2,649 matches
-
în raportul inaintat superiorilor săi, notează că bastionul a fost construit în timpul lui Ștefan Báthory (1571-1575). Comandantul italian mai menționează că, întrucât a stat mult timp neterminat, bastionului i s-a zis „Ciunt”. Cel mai probabil este că a fost edificat cândva între 1574-1580. În 1581, principele transilvănean Ștefan Báthory menționează într-un document trei bastioane terminate în cetatea Oradiei. În zilele 17 și 21 octombrie 1598, în timpul asediului, Bastionul Ciunt a fost minat și avariat grav de două ori. În
Cetatea Oradea () [Corola-website/Science/302627_a_303956]
-
1629, în timpul lui Gabriel Bethlen, după planurile arhitectului italian Giacomo Resti. Cronologic, acest corp de clădire închide o epocă și deschide alta. Pune punct cetății medievale a Oradiei și se configurează în punctul zero al cetății renascentiste, fiind prima clădire edificată în actualul complex fortificat. Funcțiunea inițială era de fortificație, dar și de Palat princiar. Clădirea era considerată a doua reședință princiară după cea de la Alba-Iulia. De-a lungul secolelor, asupra sa se intervine de mai multe ori, fiind reparată, însă
Cetatea Oradea () [Corola-website/Science/302627_a_303956]
-
rezervația cultural-naturală Orheiul Vechi, beneficiază de o climă moderată, fenomenele meteorologice de risc reprezentând excepții . Așezarea medievală de la Orheiul Vechi a cunoscut câteva perioade de dezvoltare. Începutul dezvoltării așezării medievale. Se presupune ca citadela din lemn și pământ a fost edificată în această perioadă. Localitatea e cucerită de Hoarda de Aur, care îi schimbă numele în "Orașul Nou" (în arabă "Shehr al Jedid", în turanică "Yanghi Shehr"). Din această perioadă datează cetatea din piatră. Conform unor surse, în perioada 1363-65, Orheiul
Orheiul Vechi () [Corola-website/Science/302741_a_304070]
-
est prin sacrificii umane și materiale imense. Deși Uniunea Sovietică s-a bazat, prin intermediul acordul lend-lease, pe sprijinul american și englezesc, cea mai mare parte a efortului tehnic și tehnologic necesar mașinii sovietice de război a fost făcută de industria edificată în perioada de dezvoltare a primelor planuri cincinale. După ce soarta războiului a fost întoarsă în favoarea sovieticilor după bătalia de la Stalingrad și după ce naziștii au fost învinși și în bătălia de la Kursk, Armata Roșie nu a mai cedat nici un moment inițiativa
Istoria Uniunii Sovietice (1927-1953) () [Corola-website/Science/299472_a_300801]
-
Scopurile americane erau diferite, SUA căutând în Germania o țară renăscută, democratică, un partener economic și, probabil, viabil din punct de vedere militar. Winston Churchill, de multă vreme un anticomunis convins, l-a condamnat pe Stalin pentru încercarea de a edifica un nou Imperiu Rus în spatele unei "cortine de fier". Până în cele din urma, Truman a refuzat să ofere Uniunii Sovietice reparații de război din uzinele din vestul Germaniei, iar Stalin a răspuns închizând Germania de Est între granițele unuio stat
Istoria Uniunii Sovietice (1927-1953) () [Corola-website/Science/299472_a_300801]
-
confiscarea pământurilor de la Noșlac, în anul 1866, Basiliu Rațiu a întemeiat Eforia Fondului Cultural, pe care a înzestrat-o cu proprietăți imobiliare în centrul orașului Turda, care există și azi. A fondat prima Școala confesională românească greco-catolică din Turda Veche, edificată în 1874. Eforia, a permis consiliului parohial al Bisericii Rățeștilor să realizeze lucrări importante la biserică, precum și înființarea unui fond pentru acordarea de burse și stipendii tinerilor români pentru a studia în diferite școli din Transilvania și din Imperiu, care
Basiliu Rațiu () [Corola-website/Science/304523_a_305852]
-
obținută personal de la Viena în schimbul sumei de 25.000 florini, clericul armean a fost cel dintîi care și-a clădit o locuință și a ridicat o capelă, primii locuitori fiind 70 de familii armenești expulzate de sași din Bistrița. Armenopolis, edificat pe terenuri cumpărate de armeni, după proiectul arhitectului Alexanian chemat în acest scop de la Roma, cu patru bulevarde paralele întretăiate de străzi perpendiculare cu deschidere spre Someș, cu o piață centrală și cu un cartier industrial, a fost singurul oraș
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
din 1990 și a realizat “Visul Toboșarului”, un poem simfonic, într-un spectacol de world-muzică care a rămas pentru todeauna întipărit în mintea spectatorilor. Începând cu 1992, (când Țăndărică participa cu un clip, pentru Germania, la «Cerbul de Aur») își edifica propria carieră, așadar solistică. Un single și un LP (cu compoziții proprii, avându-l inclusiv solist vocal! - «Lipan Connection»), iar din 1999 apare cu proiecte ample (însoțite de transpuneri discografice ale coloanelor sonore) inițiate și dezvoltate într-un spirit al
Ovidiu Lipan () [Corola-website/Science/303562_a_304891]
-
Statuia Fecioarei Maria (numită și „Statuia Sf. Maria Protectoare” sau „Statuia Ciumei”) este o monument din tipologia coloanelor ciumei, edificat la Cluj în anul 1744. Monumentul se află la ora actuală în spatele Bisericii Sf. Petru din cartierul Mărăști (str. 21 Decembrie 1989 nr. 85). Monumentul a fost amplasat inițial pe strada Universității, în fața Bisericii Piariștilor, pe atunci "Biserica Iezuiților", care
Statuia Fecioarei Maria din Cluj () [Corola-website/Science/303626_a_304955]
-
Biserica Piariștilor, cunoscută inițial ca Biserica Iezuiților din Cluj, respectiv ca Biserica Universității, situată pe strada Universității nr. 5, cu hramul Sfânta Treime, este prima biserică catolică edificată în Transilvania după Reforma Protestantă, totodată primul edificiu ecleziastic în stil baroc din provincie. Biserica a constituit un ansamblu arhitectonic cu colegiul academic iezuit, pe locul căruia se află astăzi clădirea centrală a Universității Babeș-Bolyai. Lăcașul de cult prezintă un
Biserica Piariștilor din Cluj () [Corola-website/Science/303672_a_305001]
-
din Limba Franceză "abbaye de la paix" care înseamnă Mănăstirea Păcii) se află în satul aflat sub ocupația turcilor, Bellapais din partea Cipriotă a Kyreniei. Clădirea inițială a fost realizată între anii 1198-1205. Construcția principală, așa cum poate fi văzută astăzi a fost edificată în secolul al XIII-lea e.n. de către călugării Franciscani ai ordinului Sf. Augustin și mai ales în timpul domniei Regelui Hugh III 1267-1284. Pavilioanele din jurul curții și sala de mese au fost construite în timpul domniei Regelui Hugh IV între 1324-1359. Se
Kyrenia () [Corola-website/Science/303841_a_305170]
-
la anul 1495”"; este posibil sâ fi existat deja o școală din lemn, deoarece pe listele de impozite ale orașului erau consemnați grămătici (traducători) care ar fi putut avea și activități didactice. La sfârșitul sec. al XVIII-lea a fost edificată Biserica Evanghelică din Șcheii Brașovului, situată pe "Angergasse" (str. Prundului), la nr. 3. Pe aceeași stradă, la numărul 4, se găsește casa în care s-a născut poetul Ștefan Octavian Iosif. Până la 1781, cei 4184 de credinciosi în 1071 familii
Șcheii Brașovului () [Corola-website/Science/304043_a_305372]
-
de "iconom", iar preotul Mircea Suciu, cea de "iconom stavrofor". În anul 2002, la 26 octombrie a fost sfințită biserica greco-catolică din Lunca Leșului, de către episcopul Florentin al Clujului. La biserica Sfinții Cosma și Damian, în anul 1999, s-a edificat pridvorul. În primăvara anului 2001, s-a renunțat la învelișul de tablă al turnului, care a fost tencuit, și i-au fost înlocuite ferestrele. În același an a fost revopsit acoperișul din tablă al bisericii. Consiliul parohial prezidat de preotul
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
sectorul Râșcani, la intersecția bd-ului Moscova cu străzile Kiev, Alecu Russo și Bogdan Voievod. A început să se configureze în 1959, o dată cu construirea blocurilor de locuit cu cinci etaje de pe străzile Kiev și Alecu Russo. În anii 1960-70 au fost edificate trei blocuri de locuit cu 11 etaje (arhitect V. Șalaghinov) și 9 etaje din panouri prefabricate, care împreună cu o clădire de 18 etaje (str. Alecu Russo 1) au delimitat teritorial aria pieței dinspre est. Din partea de nord-vest piața este deschisă
Piața Alecu Russo din Chișinău () [Corola-website/Science/312550_a_313879]
-
dat sprijineau în principal forțele regaliste ale cetnicilor conduse de generalul Dragoljub "Drazha" Mihailović. Până în cele din urmă, Aliații s-au convins că este mai profitabil pentru ei să sprijine partizanii iugolavi de orientare comunistă. Pentru a reuși să se edifice asupra situației de fapt din taberele insurgenților iugoslavi, Aliații au trimis mai multe misiuni în ambele tabere, atât ale comuniștilor cât și ale cetnicilor. Informațiile strânse de ofițerii de legătură aliați au fost cruciale pentru stabilirea priorităților misiunilor de aprovizionare
Partizanii iugoslavi () [Corola-website/Science/311594_a_312923]
-
punctul de vedere. Astfel Denis de Rougemont declara mai târziu: Congresul a adoptat un "Mesaj către Europeni" care cuprindea recomandările. Mesajul redactat și citit de către Denis de Rougemont în ședința de încheiere a lucrărilor care declara: Cu toții împreună vom putea edifica, mâine... cea mai mare formațiune politică și cel mai mare ansamblu economic al timpurilor noastre. Istoria omenirii nu a văzut niciodată o adunare mai puternică de oameni liberi. Niciodadă războiul, teama și mizeria nu au fost ținute în frâu de
Congresul Europei () [Corola-website/Science/311187_a_312516]
-
toată Magna Graecia, după ce atacase Tarentul. Locuitorii orașului grec au cerut sprijinul lui Pyrrhus în războiul antiroman. Încurajat de oracolul din Delphi, acesta încheie o alianță cu Macedonia, ca în 280 î.Hr. să debarce în Italia cu dorința de a edifica un imperiu. Pentru a supune Roma, acesta a strâns o armată formată din 3.000 de cavaleriști, 2.000 de arcași, 500 de prăștiași, 20.000 de infanteriști și 20 de elefanți de război, în timp ce Epirul era protejat de un
Pyrrhus din Epirus () [Corola-website/Science/311223_a_312552]
-
lăsate zăcând la locul execuției și au fost îngropate de soldații americani. În cinstea mareșalului Leclerc, unul dintre modelele tancurilor folosite de armata franceză a primit numele său. În cartierul Petit-Montrouge din arondismentul al XIV-lea al Parisului a fost edificat un monument în cinstea lui Leclerc. În Paris, două stăzi poartă numele lui Leclerc: „Avenue du Général Leclerc” și „Rue du Maréchal Leclerc”.
Philippe Leclerc () [Corola-website/Science/311860_a_313189]
-
alte câteva. Străzile localităților de lângă plaje au primit numele unităților care au luptat aici, plăci memoriale amintind de luptele mai grele din zonă. În puncte importante precum Pointe du Hoc și Podul Pegasus au fost dezvelite plăci memoriale, au fost edificate monumente sau au fost deschise mici muzee. Portul artificial Mulberry este încă plasat pe poziție la Arromanches. În Sainte-Mère-Église, de crucea bisericii atârnă un manechin îmbrăcat în uniforma parașutiștilor aliați. Pe plaja Juno, guvernul canadian a construit „Juno Beach Information
Operațiunea Neptun () [Corola-website/Science/311895_a_313224]
-
biserici au aparținut preotului local Simion Barboloviciu încă din primii ani dupa unirea Transilvaniei cu România. Astfel, la data de 29 iulie 1923 a avut loc adunarea credincioșilor din Bocșa, a cărei scop a fost continuarea colectei "pentru a putea edifica cât de curând sfântă biserică nouă", deoarece, se spune în procesul verbal al adunării, biserica veche "începe a slăbi". În 1937 Leontin Ghergariu din Zalău și Coriolan Petranu de la Universitatea din Cluj au cercetat, din punct de vedere științific, biserica
Biserica de lemn din Bocșa () [Corola-website/Science/312313_a_313642]
-
în 2006, provine din satul Drețea, comuna Mănăstireni, județul Cluj. Datorită și unei inscripții făcute pe o Evanghelie în data de 8 mai 1903, si anume "„Sfântă biserică din Drețea, precum am aflat scris într-un Orologiu vechi s-au edificat în anul 1672, fiind preot Popa Mihai“", construcția bisericii a fost datata în anul 1672. Interiorul bisericii a fost pictat în 1742, după cum o dovedește pisania aflată în stânga iconostasului, în partea superioară, a cărui transcriere o redam mai jos: ""Acestu
Biserica de lemn din Dretea () [Corola-website/Science/312318_a_313647]
-
eveniment cauza care a determinat înlocuirea bisericii satului Țop cu cea din Gostila, rămasă fără scop după contruirea bisericii de zid în anii 1810-1812 nu se știe dar este cert că la anul 1896 este pomenită o biserică în Țop edificată în 1738, cea adusă din Gostila, datată probabil în baza anului menționat în inscripția pictată de pe ancadramentul tracerii din pronaos în naos. Intervalul scurs din 1810-1812, momentul construirii bisericii de zid din Gostila și 1896, data șematismului este destul de mare
Biserica de lemn din Gostila () [Corola-website/Science/312368_a_313697]
-
Cu ocazia acestei mutări s-au făcut și unele înlocuiri de bârne din pereții bisericii. Astăzi biserica are absida construită din bârne de brad, peretele vestic din bârne de stejar, iar ceilalți pereți din brad și stejar. Lăcașul a fost edificat ca biserică unită (greco-catolică). Sătenii își aminteau că ultima liturghie arhierească greco-catolică a fost săvârșită în această biserică în anul 1938, de către episcopul unit Iuliu Hossu. În anul 1948 Parohia Greco-Catolică din Tăuți a fost desființată, iar biserica din lemn
Biserica de lemn din Tăuți () [Corola-website/Science/312909_a_314238]
-
sobor de preoți și diaconi și un mare număr de credincioși.” Biserica a fost clădită din bârne de stejar dar și de brad, îmbinate în cheotoare dreaptă și în coadă de rândunică, pe o fundație de piatră, dar altarul este edificat numai din grinzi de brad și are o formă poligonală, cu pereții retrași. Pe latura sudică, pe toată întinderea pronaosului și naosului se desfășoară o prispă-pridvor, având șapte stâlpi de susținere între talpa pridvorului și cununa acestuia. Peste tavanul pronaosului
Biserica de lemn din Tăuți () [Corola-website/Science/312909_a_314238]
-
din Berind, comuna Sânpaul, a fost construită în anul 1752, după cum rezultă dintr-o inscripție păstrată pe prestol, dar la acea dată ea a înlocuit, indubitabil, biserica de lemn menționată în Conscripția din 1733 a episcopului blăjean Inochentie Micu Klein. Edificată după obiceiul pământului, în cimitirul satului, pe o fundație de piatră, biserica este construită pe bârne solide din stejar, îmbinate ân coadă de rândunică și cheotoare dreaptă, având la bază un plan dreptunghiular unitar, cu pronaosul de 2,80m /4
Biserica de lemn din Berindu Deal () [Corola-website/Science/312950_a_314279]