2,988 matches
-
ordinul Legiunii de Onoare. Acest scandal nu împiedică romanul să se bucure de un mare succes. Ba chiar dimpotrivă. Cu 700 000 de exemplare vândute, La Garçonne bate toate recordurile de vânzări din epocă. Ca o altă marcă a popularității, eroina lui Victor Margueritte cunoaște o metamorfoză surprinzătoare. Se transformă într-un simbol și coboară în stradă. Băiețoasa dă într-adevăr naștere unei mode, al cărei stilist este Paul Poiret cea a părului tuns scurt și acoperit cu o pălărie tip
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
lume dezorganizată? Prietenele ei, mai bine informate, îi mai scapă câteva secrete șoptite la ureche. Și ea însăși își mai lasă ochii să-i alunece pe câte un roman-foileton, "în care eroul își așeza buzele arzătoare pe sânii dalbi ai eroinei", înainte de a începe să devoreze pe furiș cărțile interzise din bibliotecă. În ciuda acestor lecturi, Simone de Beauvoir recunoaște că tânăra fată pe care o întruchipa pe atunci era o adevărată "gâsculiță neprihănită". "Nu știam să-mi întrebuințez trupul în niciun
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
flirts (1930) de Louis Derthal, Le Flirt de Lady Mabel (1937) de Paul Dargens asociază încă flirtul cu temele perversiunii, bolii, deznădejdii din dragoste și morții. Însă caracterul apocaliptic în mare măsură s-a estompat. În materie de perversitate, nici o eroină nu se ridică la nivelul celebrei Maud de Rouvre, iar aceste romane nu fac decât să flirteze cu tragedia. Nenorocirile care se abăteau una după alta asupra semi-virginelor din perioada Belle Époque sunt acum abia schițate. Flirtul nu mai apare
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și violență a sentimentelor este ilustrată de un episod din romanul Alegerea Sofiei, de William Styron. Acest roman o operă fundamentală evocă grozăvia de negrăit a Holocaustului. El se învăluie ca într-o spirală, gravitează în jurul mărturisirii teribile pe care eroina, Sofia o tânără de origine poloneză deportată în timpul războiului nu reușește s-o facă decât abia la sfârșitul narațiunii: la sosirea în lagărul de la Auschwitz, un ofițer german o obligase să aleagă între cei doi copii ai săi. Unul avea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
dezvoltă în jurul acestei drame o vastă frescă, o reflecție asupra omniprezenței răului în lume, asupra tuturor formelor perversității și nebuniei umane. În acest roman, totul este așadar excesiv și în același timp omenesc, prea omenesc... Flirtul pe care îl trăiește eroina, Sofia, nu eludează nici el această regulă. El începe oarecum ca o glumă, nevinovat. Însă ani mai târziu, acesta are o nouă izbucnire infernală, prelungindu-se într-un vis neînchipuit de brut, obscen și pervers. Totul începuse la Varșovia, în
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
săi în mâinile cuiva". Însă o rețin o sumedenie de tabuuri și de inhibiții. Toate filmele și romanele din care se hrănesc fantasmele sale nu încetează să întrețină în același timp în cugetul ei frica de pedeapsă. Marthe, Fanny, Vinca, eroinele pline de îndrăzneală din Le Diable au corps, Marius sau Le Blé en herbe plătesc foarte scump nesocotirea interdicțiilor sexuale: printr-un copil nedorit, excludere socială sau chiar moarte. Mai mult, la acest sfârșit al anilor '40, Bab se convinge
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
joc al flirtului. Sunt nevoite să concilieze exigențe ireconciliabile. Să seducă, și în același timp să se apere. Cum se întâmplă mereu, unele dau dovadă de sinceritate și pot să sufere uneori la fel de mult ca băieții. Este cazul lui Deanie, eroina filmului din 1961 al lui Elia Kazan, Splendoare în iarbă, a cărui acțiune se derulează în Kansas-ul anilor 1928-1931. Tânăra eroină (Natalie Wood) plătește foarte scump pentru flirtul său neîncheiat cu Bud (Warren Beatty). Tinerii sunt profund îndrăgostiți unul de
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
mereu, unele dau dovadă de sinceritate și pot să sufere uneori la fel de mult ca băieții. Este cazul lui Deanie, eroina filmului din 1961 al lui Elia Kazan, Splendoare în iarbă, a cărui acțiune se derulează în Kansas-ul anilor 1928-1931. Tânăra eroină (Natalie Wood) plătește foarte scump pentru flirtul său neîncheiat cu Bud (Warren Beatty). Tinerii sunt profund îndrăgostiți unul de celălalt, însă Bud, "exasperat" de castitatea lui Deanie, sfârșește prin a se îndepărta de ea și a ieși cu alte fete
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
propriu ca și la figurat, o "aprinzătoare", o provocatoare. Sărutul roșu: puritanismul în stil sovietic Aceeași supraveghere avea loc și în sânul mișcării Tineretului Comunist din Franța, așa cum o ilustrează foarte bine un film de Véra Belmont, Rouge baiser (1985). Eroina, Nadia (Charlotte Valandrey), fiica de cincisprezece ani a unor imigranți polonezi, nu mai e demult o gâsculiță neștiutoare. Dimpotrivă, tânăra militantă comunistă debordează de vitalitate, de speranță, și de naivitate în același timp, de poftă de viață. Ea nu se
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
această perioadă care se secularizează, ravagiile produse de scurgerea anilor înfricoșează mai mult ca oricând. Potrivit moralei hedoniste care se impune, fericirea trebuie obținută "aici și acum", iar fiecare an care trece este un an pierdut. La fel ca Paule, eroina romanului Vă place Brahms? (1959) de Françoise Sagan, după o anumită vârstă, tot mai multe femei pândesc în fața oglinzii apariția ridurilor, semn al "înfrângerilor acumulate" de-a lungul timpului. Timpul acesta pe care ai vrea să-l distrugi și care
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
căpăta experiență, pentru a fi "normală", "ca toate celelalte"? Această presiune pe care o exercită grupul asupra adolescentelor este ilustrată foarte bine și de comedia: Les Parisiennes (Pariziencele) de Jacques Poitrenaud, Michel Boisrond, Claude Barma și Marc Allégret. Una dintre eroinele acestui film făcut din sketch-uri, Sophie, de 18 ani, interpretată de blonda și diafana Catherine Deneuve, n-a flirtat niciodată. E prea romantică și prea visătoare pentru așa ceva. Însă colegele ei de clasă nu privesc la fel lucrurile, mai ales
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
o culme a perversității, el marchează cu siguranță sfârșitul unei epoci, încheierea unui ciclu istoric, anunțând revoluția sexuală. El se înfățișează ca antiteza perfectă a educației sexuale tradiționale, mai precis, ca un negativ perfect al nopții nunții trăite de Jeanne, eroina romanului O viață scris de Maupassant. După cum ne amintim, nefericita eroină a romanului, tânăra aristocrată, trece de la inocență la o descoperire cum nu se poate mai abruptă a "marii taine a dragostei". Înainte ca Julien să intre tiptil în camera
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
încheierea unui ciclu istoric, anunțând revoluția sexuală. El se înfățișează ca antiteza perfectă a educației sexuale tradiționale, mai precis, ca un negativ perfect al nopții nunții trăite de Jeanne, eroina romanului O viață scris de Maupassant. După cum ne amintim, nefericita eroină a romanului, tânăra aristocrată, trece de la inocență la o descoperire cum nu se poate mai abruptă a "marii taine a dragostei". Înainte ca Julien să intre tiptil în camera ei, să-și lipească "piciorul rece și păros" de al său
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
mâhnita, se mustra singură că a intrat în jocul acesta nebunesc propus de Emil. Figură ei exprimă în clipa aceea un fel de gânditoare interiorizare. În ea erau în acel moment două ființe opuse: una ar fi vrut să fie „eroina” Serviciilor Secrete, alta o condamnă pe cea dintâi pentru nesăbuința și credulitate și, contrar aparentelor, asta și văzuse probabil tatăl lui Emil în ea. În plus, era și o persoană foarte religioasă, mergea în fiecare duminică la biserică, în pofida faptului
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
sigur că el va fi scris. Motorul fusese deja pornit - cum îi plăcea lui să se exprime - în limbaj codificat, el demarase deja și întrezărea dinaintea acestui vehicul obstacole greu de evitat. Nu-i mărturisise Laurei, dar ,,împrumutase" deja numele eroinei pe care ea avea s-o întruchipeze : doamna R. (aluzie probabil la realitatea imediată, bănuia Lăură ). Ideea îl făcea să se simtă el însuși ,,un erou", îi dădea noțiunea obiectivă a eului distinct și deosebit de ipotetica să proiecție că narator
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
-se conștienți că trebuie să se despartă iarăși. Călătoreau parcă într-o zi nefasta și toate speranțele lor se prefăcuseră în pulbere. Înaintau grăbiți spre adăpost, fără să-și spună nimic. El era mut ca o statuie, ea că o eroina tragică, suspina adânc, era incapabilă să comunice cu el și de aceea izbucni în hohote de plâns. El a strâns-o tare tare în brațe, sărutând-o pe frunte, dra a lăsat-o să plângă mai departe ,,ca să se răcorească
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
Fiecare crede că doar el știe precis care fir trebuie tăiat pentru a evita explozia și îi acuză pe ceilalți de incompetență sau rea-voință. Să sperăm că lucrurile se vor termina ca în filmele cu happy-end, în care eroul sau eroina taie, în ultimul moment, firul cel bun. Dar care este eroul în această dramă numită Kosovo? Fiecare din marii actori ai dramei -îi lăsăm la o parte pe sârbi și albanezii kosovari spune că el este eroul principal. Rusia invocă
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
această zi minunată. La revedere.“ Din cuvintele lui ies proze stranii, ilustrate cu driade și bărbați cu obrajii supți. Kouvostoliitto trebuie să fie un loc teribil de trist. Markku ar vrea să scrie o poveste dark pentru copii. Probabil că eroina principală ar fi o fetiță cu mască de gaze și la fel de probabil ea s-ar plimba prin păduri locuite de copaci înspăimântători și zâne înfrunzite, și-ar fi mai mereu noapte, iar finalul unul trist. Gândul îl bântuie de mult
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
operei Adriana Lecouvreur de Francesco Cilea. Transmisia directă pe internet de către Radio România Muzical a fost impecabilă, după cum impecabil a fost și profesionalismul prezentării redactorilor postului de radio care, în mod uimitor, nu are încă frecvențe în toată țara. Cert, eroina serii a fost soprana care a studiat la Iași, dar este stabilită de decenii în Marea Britanie și a cărei voce, farmec și inteligență le sunt relativ puțin cunoscute melomanilor mai tineri. Pe Nelly Miricioiu am cunoscut-o indirect, pe discurile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
este asigurată de figura centrală a Antigonei, prezentă în toate momentele cheie ale acțiunii. Fidelitatea autorului român față de modelele sale variază în funcție de împrejurări. Uneori, el reproduce aproape exact replicile originale, de pildă când Antigona își sintetizează convingerile : sentința formulată de eroina lui Sofocle Iubirea-i rostul vieții mele ! Ura nu ! este transpusă în forma Nu m-am născut din ură, nici pentru ură, eu !/ Prin jertfă, pentru jertfă, și milă și iubire/ Mă îndârjesc în ele în ele și-a lor
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
nici pentru ură, eu !/ Prin jertfă, pentru jertfă, și milă și iubire/ Mă îndârjesc în ele în ele și-a lor înfăptuire (III, p. 201). Alteori, însă, el introduce inovații importante, cum ar fi supraviețuirea Antigonei, miracol care îi permite eroinei să rostească profeția finală cu privire la destinul glorios al Atenei (V). Călcând cu exactitate pe urmele precursorilor sau abătându-se de la drumul deschis de aceștia, Victor Eftimiu are mereu în vedere tragediile eline alese drept suport al propriilor încercări dramatice. Autorul
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
covoare/ De purpură, parfumuri și flori lingușitoare ! - I, p. 275). Tot astfel, când Ifigenia caută să-și înduplece tatăl să nu o jertfească, ea îi amintește momentele tandre din pruncie, iar termenii pledoariei sunt aproape identici la cei doi dramaturgi. Eroina lui Euripide se jeluiește : De ce n-am, tată, glasul cu har al lui Orfeu,/ ca stâncile să vină, smerite, să m-asculte,/ ca vorbele-mi să sune stăruitor în inimi/ și să înving prin vrajă ? [...] Întâia te-am chemat/ cu
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
știe adevărul asupra evenimentelor viitoare fără a-l putea transmite cuiva, avertismentele ei nefiind luate în seamă de cei din jur. Scriitorul modern are în vedere consecințele unei răsturnări de situație și își imaginează ce s-ar întâmpla dacă profețiile eroinei ar fi ascultate. Înainte de a intra în palatul Atrizilor unde o așteaptă moartea, Casandra lui Eschil arată cum a dobândit darul de a cunoaște viitorul, dar nu și capacitatea de a-l influența : îndrăgită de Apolo, ea i-a promis
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
tu osânda asupra tuturor ?/ Oșteni, veniți, o duceți acasă pe sărmana/ Nebună !), însă tânăra îi avertizează că jelania ei se referă la soarta întregii cetăți (Nu m-a ajuns pe mine singură, ci pe toți - II 5). Nunta eșuată a eroinei înseamnă moarte. În tragediile eline, Casandra este respinsă de cei din jur care îi întâmpină cu neîncredere profețiile socotind-o nebună. În Agamemnon, Clitemnestra este iritată de tăcerea captivei troiene înțeleasă ca dovadă de trufie (nu mai fi semeață), de
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
tentativă de fugă nu ar schimba cursul fatal al evenimentelor : Nimic nu poate să mă scape, de ce aș mai câștiga, străinilor, o clipă ? Soarta fetei lui Priam este să cunoască adevărul asupra dezastrelor viitoare, dar să nu le poată opri. Eroina din Troienele are parte de aceeași lipsă de înțelegere a celor din jur. Încă din prolog, Poseidon observă că tânăra îndrăgită cândva de Apolo arată de parcă și-ar fi pierdut rațiunea : Frumoasa prorociță, Kasandra, căreia stăpânul Phoibos i-a iscat
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]