2,734 matches
-
Solomon din Ierusalim. Trecem peste romanticul Pod Albastru de pe râul Amstel, inițial din lemn, vopsit în albastru (1880), inspirat după modelul celebrului Pod Alexandru al III-lea din Paris, în Piața Centrală (Dam). Aici se află impunătoare edificii publice și ecleziastice: Palatul Regal (clădirea fostei Primării din secolul al XVII-lea, transformată în reședință regală de Louis Bonaparte în 1808, în perioada dominației franceze), Catedrala Begljinhof gotică (secolul al XIV-lea) unde se poate asculta un concert de orgă ce te
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
ce au o lungime de 37 km pe râul Nieuwe Maas, manipulează circa 310 milioane de tone marfă, fiind unul dintre cele mai mari din lume și reprezintă jumătate din suprafața orașului. Rămâne și un oraș cultural cu edificii vechi ecleziastice și civile, cu muzee și galerii de artă. De numele său se leagă cel mai mare filosof renascentist Erasmus din Rotterdam, autorul lucrării Laudă nebuniei, a cărui statuie am văzut-o în incinta Catedralei (Grotekerk). După ce facem, cu mașina, un
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
și arhitectul Montferrand l-a așezat pe un postament de granit. Legendar este și Tunul-Țar (40 de tone greutate, 5 metri lungime, 890 mm lungimea țevii), realizat de meșterul rus Ciurov, cu un basorelief, reprezentând țarul călare. Kremlinul conservă monumente ecleziastice medievale de o mare valoare artistică și istorică. Catedrala Uspenski Sobor (1474-1479), opera arhitecților ruși Mâșkin, Kriulov și a italianului Aristo-tele Fiorevante, inspirată de modelul celei din Vladimir (cupole aurite, coloane masive, iconostas pictat de artiști din jurul lui Andrei Rubliov
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
Și ca o curiozitate aici este amplasat celebrul Pendul al lui Foucault. Nordica capitală, comparată prin frumusețea peisajului și romanticele canale cu Veneția, prin spiritualitate cu intelectuala Florența, prin grandioasele monumente din împrejurimi cu Versailles-ul, dispune de importante edificii ecleziastice și laice, de instituții culturale (academii, universități, colegii, teatre), demne de invidiat. Din vechiul Palat din Peterhof s-a mai păstrat doar Monplaisir. Rastrelli, renumitul arhitect italian, a modificat Palatul Mare, adăugând un corp de control, pe care le-a
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
la porunca furtunosului Neptun, sirenele s-au scufundat în adâncuri, cerul devine plumburiu, aducător de furtună... Mă gândesc din nou la vikingi, la aura lor legendară. Roskilde, întemeiat de regele viking Roars, va primi numele de Roarskilde, sediu comercial, industrial, ecleziastic, distrus de mai multe ori și refăcut, cu o catedrală celebră (1460). Muzeul Corăbiilor Vikinge din Roskilde a conservat cele cinci epave, descoperite în fiord la 20 km de această localitate. Privindu-le ai un sentiment de admirație pentru acești
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
dreptatea, virtutea religiunii și penitența sau spovedania). În 1976, în urma morții neprevăzute a eminentului jusrist belgian - Gustave Leclerc - a fost chemat să preia conducerea Facultății de Drept Canonic, unde a predat până în 1991. Tratatele prezentate au fost: „Dreptul Public Bisericesc (ecleziastic)”, în cle două tradiții specifice (occidental și oriental); „Dreptul Constituțional al Bisericii”, „Raporturile dintre Biserică și Comunitatea Politică”, „Dreptul Internațional”, „Dreptul mionorilor” (în sintonie cu specializarea pedagogică a Universității Pontificale Saleziene) și „Legislația și Organizarea Catehetică și Pastorală a Tineretului
Tarcisio Bertone () [Corola-website/Science/303946_a_305275]
-
rolul episcopului Romei s-a precizat și a dobândit o importanță accentuată. Lui i s-a adresat Origene cu o scrisoare pentru a apăra ortodoxia credinței sale. Tot de pontificatul lui se leagă și reorganizarea clerului roman în șapte districte ecleziastice, fiecare dintre ele conduse de un diacon ajutat de un subdiacon și de șase asistenți. A dispus mărirea catacombelor sf. Calixt, unde i-a și îngropat pe sfinții Ponțian și Hippolyt din Sardinia, fapt care dovedește raporturile sale bune cu
Papa Fabian () [Corola-website/Science/304314_a_305643]
-
fundamentale existenței noii țări. După apariția sa, Polonia a fost condusă de o serie de domnitori care au convertit populația la creștinism și au înființat un puternic regat integrat culturii europene. Fiul lui Mieszko, Boleslav cel Viteaz, a înființat teritoriul ecleziastic polonez, a urmărit cuceriri teritoriale și a fost oficial încoronat în 1025, devenind primul rege al Poloniei. A urmat apoi prăbușirea monarhiei și restaurarea ei în timpul lui Cazimir I. Fiul lui Cazimir, Boleslav al II-lea cel Generos s-a
Istoria Poloniei () [Corola-website/Science/304275_a_305604]
-
a fost oficial încoronat în 1025, devenind primul rege al Poloniei. A urmat apoi prăbușirea monarhiei și restaurarea ei în timpul lui Cazimir I. Fiul lui Cazimir, Boleslav al II-lea cel Generos s-a implicat într-un conflict cu autoritatea ecleziastică și a fost exilat. După ce Boleslav al III-lea a împărțit țara între fiii săi, fragmentarea internă a erodat structura monarhică a Piaștilor în secolele al XII-lea și al XIII-lea. Conrad I, Duce al Mazoviei și Mare Duce
Istoria Poloniei () [Corola-website/Science/304275_a_305604]
-
Orașul este reședința Arhidiocezei Romano-Catolice a Białystokului. La 5 iunie 1991, Papa Ioan Paul al II-lea, într-o vizită la Białystok, a anunțat înființarea acestei arhidioceze, punând capăt perioadei de provizorat de după al Doilea Război Mondial în care administrația ecleziastică a regiunii formate din partea Arhidiocezei Vilniusului rămasă în granițele Poloniei. Tot aici se află și reședința Arhiepiscopiei Białystokului și Gdańskului din cadrul Bisericii Ortodoxe Poloneze autocefale. Białystok are cea mai mare concentrație de ortodocși din Polonia. La Białystok, există și câteva
Białystok () [Corola-website/Science/297953_a_299282]
-
ce se impunea la baza societății feudale timpurii. Carol a impus și o politică se secularizare a domeniilor bisericești. Pentru a-și recompensa fidelii, confisca domeniile bisericii, eliminând simultan abați și episcopi mult prea influenți și numea în rândurile ierarhiei ecleziastice mulți nobili cu comportamente războinice decât religioase. A urmărit reudecerea independenței abaților și episcopilor militari, îndepărtarea lor din locurile în care rezidau, confiscarea resurselor pe care le dețineau și înlocuirea lor cu persoane favorabile. A controlat de timpuriu tezaurul strâns
Imperiul Carolingian () [Corola-website/Science/297921_a_299250]
-
concret, istoric și contingent asupra oricărei realități depersonalizante și imposibilitatea înglobarii fenomenului vital în categorii abstracte și exhaustiv explicative. Va publica și o serie de texte, de pamflete extrem de acide, in care atacă deschis și demască păgânismul și ipocrizia mediului ecleziastic al contemporanilor săi. În 1855 editează revista "Øieblikket" ("Clipa"), dar la inceputul lunii octombrie 1855 suferă o apoplexie cerebrală și moare la 11 noiembrie 1855 într-un spital din Copenhaga. Opera sa a exercitat o influență considerabilă, mai ales dupa
Søren Kierkegaard () [Corola-website/Science/298030_a_299359]
-
anul următor fiind încoronat Împărat la Roma de către papa Benedict al VIII-lea. În 1020 revine în Italia pentru o a treia campanie împotriva bizantinilor din sudul peninsulei. Cea mai importantă acțiune a sa ca împărat a fost în domeniul ecleziastic, acesta reformând relațiile dintre biserică și stat, și administrația ecleziastică din imperiu. A susținut episcopii în fața călugărilor, ajutându-i pe aceștia să își definească controlul asupra unor teritorii vaste. Pentru a evita problemele de moștenire, a susținut puternic celibatul, ceea ce
Henric al II-lea al Sfântului Imperiu Roman () [Corola-website/Science/312132_a_313461]
-
al VIII-lea. În 1020 revine în Italia pentru o a treia campanie împotriva bizantinilor din sudul peninsulei. Cea mai importantă acțiune a sa ca împărat a fost în domeniul ecleziastic, acesta reformând relațiile dintre biserică și stat, și administrația ecleziastică din imperiu. A susținut episcopii în fața călugărilor, ajutându-i pe aceștia să își definească controlul asupra unor teritorii vaste. Pentru a evita problemele de moștenire, a susținut puternic celibatul, ceea ce a făcut ca episcopii să fie loiali împăratului de la care
Henric al II-lea al Sfântului Imperiu Roman () [Corola-website/Science/312132_a_313461]
-
lui Ludovic al XIV-lea au fost concentrate pe centralizarea administrativă. Cu toate acestea, în ciuda puterii absolute a monarhului și a eforturilor de centralizare, sistemul Vechiului Regim a rămas unul cu iregularități sistemice: prerogativele administrative, de taxare, judiciare și prerogativele ecleziastice se suprapuneau de multe ori, iar nobilimea franceză încerca să își păstreze drepturile și prerogativele în domenii de administrație locală sau justiție. Nevoia de centralizare a perioadei a fost direct legată de chestiunea finanțelor regale și de posibilitatea de a
Vechiul Regim (din Franța) () [Corola-website/Science/312238_a_313567]
-
basse'). Mult timp, cele mai importante diviziuni teritoriale erau "guvernămintele" conduse de un "guvernator" . Acestea își au originile în fiefurile feudale, inițial fiind în număr de 12: 6 fiefuri nobile: ducatele Aquitania, Gasconia, Normandia, comitatele Toulouse, Flandra, Champagne, 6 fiefuri ecleziastice: Arhiepiscopatele Reims, Sens, Langres și episcopatele Beauvais, Noyon și Châlons. Cu timpul, aceste teritorii sunt divizate astfel că numărul lor crește, iar cu timpul ele sunt integrate domeniului regal. La sfârșitul vechiului regim, denumirea de guvernământ ajunge să fie sinonimă
Vechiul Regim (din Franța) () [Corola-website/Science/312238_a_313567]
-
de Jos (1864), aici fiind intronizat eruditul ierarh Melchisedec Ștefănescu. Ea acoperea județele Ismail, Bolgrad, Covurlui și Brăila, în timp ce județul Cahul depindea de episcopia de la Huși. La început, situația bisericii din ținut fusese mai mult decît precară: în 1857 consistoriul ecleziastic pentru Basarabia socotea nu mai mult de zece preoți corespunzător pregătiți. În același an s-a deschis la Ismail o școală primară și seminarială, în limbile română și rusă. Seminarul de pe lîngă Episcopia Dunării de Jos s-a deschis în
Cahul, Bolgrad și Ismail () [Corola-website/Science/311501_a_312830]
-
smălțuite de diferite culori și cu ornamente in relief (discul solar, stema Moldovei, animale fantastice ș.a.). Acoperișul este simplu, în doua ape, având învelitoare din țiglă roșie. Anterior, aceasta era din șiță. Printre trăsăturile care o deosebesc de alte construcții ecleziastice ștefaniene sunt de remarcat următoarele: În lăcașul de cult se intră prin două uși: una situată pe latura vestică și alta prin care se intră în diaconicon. Ușa de intrare de pe latura de apus are un ancadrament cu muluri terminate
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
Salamanca, în 1619 și la Lisabona.A locuit pentru o vreme și la Sevilla,Soria, Segovia și Valladolid. Se crede că cele mai reușite din piesele sale au fost scrise în perioada 1612 - 1625. Din cauza obiecțiunilor ridicate de cercurile conducătoare ecleziastice împotriva scrierilor sale teatrale și literare, deja în anii 1614 - 1615, Tirso de Molina a fost nevoit să se retragă la mănăstirea din Estercuel în Aragon. Apoi, timp de circa circa trei ani, în 1616- 1618 a îndeplinit o misiune
Tirso de Molina () [Corola-website/Science/311629_a_312958]
-
vicarul întocmește o listă cu „fiii districtului” cu o pregătire necesară ocupării unor asemenea funcții, pe care îi cheamă să servească interesele noii unități administrative. Activitatea politică a lui Grigore Moisil a fost dublată și de una pe tărâmul administrației ecleziastice și a celui educațional. Odată rezolvată problema districtului, vicarul solicită înființarea unei episcopii la Năsăud, considerând o soluție adecvată în acest sens mutarea aici a episcopiei de la Gherla. Acest proiect al vicarului, deși a întrunit sprijinul episcopului Alexi și a
Grigore Moisil (vicar) () [Corola-website/Science/311169_a_312498]
-
surori scoțiene, Agnes Lewis și Margareth Gibson, întoarse dintr-o călătorie în Palestina, i-au arătat câteva pagini a căror sursă era cu siguranță Gheniza Sinagogii Ibn Ezra. Printre acestea a fost uimit să descopere versiunea originală ebraică a cărții "Ecleziasticului", adică a Învățăturii sau Ecleziastului lui Yeshua Ben Sira (Iisus Ben Sira) care vreme de sute de ani nu era cunoscută decât în traducere greacă și latină. Entuziasmat, s-a grăbit să obțină, de la factori de la Universitate, și din alte
Solomon Schechter () [Corola-website/Science/311282_a_312611]
-
considerat necesar să înceapă biserică nouă la Episcopia Romanului. Trecerea timpului și intrarea în ruină a vechiului lăcaș să fi determinat această decizie? Sau dimensiunile reduse ale construcției existente nu mai puteau exprima prestanța și autonomia spirituală a unei entități ecleziastice situate imediat după Mitropolia țării? S-ar crede că ambele întrebări sunt rezultatul unei realități care a determinat începerea lucrărilor de construcție în 1542 sub conducerea meșterului Luca din Bistrița transilvană și atenta supraveghere a episcopului Macarie. Lucrările au durat
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
Raban și Duluk în decembrie 962, Alepul capitala lui Saif ad Daulah, era ocupată după un asediu dificil. Pe plan intern abandonează sprijinul acordat țăranilor datorită nevoi de stratioți greu înarmați. În plan social încearcă să oprească dezvoltarea mari proprietăți ecleziastice. Astfel legea din 964 permite doar donații în bani către lăcașurile sfinte existente. Pe plan militar înainte de a fi împărat recucerește insula Creta(961), pătrunde în Siria de Nord și stăpânește pentru scurt timp orașul Alep. După ce ajunge împărat relansează
Nicefor al II-lea Focas () [Corola-website/Science/311404_a_312733]
-
căsătorie îi interzise intrarea pentru un an. Cu toată supărarea sa, prințul trebui să cedeze în fața tăriei neînduplecate a patriarhului. În curând se ivi o altă greutate. Polyeuct află că Nichiphor fusese nașul unuia din copii Theophanei. Ori,după regulile ecleziastice o înrudire spirituală de felul acesta era o pidică absolută pentru căsătoria contractată: pe față, fără nici o cruțare, patrriarhul puse pe basileu să aleagă între despărțirea de Theophano și interdictie. Pentru un om credincios ca Phokas, o asemenea amenințare era
Nicefor al II-lea Focas () [Corola-website/Science/311404_a_312733]
-
împăratului, nu Nichiphor. Polyeuct vedea clar minciuna, dar el era părăsit de toți, chiar și de cler; cedă de nevoie și se prefăcu a crede ceea ce i se spunea. Nichiphor al II-lea Phokas dorea să oprească dezvoltarea marii proprietăți ecleziastice și monastice, urmînd exemplul lui Roman Lecapenos. Dar, în timp ce acesta din urmă nu făcuse decât să pună această problemă, Phokas promulga în 964, o lege specială contra creșterii marii proprietăți ecleziastice, unul dintre momentele cele mai îndrăznețe ale legislației bizantine
Nicefor al II-lea Focas () [Corola-website/Science/311404_a_312733]