Se află în partea de sud a județului, în Dealurile Fălciului. Satul Banca este așezat pe cursul mijlociu al pârâului Banca (cunoscut și sub numele de Recea). În sudul satului Banca, pe direcția est-vest, se întind dealurile domoale Coasta Dumbrăvii, Dealul Băncii, Dealul Răzeșilor și Dealul Feredeu, a căror înălțime maximă este de cca. 200 metri. În lipsa unor orizonturi dure, care să le protejeze de intemperii, aceste dealuri au fost și sunt în continuare modelate de pârâuri, torenți sau alunecări
Banca, Vaslui () [Corola-website/Science/301859_a_303188]
-
chiar în lunca râului Putna. A doua treaptă a satului se află așezată pe podul de terasă de 40 - 50 m și cuprinde cea mai mare parte a construcțiilor edilitar - gospodărești. În partea de vest a satului se află dealul Dumbrava unde au fost făcute săpături arheologice și au fost descoperite morminte ale tracilor și sciților, dovadă a locuirii încă din cele mai vechi timpuri a acestor teritorii. Mai multe informații la adresa www.archaeologicalexcavation.info .
Bârsești, Vrancea () [Corola-website/Science/301861_a_303190]
-
așezat la 1 km nord de reședința comunei, 13 km nord de municipiul Vaslui și la est de râul Bârlad. Până în anul 1865 satul era așezat la 1,5 km nord-est de actuala locație pe un trup de moșie numit "Dumbrava" ce ținea de moșia Ciofeni-Cănțălărești pe atunci în proprietatea lui Costachi Mille. Chiar de atunci s-a pus mare preț pe sistematizarea noilor sate așa că trasarea vetrei așezării a fost făcută de "ingineru topografu autorizat de Statu", Emanoil Vincler, cu
Cănțălărești, Vaslui () [Corola-website/Science/301870_a_303199]
-
Văleni este un sat în comuna Viișoara din județul Vaslui, Moldova, România. Se află în partea de est a județului, în Dealurile Fălciului, pe valea râului Văleni (numit și Făgădău), între dealurile Dumbrava Mare și Comoara. La recensământul din 2002 avea o populație de 194 locuitori, grupată în 78 de gospodării. Suprafața intravilanului este de ha. Biserica din sat a fost construită în 1810 de proprietarul moșiei Văleni din acea vreme Ioan Roșca
Văleni (Viișoara), Vaslui () [Corola-website/Science/301919_a_303248]
-
Enzenberg, din 27 ianuarie 1778, familiile lui Florea MUNTEAN și Grigore FLOREA din Dumitra, familia lui Șandru BÂRSAN din Budoi, familiile fraților Ștefan, Istrati și Grigore MOROȘAN din Moisei, familia lui Nichita LEȘAN din Leșu Ilvei, holteiul Ștefan MORARIU din Dumbrava, familia lui Grigori I. RUSU din Aragniz, familia lui Doroftei BUTURLĂ din Argalia, familiile lui Iosif UNGUREAN și Georgiță ALBU din Herina, familia lui Maftei STRUȚU din Toplița și familia lui Sandu BÂRSAN din Cașin. Conform recensământului efectuat în 1930
Capu Codrului, Suceava () [Corola-website/Science/301938_a_303267]
-
de vest se află orașul Salcea, respectiv, satele Văratec și Salcea. Prima atestare scrisă se află în cartea lui M. Costachescu ,Documentele moldovenești înaintea lui Ștefan cel Mare’’, care spunea: ""... identific satul din 1430 Dvoriștea, unde au fost curțile lui Dumbrava cu Dumbrăvenii din județul Botoșani.El este în fața Mândreștilor peste Șirete. Era și în veacul al XIV-lea. Își are numele de la un Dumbrava."" Indiferent de poziția pe care am adoptat-o în această problemă, nu putem trece cu vederea
Comuna Dumbrăveni, Suceava () [Corola-website/Science/301951_a_303280]
-
lui Ștefan cel Mare’’, care spunea: ""... identific satul din 1430 Dvoriștea, unde au fost curțile lui Dumbrava cu Dumbrăvenii din județul Botoșani.El este în fața Mândreștilor peste Șirete. Era și în veacul al XIV-lea. Își are numele de la un Dumbrava."" Indiferent de poziția pe care am adoptat-o în această problemă, nu putem trece cu vederea existența unei legende despre geneză satului Dumbrăveni: ""Legenda spune că în locul comunei Dumbrăveni era o pădure de stejari numită Dumbrava, în mijlocul căreia era un
Comuna Dumbrăveni, Suceava () [Corola-website/Science/301951_a_303280]
-
are numele de la un Dumbrava."" Indiferent de poziția pe care am adoptat-o în această problemă, nu putem trece cu vederea existența unei legende despre geneză satului Dumbrăveni: ""Legenda spune că în locul comunei Dumbrăveni era o pădure de stejari numită Dumbrava, în mijlocul căreia era un schit de călugări, numit Trestioare și mai în urmă Dumbrăvioara care era un pendinte de mănăstire Putna din Bucovina. Puținii locuitori ce s-au stabili în Dumbrăvioara pe langă schit au fost numiți Dumbrăveni."" Anul 1865
Comuna Dumbrăveni, Suceava () [Corola-website/Science/301951_a_303280]
-
Căpușu Mare (în , în ) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Agârbiciu, Bălcești, Căpușu Mare (reședința), Căpușu Mic, Dângău Mare, Dângău Mic, Dumbrava, Păniceni și Straja. Comuna este situată la poalele de nord-est ale Munților Gilău, pe râul Căpuș, în partea de vest a județului Cluj, la 25 km de Cluj-Napoca și de Huedin. Se învecinează la nord cu comuna Aghireșu și Gârbău
Comuna Căpușu Mare, Cluj () [Corola-website/Science/299558_a_300887]
-
Gârbău, la sud cu Râșca, la est cu Gilău și la vest cu comunele Mănăstireni și Izvoru Crișului. Comuna Căpușu Mare este compusă din satul Căpușu Mare, reședință de comună, și satele Agârbiciu, Bălcești, Căpușu Mic, Dângău Mare, Dângău Mic, Dumbrava, Păniceni și Straja. Se întinde pe o suprafață de 58,5 km. Relieful este unul de deal și munte, comuna fiind situată în zona de legătură dintre Dealurile Căpușului și Munții Gilăului. Comuna este traversată de râul Căpuș și de
Comuna Căpușu Mare, Cluj () [Corola-website/Science/299558_a_300887]
-
de Sus, Pădureni, Pruniș, Sălicea și Săliște. Comuna este așezată pe Dealul Feleacului - depresiunea Hășdate, în zona bazinului hidrografic al râului Hășdate. Accesul în comună se face prin localitatea Sălicea. În comuna Ciurila se găsește o rezervație naturală pe valea Dumbrava Filei (cunoscută pentru specia de orhidee ocrotită "Papucul Doamnei"). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ciurila se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,65%). Principalele
Comuna Ciurila, Cluj () [Corola-website/Science/299577_a_300906]
-
în biserică reformată-calvină. Se păstrează tavanul original din lemn, un clopot din 1872, și orga. Ultima mare renovare a avut loc în anul 1932. Din 1391 populație mixtă (maghiari, români). Satul a aparținut apoi domeniului funciar al familiei Gyeröffy din Dumbrava. În sat mai există o biserică ortodoxă și una baptistă. Satul are 364 de case, cu o populație de 834 locuitori, fiind cel mai mare sat din comună. Datorită fenomenului migrației populației de la sat la oraș, media vârstei locuitorilor este
Căpușu Mic, Cluj () [Corola-website/Science/299564_a_300893]
-
este un oraș în județul Vrancea, Moldova, România, format din localitățile componente Crucea de Jos, Crucea de Sus, Dumbrava, Neicu, (reședința) și Satu Nou. Orașul se află în partea central-estică a județului, pe malul stâng al râului Șușița. Este traversat de șoseaua națională DN2L, care îl leagă spre est de Mărășești (unde se termină în DN2) și spre nord-vest
Panciu () [Corola-website/Science/299596_a_300925]
-
telegraf și reședința unei companii de dorobanți. La acea vreme, pe teritoriul actual al orașului mai funcționau în aceeași plasă Zăbrăuți și comunele Crucea de Jos și Crucea de Sus. Comuna Crucea de Jos, formată din satele Crucea de Jos, Dumbrava și Satu Nou, avea o populație de 1493 de locuitori și două biserici (una la Crucea de Jos și a doua la Satu Nou). Crucea de Sus avea două sate în componență Chicera și Neicu, cu 1631 de locuitori și
Panciu () [Corola-website/Science/299596_a_300925]
-
în două bazine hidrografice: Soloneț (care drenează partea sudică prin pârâul Cajvana cu toți afluenții săi) și Solca (care drenează partea nordică prin pâraiele Crivăț și Berbec). Relieful zonei orașului este marcat de dealurile Staniște (434 metri), Muncel (464 metri), Dumbrava (469 metri), Crăncești (464 metri), Bobeica (480 metri) și Borodea (44 metri), pe acestea găsindu-se și cele mai vechi urme ale omului preistoric în paleoliticul târziu, eneolitic, neolitic, epoca bronzului și epoca fierului. Aceste date demonstrează că o eventuală
Cajvana () [Corola-website/Science/299254_a_300583]
-
și în urmă cu 250 de ani, prunul. Râul Timiș constituie frontiera de nord a comunei. Satul Chevereșu Mare este străbătut de râulețul canalizat numit de localnici Șorcan, iar oficial Șurgani. Acesta izvorăște la nord - vest de Buziaș, în pădurea Dumbrava, vărsându-se în râul Timiș, pe partea stângă, puțin în amonte de plaja de la Albina. Un braț secat al Șorcanului, Vâna, străbate cartierul Corneanț. Pe vremuri Cheveresu Mare avea și un lac, Hergheșceul, secat în urma lucrărilor de îmbunătățiri funciare din
Comuna Chevereșu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/299851_a_301180]
-
de emoții. Echipa a scos doar 10 puncte în cele 15 partide susținute în turul campionatului. Deși din lot au făcut parte tineri talentați precum : Dudu Georgescu, Tănăsescu, Mircea Sandu, Sandu Ion, Filipescu, alături de experimentații Manta, Adrian Constantinescu, Mandoiu, Grama, Dumbravă, Marinescu, Beldeanu, Radu Ionescu, Raksi, Viorel Popescu, sau Matei Dinu Iordan, nu s-a obținut coeziunea. Totuși, echipa începe să funcționeze în retur, când își fac apariția alte speranțe: Năstase, Kassay și Dumitriu IV. Progresul începe bătălia pentru menținerea în
AFC Progresul București () [Corola-website/Science/299847_a_301176]