2,616 matches
-
poate avea o anumită eficiență analitică, totuși ea distruge experiența faptului social total (Mauss), unde aceste capitole se confundă. Numai prin studierea punerilor în scenă propuse chiar de oameni, un cercetător poate să înțeleagă legătura lor cu lumea. 6. Film etnografic și antropologie vizuală. Când a fost inventat cinematograful, un anumit număr de oameni de știință au vrut să pună imediat această unealtă în serviciul studiului omului și în observarea comportamentelor sale. De altfel, antropologia și cinematograful au apărut în același
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
să nu distrugă scenele pe care vor să le filmeze. Astăzi, cu o cameră video digitală mare cât o tabacheră, un etnograf poate filma situațiile sociale pe care le observă și poate aduce imagini de o calitate profesionistă. Categoria "film etnografic", utilizată adesea, este puțin înșelătoare pentru că găsim amestecate aici filme ale exploratorilor, ale călătorilor, ale cineaștilor independenți, ale reporterilor de televiziune. Imaginile operatorilor pe care companii comerciale ca Lumière, Pathé sau Edison îi trimiteau pretutindeni în lume pentru a aduce
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
aici filme ale exploratorilor, ale călătorilor, ale cineaștilor independenți, ale reporterilor de televiziune. Imaginile operatorilor pe care companii comerciale ca Lumière, Pathé sau Edison îi trimiteau pretutindeni în lume pentru a aduce imagini exotice sunt adesea citate drept primele filme etnografice. În uzul curent, în pofida repetatelor clarificări, tot paradigma exotică servește întotdeauna drept reper și numitor comun. De asemenea, trebuie să recunoaștem că filmele realizate de etnografi profesioniști decepționează adesea. Putem înțelege că, în calitate de oameni de știință, acești "cineaști din datorie
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
că evenimente de natură istorică, adică neinventate de un regizor și de niște actori, trebuie totuși să fie povestite și că, în mod obligatoriu, povestitorul face parte din poveste. Este ceea ce a înțeles Jean Rouch, care a realizat numeroase filme etnografice într-o optică foarte descriptivă, dar care, în alte filme, a sfărâmat modelul documentarului, stimulând noul val al anilor 1960 și anticipând marile dezbateri din anii 1980 asupra reflexivității în antropologie. El a contribuit la respingerea imaginii din filmele etnografice
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
etnografice într-o optică foarte descriptivă, dar care, în alte filme, a sfărâmat modelul documentarului, stimulând noul val al anilor 1960 și anticipând marile dezbateri din anii 1980 asupra reflexivității în antropologie. El a contribuit la respingerea imaginii din filmele etnografice plictisitoare, realizate plat și însoțite de comentarii docte. Cu toate acestea, trebuie să apărăm expresia "film etnografic" sau "demers filmic etnografic", pentru că regăsim aici o metodă. În schimb, să vorbești de "film antropologic" frizează absurditatea, deoarece, dacă înțelegem prin acesta
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
val al anilor 1960 și anticipând marile dezbateri din anii 1980 asupra reflexivității în antropologie. El a contribuit la respingerea imaginii din filmele etnografice plictisitoare, realizate plat și însoțite de comentarii docte. Cu toate acestea, trebuie să apărăm expresia "film etnografic" sau "demers filmic etnografic", pentru că regăsim aici o metodă. În schimb, să vorbești de "film antropologic" frizează absurditatea, deoarece, dacă înțelegem prin acesta filmele care vorbesc despre om, atunci toate filmele sunt antropologice și toate filmele sunt sociologice. Antropologia vizuală
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
și anticipând marile dezbateri din anii 1980 asupra reflexivității în antropologie. El a contribuit la respingerea imaginii din filmele etnografice plictisitoare, realizate plat și însoțite de comentarii docte. Cu toate acestea, trebuie să apărăm expresia "film etnografic" sau "demers filmic etnografic", pentru că regăsim aici o metodă. În schimb, să vorbești de "film antropologic" frizează absurditatea, deoarece, dacă înțelegem prin acesta filmele care vorbesc despre om, atunci toate filmele sunt antropologice și toate filmele sunt sociologice. Antropologia vizuală reunește trei tipuri de
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
aici o metodă. În schimb, să vorbești de "film antropologic" frizează absurditatea, deoarece, dacă înțelegem prin acesta filmele care vorbesc despre om, atunci toate filmele sunt antropologice și toate filmele sunt sociologice. Antropologia vizuală reunește trei tipuri de activitate: ancheta etnografică, întemeiată pe utilizarea tehnicilor de înregistrare audio-vizuale, folosirea acestor tehnici ca mod de scriere și publicare și, în final, studiul imaginii în sens larg (arte grafice, fotografii, filme, video) ca obiect de cercetare. Prin urmare, specialistul în antropologie vizuală nu
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
interes pentru științele umane crește în mod spectaculos și, în ultimii ani, calitatea filmelor realizate de către studenții la antropologie și sociologie s-a ameliorat considerabil. De asemenea, trebuie să notăm o răsturnare interesantă: din ce în ce mai mult, oamenii care erau "subiecții" filmelor etnografice își produc propriile lor imagini și documente despre viața socială. Utilizarea strategică a mijloacelor media de către "popoarele indigene" le permite, pentru prima dată în istorie, să-și controleze propria imagine și să lanseze comunității internaționale mesajele pe care le dorește
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
au provocat o accelerare a dezechilibrelor la scară mare: încălzirea planetei, deșertificare, poluare etc. 8. Etnografii și antropologia științelor. Istoria și filosofia științelor există de mult timp, dar producției științifice și aplicațiilor sale tehnologice li s-a acordat o atenție etnografică și antropologică (adesea amestecată cu cercetări istorice) doar de douăzeci de ani. Este vorba despre un câmp de cercetare diversificat, capital pentru înțelegerea lumii noastre, care nu a încetat să se dezvolte: studiul construirii autorității științifice și a criteriilor de
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
experiențelor individuale, se apleacă asupra construcției sociale a rolurilor sexuale, studiază problemele metodologice puse de biografie, povești de viață și mărturii, se preocupă de "povestire" și de decupajele realizate prin descriere. Dacă mulți istorici s-au angajat în veritabile anchete etnografice privind istoria începând din prezent, în sens invers, mulți etnologi au observat necesitatea de a-și concepe obiectul de studiu dintr-o perspectivă istorică. O mare interogație antropologică, cum ar fi transformarea diferenței sexuale în ierarhie, conduce în mod obligatoriu
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
să ne imaginăm modalitățile de transmitere lipsite de tehnici scripturale. Cu toate acestea, oralitatea și ritualul își iau revanșa până și în societatea modernă. În studiile consacrate mijloacelor de comunicare în masă s-a vorbit despre "televiziune ceremonială", de "cotitură etnografică" sau de "punere în scenă a cuvântului la televiziune". Ne putem gândi și la renașterea muzeografiei, cu subiecte ca imaginarul colecționarilor de artă "primitivă", sau la întrebări de tipul "Ce este un corp, un obiect?", " Ce înseamnă a expune?", "Care
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
este într-o anumită măsură disimulată. Așadar, plecând de la tensiunea dintre ceea ce s-a spus și ceea ce nu s-a spus și de la cunoștințele pe care fiecare dintre cele două părți le impută celeilaltei, se construiesc adesea așa-zisele date etnografice. De aceea, antropologul trebuie să asculte. El trebuie să creeze un spațiu unde să se exprime nu numai valorile, dar și întrebările și îndoielile informatorului. În faza sa scientistă, etnografia nu a recunoscut întotdeauna în informator un adevărat interlocutor. Nuanța
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
subliniat caracterul unic al unei experiențe în care observatorul este propriul său instrument de cercetare. "Dintre toate științele, ea [antropologia] este singura, fără îndoială, care face din subiectivitatea cea mai intimă un mijloc de demonstrație obiectivă. În consecință, în experiența etnografică, observatorul se consideră propriul său instrument de observație; în mod evident, trebuie să fie învățat să se cunoască, să obțină de la un sine, care se revelează ca altul față de un eu care îl utilizează, o evaluare care va deveni parte
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
observație; în mod evident, trebuie să fie învățat să se cunoască, să obțină de la un sine, care se revelează ca altul față de un eu care îl utilizează, o evaluare care va deveni parte integrantă din observația altor euri. Fiecare carieră etnografică își găsește principiul în "confesiuni", scrise sau mărturisite."22 Antropologia răstoarnă decorul adevărurilor stabilite deoarece, în timpul șederii sale pe teren, cercetătorul este obligat să plonjeze în afara protecției date de conformismul unei ordini a lumii sale specifice. El asistă, participă și
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
puțină umilință. Clișeul datorează mult rarelor texte reflexive care arată neputința etnografului. În această privință este suficient să-l credem pe antropologul Michel Leiris, cel care a presimțit că raportul anchetatorului de pe teren și contextul politic fac parte din datele etnografice. Din acest punct de vedere, Africa fantomă (1934), jurnalul expediției coloniale Dakar-Djibouti, este cu atât mai interesant cu cât Leiris l-a publicat în mod deliberat, spre marea enervare a șefului expediției, care se temea că portretul lipsit de complezență
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
locuri și domenii disciplinare. Ceea ce observăm plecând de la un punct de vedere determinat nu se explică în întregime prin condițiile istorice care fac posibil acest punct de vedere. Dacă anumite adevăruri n-ar rezista la o contextualizare radicală, exercițiul descrierii etnografice n-ar valora eforturile pe care le implică. Cum spune în esență Jürgen Habermas, marii gânditori poartă hainele epocii lor, dar gândirea lor este pentru toate epocile. Bineînțeles, clasicii antropologiei au îmbătrânit și ne fac să retrăim, când îi citim
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
putem afirma că empiriștii continuă să creadă în valoarea observațiilor, refuză rejudecarea "achizițiilor disciplinei" și se mențin, cel mai adesea, la distanță de discuțiile epistemologice. Dacă am citi dezbaterile din revistele cele mai de vârf, am putea crede că monografia etnografică descrierea cea mai completă posibil a unei unități sociale este depășită, cam ca romanul realist din secolul XIX în literatură, declarat muribund de atâtea ori. De fapt, nu este așa: după cum se publică mai multe romane realiste astăzi decât în
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
care nu scrie în limba sa maternă sau care știe mai multe limbi datorează adesea particularitățile stilului său fenomenului de interferență, un cuvânt care desemnează, în lingvistică, restructurările care rezultă din introducerea elementelor străine. Alte scrieri care nu aparțin literaturii etnografice se pot dovedi prețioase. Este cazul, de pildă, reflecțiilor metafizice ale indienilor Pandit și, în general, al tuturor operelor literare, scriitorii fiind primii observatori ai socialului. Oamenii care până atunci erau "subiecții" lucrărilor scrise de cercetători occidentali citesc aceste opere
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
comunității, proprietate sau tradiție/modernitate. 2.1 Tălmăcelul 2.1.1. Așezare, relief, date generale Satul Tălmăcel se află în administrația orașului Tălmaciu, la fel ca și satul Boița și face parte din Mărginimea Sibiului, una din cele patru zone etnografice ale județului Sibiu (Pavelescu, 1978). Aflat la 3 km de Tălmaciu și la 21 de km de Sibiu, accesul aici este relativ ușor, deși nu există un mijloc de transport regulat Sibiu-Tălmăcel. La Tălmăcel se ajunge pe drumul comunal 61
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
opinia lui Herseni, afirmarea unor valori sociale, culturale și pedagogice, a coeziunii comunitare, a comunicării și comportamentului moral. Fenomen cultural aflat în disoluție azi, după unii autori (Gangolea, 1995), el reprezintă totuși una din manifestările complexe din sfera socialului și etnograficului și poate unul din ultimele obiceiuri, care presupun manifestarea întregii comunități, sau a unei părți a acesteia, păstrate. În Tălmăcel, până în ajunul Crăciunului, cetele își definitivează organizarea și își stabilesc rolurile și repetă repertoriul de colinde. În Ajunul Crăciunului, merg
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în Ludoș Toponimicul Ludoș (înrudit cu Ludeasa, Ludaș, Ludești, Ludeasca, Ludișor) este un toponimic maghiar din Ardeal, ce provine de la adjectivul maghiar ludas, însemnând "bogat în gâște, locul unde sunt gâște (sălbatice) (Iordan, 1963: 518). Ludoșul face parte din zona etnografică Ocna-Miercurea. Unii autori afirmă că este îndreptățit ca zona dintre Mureș și Târnave (la nord și nord-vest), valea Visei (la est), Sebeșelul (la vest) și Munții Cindrelului (la sud), să fie considerată o zonă etnografică specifică, pe care o numesc
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Ludoșul face parte din zona etnografică Ocna-Miercurea. Unii autori afirmă că este îndreptățit ca zona dintre Mureș și Târnave (la nord și nord-vest), valea Visei (la est), Sebeșelul (la vest) și Munții Cindrelului (la sud), să fie considerată o zonă etnografică specifică, pe care o numesc Țara Secașelor. Ludoșul face parte din aceasta, mai precis din subzona Secașului Mare, învecinată cu Mărginimea, de la care împrumută elemente de cultură populară (Popa, 1996). 2.2.2 Istorie locală Comuna Ludoș are o istorie
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cultural serios, oricărei creații durabile. O cultură citadină A doua condiție esențială, singura care social vorbind face posibilă pe prima, este saltul calitativ hotărâtor de la cultura rurală la cultura urbană. Nu mai dorim să fim doar un popor pitoresc și etnografic, de eterni săteni ai istoriei. Din acest punct de vedere, E.M. Cioran avea dreptate. M. Vulcănescu făcea observații în același sens 4. Din care cauză, când observăm că României i se consacră, în continuare, numere monografice, în reviste specializate de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a întregului continent, în plină urbanizare. Țăranul tradițional se transformă tot mai mult în fermier. Acest fenomen, inevitabil, se prefigurează, chiar dacă deocamdată în forme extrem de incipiente, și la noi. Că vor supraviețui și o serie de insule, să le spunem, etnografice, este sigur. Dar structura socială de ansamblu a populației se modifică. De unde și importante mutații spirituale. în același timp, este de-a dreptul absurdă respingerea întregii culturi urbane pe criterii exclusiviste, pretins specifiste. A pluti, a ne reîntoarce mai ales
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]