3,224 matches
-
sunt unele continuate, iar altele supuse criticii vehemente. * Perioada la care ne referim cumulează "doi timpi" ai emancipării politice, morale, științifice și filosofice care au marcat istoria umanității: Renașterea și secolul clasic (secolului XVII). Perioada prevestește al treilea timp al emancipării, Iluminismul. Bibliografie Jakob, Burckhardt, Cultura Renașterii în Italia, vol. I-II, Editura pentru Literatură, București, 1969 Cornea, Andrei, De la Școala din Atena la Șoala de la Păltiniș, Editura Humanitas, București, 2004 Delumeau, Jean, Civilizația Renașterii, Vol. I și II, Editura Meridiane
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
2000 Wunenburger Jean Jacques, Utopia sau criza imaginarului, Editura Dacia, ClujNapoca, 2001 XXX, Istoria filosofiei moderne și contemporane (De la Renaștere la epoca luminilor), Vol. I, Editura Academiei RSR, București, 1984 4. Iluminismul depozitar al filosofiei istoriei (al treilea timp al emancipării) Ca decupaj temporal, Iluminismul cuprinde intervalul 1680-1780. A apărut în Anglia, inițiat fiind de revoluția burgheză. S-a constitut într-o mișcare de idei care se opunea ideologiei de tip feudal. Pe plan social, Iluminismului îi corespunde cristalizarea burgheziei, clasa
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
numește sociologie. Sarcina ei constă în a interpreta corect faptele sociale ca lucruri, ne spune Durkheim încrezător în valoarea noii științe. Abordând relația dintre filosofie și sociologie, în Regulile metodei sociologice, Durkheim remarcă "...însăși filosofia are tot interesul în această emancipare a sociologiei. Atâta timp cât sociologul nu a luat suficientă distanță de filosoful din el, nu examinează lucrurile sociale decât prin latura lor generală, aceea prin care se aseamănă cel mai mult cu celelalte lucruri din univers. Or, dacă sociologia astfel concepută
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
că efortul urbanizării și al industrializării s-a remarcat în Cealată Europă în special în perioada de competiție cu Occidentul, în acest timp producîndu-se o masi-vă dislocare a populației rurale la oraș, fără însă a se realiza și o emancipare culturală corespunzătoare, încît urbanizarea și industrializarea nu au însemnat și un salt semnificativ sub aspectul civilizației. Faptul că urbanitatea reprezintă un criteriu de evaluare a nivelului de civilizație este atestat nu numai de nivelul de existență, ci și de aspecte
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
stabilit de vikingii suedezi în secolul al IX-lea, care dominaseră timp îndelungat rîurile rusești și dezvoltaseră numeroase căi de comunicație. Influența asiatică a impregnat rușilor modelul unui nemilos regim despotic, ce presupunea exploatarea populațiilor ocupate, fără nici o grijă pentru emanciparea și civilizarea lor, iar aceasta a favorizat și rămînerea, sub unele aspecte, la păgînism a creștinismului popular rus, cu perpetuarea unor practici oculte pînă în perioada contemporană. Din aceste motive, atunci cînd, după secolul al XII-lea, în Vest se
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ci atașament sentimental. Pe de altă parte, se asigura astfel rolul foarte important de mijlocitori între credincioși și divinitate pentru inițiați, sacerdoți și preoți. Noul spirit care se afirma tot mai mult în Occident presupunea însă avîntul cunoașterii științifice și emanciparea de sub tutela teologică și suporta tot mai greu această stare de lucruri statornicită în epoca feudală. Acest aspect, precum și pretențiile universaliste ale papalității, ajunse uneori în contradicție cu puterea politică locală, au condus în zona nordică a catolicismului european la
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și suporta tot mai greu această stare de lucruri statornicită în epoca feudală. Acest aspect, precum și pretențiile universaliste ale papalității, ajunse uneori în contradicție cu puterea politică locală, au condus în zona nordică a catolicismului european la o mișcare de emancipare manifestată în mai multe variante, care s-a numit Reformă. Această mișcare a cuprins în mică parte lumea romanică occidentală, îndeosebi pe francezi, dar a avut o extindere apreciabilă în cazul lumii germanice și a antrenat și popoare de alte
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Aceste aspecte au avut însemnate urmări culturale și lingvistice, căci, dacă nu s-a mai pus problema unei legi universale, a devenit tot mai actuală problema comunicării intercomunitare, a receptării valorilor străine, a asimilării și convertirii lor în mijloace pentru emanciparea proprie. Tipurile culturale și reflexul lor lingvistic În concordanță cu istoria socială, în spațiul european, s-au succedat perioade ale istoriei culturale și lingvistice, caracterizate prin trăsături specifice fiecăreia și uneori atît de diferite încît ar putea duce chiar la
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fără o limbă literară corespunzătoare, adică ajunsă la același nivel de dezvoltare, iar starea limbii devine o emblemă a nivelului cultural, atît pentru comunitate, cît și pentru fiecare individ al ei. De aceea, cînd se pune la un popor problema emancipării sale prin cultură, se pune implicit și problema unei renovări lingvistice, căci ideile noi, de care are nevoie emanciparea culturii, se asociază cu mijloace lingvistice noi sau măcar cu modificarea celor deja existente prin îmbogățirea și prin diversificarea lor. Limba
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nivelului cultural, atît pentru comunitate, cît și pentru fiecare individ al ei. De aceea, cînd se pune la un popor problema emancipării sale prin cultură, se pune implicit și problema unei renovări lingvistice, căci ideile noi, de care are nevoie emanciparea culturii, se asociază cu mijloace lingvistice noi sau măcar cu modificarea celor deja existente prin îmbogățirea și prin diversificarea lor. Limba urmează însă numai în lexic schimbările din planul culturii, iar modificările lexicale pot duce la situații variate de la o
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
teren o dată cu invazia popoarelor migratoare, care i-au supus, le-au luat avutul și, în unele zone, i-au alungat sau exterminat. Ca atare, starea de spirit a românilor a devenit fatalistă, ceea ce a contribuit la anularea oricărei inițiative de emancipare și a indus starea de a se complăcea în condiții de existență deplorabile, prin reducerea idealului vieții la simpla supraviețuire. De aceea, în vreme ce Vestul european cultiva omul activ, care cutează la înălțare (așa cum demonstrează elocvent stilul gotic), Estul și, în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
semnificative, iar limba literară a fost puțin exersată, caracteri-zîndu-se prin variante locale și prin împrumuturi din surse nespecifice Europei moderne. Pe lîngă aceasta, intelectualii de atunci, chiar cînd au ajuns la ideea descendenței din coloniștii romani, nu și-au propus emanciparea românilor în numele gloriei străbune sau în perspectiva alinierii la Europa civilizată. Situația s-a schimbat radical în ultimele două decenii ale secolului al XVIII-lea, o dată cu activitatea pleiadei de erudiți care au alcătuit Școala ardeleană, mișcare iluministă de mare amploare
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
românilor, la începutul secolului al XIX-lea, spre Europa propriu-zisă, dar să se observe și modul în care au realizat această orientare și la ce rezultate au ajuns. Reprezentanții Școlii ardelene și urmașii lor vedeau în europenizare un efort de emancipare a întregului neam, prin educație și știință, iar aceasta presupunea un șir de transformări, unele profunde, în primul rînd, la nivelul mentalităților, al cunoștințelor, al culturii și al limbii literare și, în același timp, o reconfortare sufletească prin conștiința descendenței
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
schimbări efective în vederea înscrierii în spiritul european și în circuitul de valori care-l caracterizau. Pe opozanții latiniștilor, în primul rînd bonjuriștii moldoveni, conștienți și ei de diferența dintre români și europenii vestici, nu i-a preocupat în mod deosebit emanciparea românilor în sens european, căci ei și-au petrecut o mare parte de viață în Occident și cunoșteau viața din țara lor destul de superficial. Pentru Alecsandri, de exemplu, țăranul român nu era decît un om plin de pitoresc, cu un
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
putut astfel prejudicia activitatea specialiștilor. Acesta este motivul pentru care însăși știința a rămas un exercițiu lipsit de eficiență, nefiind transformată în mijloc de viață, așa cum s-a întîmplat în lumea civilizată. În același timp, pornind de la necesitatea reală a emancipării societății tradiționale de tip feudal prin industrializare și prin urbanizare, ei au întreținut deseori prejudecata falsă că numai inginerii ar fi folositori societății, fiindcă ei ar fi singurii "productivi", deși cei mai mulți dintre ei nu produc de fapt nimic, fiind limitați
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
mai importante traduceri ale lui Paisie din greacă în slavonă. Mai mult, la Optina se realizează nu mai puțin de trei ediții ale Autobiografiei lui Paisie Velicikovski între 1845 și 1847. Om care și-a depășit cu mult epoca, prin emanciparea ideilor, libertatea de gândire și inițiativele de reformator al tradiției ortodoxe isihaste, Paisie Velicikovski, Sfântul pelerin din Poltava și creatorul de școală de traducători de la Mănăstirea Neamț, cărturarul și monahul care ținea în biblioteca sa de la Neamț textele lui Esop
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
urmă, un tratat semnat în 1921 permite Poloniei să anexeze o fîșie de aproximativ 150 de km, populată cu ucrainieni și cu bieloruși. Astfel, în 1920 apare clar faptul că pe un teritoriu micșorat în urma anexărilor și a mișcărilor de emancipare ale popoarelor alogene, ofensiva îndreptată împotriva noului regim a eșuat. Pentru prima oară în Europa, vede lumina zilei un stat a cărui doctrină își are originea în socialism. Și a fost cît pe ce ca revoluția bolșevică să se extindă
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Britanic, la sfîrșitul războiului, femeile ocupau pînă la 35 % din locurile de muncă din industrie. După război, ele nu părăsesc decît o parte dintre acestea și ocupă altele în domeniul comerțului, al serviciilor și al funcțiilor publice. Ca semn al emancipării lor, acestea obțin drept de vot în unele țări ca Rusia Sovietică, Germania și Regatul Unit, în timp ce Franța republicană și "progresistă" se opune acestei reforme. Aparenta victorie a democrației Într-o Europă ale cărei structuri au fost zdruncinate de război
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Unit, Belgia și Franța. Primul reușește să facă un transfer progresiv al puterii către elitele indigene de pe teritoriile aflate în posesia sa. Astfel își obțin independența Gold Coast, devenită Ghana sub conducerea liderului naționalist Nkrumah și al cărei proces de emancipare va servi de model întregii Africi anglofone, Gambia în 1958, Nigeria în 1960, Tanzania (fostele Tanganika și Zanzibar), Zambia și Sierra Leone în 1961, Uganda în 1962, Kenya în 1963. Problemele care mai există la această dată sînt cele din Africa
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
În acest timp, Franța va avea de înfruntat serioase dificultăți internaționale și o criză politică internă care a dus în 1958 la căderea celei de a IV-a Republici și la revenirea la putere a generalului de Gaulle. În schimb, emanciparea Africii negre francofone este rezultatul unui demers progresiv și pacifist a cărui ultimă etapă se desfășoară în 1960 prin independența acordată de cea de a V-a Republică celor douăsprezece state situate în sudul Saharei. În 1965, decolonizarea continentului african
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
libertății sale, cei mai hotărîți dintre contestatari, majoritatea copii răsfățați ai ordinii existente, care s-au rupt de mediul lor și de morala acestuia, împing provocarea dincolo de revendicările cu caracter dominant politic. Ei se vor organiza în acele grupuri de emancipare care vor să se constituie în însuși sînul "societății represive" în comunități marginale ce vor lua numele de "Kommune I", apoi "Kommune II", ai căror principali animatori sînt Fritz Teufel și Rainer Langhans. Această atitudine de ruptură și de marginalizare
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Cazul României este foarte diferit în manifestările sale și motivat de cu torul alte considerații. Dacă disidența albaneză a fost în realitate provocată de dorința de unificare ideologică a URSS, ea însăși confruntată cu efectele destabilizatoare a separării chinezilor, prudenta emancipare a românilor își are originea în intenția sovieticilor de a consolida integrarea economică a statelor aflate pe orbita sa. Numărîndu-se pînă atunci printre aliații cei mai fideli ai Kremlinului, România lui Gheorghiu Dej își proclamă independența în 1961 ca răspuns
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
modernistă la serialele de televiziune de tip "soap opera". În special, este problematic modelul propus de Școala de la Frankfurt al unei culturi de masă monolitice prezentat ca antiteza unui ideal de artă autentică, ceea ce limitează momentele critice, subversive sau de emancipare la unele produse privilegiate ale culturii înalte. Este discutabilă și opinia Școlii de la Frankfurt conform căreia cultura de masă în întregul său este ideologizată și pervertită și prostește masa pasivă de consumatori. Ar trebui, în schimb, să identificăm momente critice
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
asemenea, acceptată posibilitatea că momentele critice sau subversive pot fi identificate atît în artefactele industriei culturale, cît și în modelele clasice ale culturii moderniste "înalte" pe care Școala de la Frankfurt pare să o considere sursa privilegiată a opoziției și a emancipării artistice 20. În plus, ar trebui să se distingă între procesele de codificare și cele de decodificare a artefactelor media și să admită faptul că un public activ poate adesea crea propriile sale semnificații și utilizări ale acestor produse ale
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
considerare forța și efectele conservatoare și de opoziție ale tuturor formelor de cultură. Se impune însă și respingerea distincției rigide între cultură "înaltă" și cea "comună", care a viciat poziția Școlii de la Frankfurt și teoria Screen, conform cărora efectele de emancipare pot aparține doar modernismului, în vreme ce toate celelalte forme de cultură populară sau de masă sînt evaluate ca simplă ideologie. O problemă de terminologie Noutatea propusă de studiile culturale britanice este recunoașterea importanței culturii media și evidențierea modului în care aceasta
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]