4,069 matches
-
se mai alocă timp pazei interne a deținuților? Autoritățile spun deseori că indivizii pe care-i păzesc cu strășnicie vin din lumi violente și nu pot trăi natural în armonie, de aceea e necesară sporirea măsurilor de securitate pentru prevenirea evadărilor și manifestărilor violente. Părerea generală a deținuților despre gardieni este că "sînt niște șacali mai mari decît noi. Dacă nu se grăbeau să se facă albaștri, erau în locul nostru. Drojdie. Afară, nimeni nu are nevoie de ei. N-au nici un
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
zbat cu gîndul... Doamne, sînt la pușcărie... Doamne, a secat sufletu-n mine... Doamne, mîncat sînt de lanțuri grele... Doamne, pușcăria m-a mîncat/ Doamne, mă mir, Doamne, cum am să scap". Disperarea dusă pînă la sinucidere, ca formă de evadare și de răzbunare pentru viața grea suportată după gratii, e cîntată într-unul din cele mai frecvent întîlnite cîntece de pușcărie, ce a circulat din 1948 și pînă în prezent în variate forme: "Dar-ar Dumnezeu să dea/ să ardă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
voie să le facă sau nu. Această carență în informare întreține incertitudinea și insecuritatea. Dacă un deținut trebuie spitalizat, data transferului la spital nu îi va fi comunicată decît în ultimul moment, pentru ca el să nu-și programeze și organizeze evadarea cu acea ocazie."87 În botezul impus de autorități, cea mai semnificativă etapă este cea de conferire a altei identități. Dacă înainte vreme, în timpul naziștilor sau comuniștilor, deținutului i se atribuia un număr în locul numelui, care dispărea cu această ocazie
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ritualuri contestatare, de rebeliune, care ventilează resentimentele acumulate de indivizii de pe treptele inferioare ale ierarhiilor și permit reînnoirea, remodelarea și reîmprospătarea formelor de adaptare care susțin sistemul carceral. Ritualurile contestatare În viziunea funcționalistă, ritualurile care contestă ordinea instituțională (automutilările, sinuciderile, evadările, răscoalele, grevele foamei etc.) sînt în mod consecvent interpretate ca o formă de perpetuare a sistemului, ca supape de siguranță care îngăduie oricărei opoziții să se disipe, fără consecințe nefaste. Pentru oficialități, existența acțiunilor contestatare se datorează faptului că regulamentele
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
uneori greva foamei, ăștia îi spun refuz de hrană, dar încep numărătoarea zilelor abia cînd nu te mai ții pe picioare și deja miroși a hoit"110. Din aceeași perspectivă trebuie să înțelegem și celelalte ritualuri contestatare: greva foamei, sinuciderile, evadările, răscoalele. Criminologii au demonstrat de mult că regulile produc proteste, din cauza conceptualizării diferenței ca delincvență, regulile fiind, în fapt, expresia legitimării autorității celor ce dețin puterea în penitenciar. Greva foamei este ritualul de protest prin care un individ își exprimă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
tratate cu interes redus. Tentativele de sinucidere sînt mult mai numeroase și apar, de regulă, pe fondul alcoolismului, farmacodependenței sau tulburărilor de personalitate, care induc stări depresive, iar modalitățile de intervenție pentru descărcarea tensiunilor sînt reduse într-un mediu închis. Evadarea ca formă de protest împotriva încarcerării este soluția care bîntuie mintea fiecărui deținut, dar care este abandonată imediat, datorită conștientizării faptului că va fi prins imediat și va suporta o serie de consecințe neplăcute: pierderea unor drepturi, suplimentarea pedepsei etc.
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
abat nu numai asupra evadaților, ci și asupra gardienilor responsabili cu paza lor (și chiar asupra comandanților închisorii și secției respective), autoritățile au instituit mecanisme severe de supraveghere, care au făcut ca România să fie țara cu cele mai puține evadări din Europa: o singură evadare în anul 2004. Excesivele resurse alocate siguranței au redus oportunitățile de evadare, iar pedepsele aplicate colegilor de celulă, pentru că nu au sesizat din timp acțiunea, au transferat o parte însemnată din atribuțiile de control în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ci și asupra gardienilor responsabili cu paza lor (și chiar asupra comandanților închisorii și secției respective), autoritățile au instituit mecanisme severe de supraveghere, care au făcut ca România să fie țara cu cele mai puține evadări din Europa: o singură evadare în anul 2004. Excesivele resurse alocate siguranței au redus oportunitățile de evadare, iar pedepsele aplicate colegilor de celulă, pentru că nu au sesizat din timp acțiunea, au transferat o parte însemnată din atribuțiile de control în mîinile deținuților. Ritualurile contestatare grave
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
închisorii și secției respective), autoritățile au instituit mecanisme severe de supraveghere, care au făcut ca România să fie țara cu cele mai puține evadări din Europa: o singură evadare în anul 2004. Excesivele resurse alocate siguranței au redus oportunitățile de evadare, iar pedepsele aplicate colegilor de celulă, pentru că nu au sesizat din timp acțiunea, au transferat o parte însemnată din atribuțiile de control în mîinile deținuților. Ritualurile contestatare grave sînt rare în penitenciarele românești, în ciuda stării cronice de nemulțumire. Grevele și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Cozma nu sînt cei mai importanți eroi ai sistemului penitenciar românesc, după cum nu sînt nici singurii. Revoltele din 1989 și 1997 au generat eroi care au făcut să vibreze inimile multor oameni. Ca și nenumăratele sinucideri și tentative de sinucidere, evadări și tentative de evadare, greve ale foamei și altercații. Cînd viața nu le-a fost curmată în mod violent, au fost mutați în alte locații, pentru a li se stinge faima. În locul lor au rămas amintirile. Cîteva zile, lipsa lor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mai importanți eroi ai sistemului penitenciar românesc, după cum nu sînt nici singurii. Revoltele din 1989 și 1997 au generat eroi care au făcut să vibreze inimile multor oameni. Ca și nenumăratele sinucideri și tentative de sinucidere, evadări și tentative de evadare, greve ale foamei și altercații. Cînd viața nu le-a fost curmată în mod violent, au fost mutați în alte locații, pentru a li se stinge faima. În locul lor au rămas amintirile. Cîteva zile, lipsa lor a fost dureros resimțită
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
va trece vreodată în tabăra adversă, "turnînd pe gușă" tot ce știe și înfundîndu-și mai adînc tovarășul în mizerie, creează rare relații de prietenie sinceră. De altfel, nici cadrele nu încurajează astfel de relații de prietenie, din teama conspirării în vederea evadării sau a creării unor solidarități mai puternice împotriva lor. Deși solidaritatea dintre deținuți este redusă, așteptarea ca loialitatea față de colegii de celulă să se manifeste este mare, iar ea este vizibilă în adoptarea rapidă a viziunii conform căreia orice colaborare
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a justifica lingvistic și juridic acest control ajunge să joace un rol central. Deținutul nesupus este rapid etichetat ca fiind periculos și încadrat într-un alt regim de tratament. Discuțiile șoptite dintre mai mulți condamnați sînt privite ca planificări ale evadării și sînt sancționate ca atare. Simptomele de boală sînt privite ca false și prefăcute manifestări ale dorinței unui turism medical și tratate în consecință. Camerele lor s-au transformat în farmacii ambulante, ajungînd să prescrie și să administreze tratamente fără
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
aflate în întreținere, structura socială a lor); c. structura deținuților după infracțiuni, după situația juridică și după durata pedepselor primite și executate; d. mișcarea naturală a populației: decese, omoruri și sinucideri (rata brută de mortalitate, rata mortalității după vîrstă, cauze), evadări, migrații (transferuri la alte penitenciare, durata medie de ședere într-un penitenciar, structura motivelor transferurilor), reducere a pedepsei; e. căsătorii, divorțuri, nașteri, avorturi, relații sexuale (rate brute, după vîrstă, faptă și sex); f. structura personalului angajat. II. Penitenciarele a. număr
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de arestați la suta de mii de locuitori. Deși criticat constant în rapoartele Uniunii Europene, acest model sovietic are o uimitoare rezistență, opunînd democratizării alte viturți, cum ar fi siguranța pazei aceste țări avînd printre cele mai scăzute rate ale evadării. În ciuda clauzei de salvgardare care permite amînarea sau chiar anularea integrării României în Uniunea Europeană clauză care stipulează clar obligativitatea democratizării sistemului penitenciar -, România se laudă singură, prin reprezentanții administrației penitenciare, că are cea mai performantă echipă managerială a sistemului, care
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de înțeles de ce tot mai mulți adolescenți au umplut în acești ani de tranziție beciurile poliției, celulele pușcăriilor și casele corecționale. Fuga de-acasă l-a antrenat și ea pe minor în învățarea comportamentelor deviante, fiind generată de dorința de evadare dintr-un mediu familial neprimitor, lipsit de căldură sufletească sau înțelegere, insuportabil, din care minorul preferă să scape prin "dezertare" decît prin "luptă", fuga tinzînd mai degrabă să reducă o tensiune interioară greu de îndurat, decît să realizeze o adaptare
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și/sau completării cu pedepse neprivative de libertate. Aceste schimbări vor avea efecte asupra diminuării numărului de deținuți în închisori, vor contribui la dispariția culturii penitenciare și vor ajuta la recuperarea nu de către poliție, ci de către societate a deținuților eliberați. Evadările din închisori Dintre indicatorii privind mișcarea populației în penitenciare sînt scoși în evidență de către autorități cei privind evadările și părăsirile locurilor de muncă. Cu multă mîndrie, reprezentanții administrației centrale a închisorilor afirmă că "penitenciarele din România au devenit cele mai
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în închisori, vor contribui la dispariția culturii penitenciare și vor ajuta la recuperarea nu de către poliție, ci de către societate a deținuților eliberați. Evadările din închisori Dintre indicatorii privind mișcarea populației în penitenciare sînt scoși în evidență de către autorități cei privind evadările și părăsirile locurilor de muncă. Cu multă mîndrie, reprezentanții administrației centrale a închisorilor afirmă că "penitenciarele din România au devenit cele mai sigure penitenciare din Europa, după cum arată Consiliul Europei în statistica evadărilor, în anul 2001 evadînd un singur deținut
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
scoși în evidență de către autorități cei privind evadările și părăsirile locurilor de muncă. Cu multă mîndrie, reprezentanții administrației centrale a închisorilor afirmă că "penitenciarele din România au devenit cele mai sigure penitenciare din Europa, după cum arată Consiliul Europei în statistica evadărilor, în anul 2001 evadînd un singur deținut, în timp ce din sistemele penitenciare din țările europene au evadat, de exemplu, 38 deținuți din penitenciarele franceze, 22 din Anglia, 8 din Spania... Diferențele sînt de-a dreptul spactaculoase dacă ne referim la cifrele
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
țările europene au evadat, de exemplu, 38 deținuți din penitenciarele franceze, 22 din Anglia, 8 din Spania... Diferențele sînt de-a dreptul spactaculoase dacă ne referim la cifrele menționate în raportul statistic al Consiliului Europei sub titlul "alte forme de evadare"... unde numărul acestora în 4 ani (27) este nesemnificativ în raport numai cu situația din 2002 a țărilor de referință: Franța 172, Anglia 1.044, Spania 34, Danemarca 625, Finlanda 395, Norvegia 197, Macedonia 121"173. Din acest motiv indicatorul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
unde numărul acestora în 4 ani (27) este nesemnificativ în raport numai cu situația din 2002 a țărilor de referință: Franța 172, Anglia 1.044, Spania 34, Danemarca 625, Finlanda 395, Norvegia 197, Macedonia 121"173. Din acest motiv indicatorul "evadări ale deținuților" este considerat de autoritățile române "criteriul principal de performanță a sistemului penitenciar" și este prezentat în mod laudativ în toate studiile, dezbaterile și rapoartele prezentate publicului. Trebuie arătat că aceste informații conțin o doză importantă de minciună și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
penitenciar" și este prezentat în mod laudativ în toate studiile, dezbaterile și rapoartele prezentate publicului. Trebuie arătat că aceste informații conțin o doză importantă de minciună și de adevăr nespus. Există numeroase țări care nu au avut parte de nici o evadare: Albania, Andorra, Azerbaidjan, Cipru, Estonia, Islanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Lichtenstein, Malta, Muntenegru, Slovacia, Irlanda de Nord. Iar cu o evadare în decursul unui an cum e cazul României s-au prezentat și alte țări: Armenia și Cehia. Dar mai important este că
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
aceste informații conțin o doză importantă de minciună și de adevăr nespus. Există numeroase țări care nu au avut parte de nici o evadare: Albania, Andorra, Azerbaidjan, Cipru, Estonia, Islanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Lichtenstein, Malta, Muntenegru, Slovacia, Irlanda de Nord. Iar cu o evadare în decursul unui an cum e cazul României s-au prezentat și alte țări: Armenia și Cehia. Dar mai important este că rata evadărilor la 10.000 de deținuți situează România în plutonul unor țări foste comuniste (Ucraina, Cehia, Slovacia
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Andorra, Azerbaidjan, Cipru, Estonia, Islanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Lichtenstein, Malta, Muntenegru, Slovacia, Irlanda de Nord. Iar cu o evadare în decursul unui an cum e cazul României s-au prezentat și alte țări: Armenia și Cehia. Dar mai important este că rata evadărilor la 10.000 de deținuți situează România în plutonul unor țări foste comuniste (Ucraina, Cehia, Slovacia etc.) care pun un accent exagerat pe siguranța locurilor de detenție, în detrimentul programelor de recuperare. Este de mult știut că, pentru a ascunde mizeria
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
constă în închiderea și deschiderea porților după ce cererile deținuților de acces la diferite locuri (cabinet medical, club, bibliotecă, birouri etc.) au fost atent analizate și selectate. Imobilitatea impusă de aceste filtre facilitează turnătoriile dintre deținuți, făcînd imposibilă orice tentativă de evadare. În plus, considerarea evadării ca infracțiune de Codul Penal și pedepsirea făptașului cu severitate anomalie juridică întîlnită în mai toate țările din spațiul CSI reduc orice intenție de părăsire a locurilor de muncă de către deținuții care lucrează în afara penitenciarelor. Pedepsind
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]