12,343 matches
-
atunci când a făcut-o a gândit aceasta ca mesaj, exprimând-o ca discurs. Înainte de a fi cogitație aplicată, filosofia a trăit incognito în miezul literaturii. Astfel, a impregnat literatura cu o trăsătură pe care aceasta ulterior a transformat-o în exigență de perfecțiune: romanului de calitate i se cere să aducă “o filosofie de viață”. Infuzia sincretică de filosofie a avut loc pe două căi. Mai întâi, mesajul literar a fost consolidat prin gândirea pe care o duce cu sine fiecare
ŞTEFAN VLĂDUȚESCU: Fundamentele sincretismului literarului cu filosoficul () [Corola-blog/BlogPost/339595_a_340924]
-
își încadrează credibilitatea în imaginea oferită de o oglindă ce nu trebuie să „fie strâmbă, aburită ori mincinoasă prin iluzia întreținută a autoflatării”. Acest jurnal funcționează în ordinea realului și se supune „oglinzii orizontale”. „Oglinda index” se circumscrie, și ea, exigențelor textului, dar nu mai securizează împotriva literaturizării. Mai mult, acest al doilea jurnal promovează cu devoțiune textul non-referențial. Perspectiva se supune locului și acesta „reclamă un text fără început”, pentru că „aici (în Quèbec - n.n.), sub flamura crinului, istoria se confundă
Constantin M. Popa: Cum se comunică sfiala şi devoţiunea, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339630_a_340959]
-
lui Radu Călin Cristea „Luntre și punte (Douăsprezece conversații despre tranziție”) (Pitești, Editura Paralela 45, 2010). Este dispoziția afectivă ce ține „prizonier” un spirit reflexiv și lucid, onest cu propria conștiință și cu lumea. Această stare rezultă dintr-o firească „exigență (...) față de elite”. Materia volumului este alcătuită din transcrierea a 12 dintre convorbirile avute de Radu Călin Cristea la Radio Europa Liberă în intervalul 2 noiembrie 1999 - 24 iunie 2000 cu personalități ale spațiului public și ale elitei românești. Axa izotopică
RADU CĂLIN CRISTEA: O dezamăgire tămăduită, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339634_a_340963]
-
al cărții, precum visa Borges: „este un sentiment care încălzește condiția noastră comună - umanitatea (...) și ne face mărinimoși. (...) Cartea, cărțile! (...) avem iluzia nemuririi, ne răscolesc amintiri, ni se pun întrebări...”. Spiritul creator se supune deci cu onestitate acestui set de exigențe majore ale unei admirabile asceze intelectual-jurnalistice. Atât tematica reportajelor, câț și tehnica de structurare a acestora se supune acestei hermeneutici interne. Hermeneutica subiectului se răsfrânge ca o amprentă în hermeneutica Americii. Înțelegându-se pe sine ca spirit, Robert Radu Hervian
ROBERT RADU HERVIAN: Spirit şi comunicare, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339615_a_340944]
-
obiectul analizelor l-ar reprezenta „realitatea psihologică a unei literaturi care a trebuit să supraviețuiască în aerul toxic al unei istorii nenorocite”. Fac obiectul atenției situațiile în care ceva anume alterează datele observației, interpunându-se ca un ecran și tulburând exigențele cunoașterii. Poziționându-se sincron și în fază cu sistemul de reprezentări al literaturității contemporane, E. Negrici identifică pe mulți dintre criticii în tonul prea înalt al diapazonului cărora imaginea literaturii noastre a fost distorsionată supralicitant, spiritul tutelar fiind G. Călinescu
Eugen Negrici: Cum se văd aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339623_a_340952]
-
dependența valorii de ceasul istoriei, că „textul își pierde, odată cu noutatea, valoarea artistică”, că treptat operele intră într-un proces lent și ireversibil de perimare artistică și că toate conceptele își schimbă în timp conținutul. Cartea este subversivă, fiindcă periclitează exigențele fixate de canon și, totodată, vădește o împotrivire la rămânerea în ordinea valorilor tabu. Se constată cum „criticii din toate generațiile se folosesc astăzi, de fapt, de canonul literar și de ierarhiile instituite de G. Călinescu” și că un subcod
Eugen Negrici: Cum se văd aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339623_a_340952]
-
a aduce sub lupă procesul în sine al mitizării, a examina cum mitul distorsionează demersul interpretativ și structurează procesul creator (p. 15). Fac obiectul atenției situațiile în care ceva anume alterează datele observației, interpunându-se ca un ecran și tulburând exigențele cunoașterii ( p. 15). Se vizează analizarea felului în care au apărut, în spațiul românesc, stările de conștiință generatoare de mit și s-a declanșat la fiecare perturbare politico-socială și culturală mecanismul psihologic al mitizării-idealizării (p. 291). Generic, obiectul analizelor l-
EUGEN NEGRICI: Lecţia de anatomie pentru iluziile literaturii române – cum să vedem aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339624_a_340953]
-
ireversibil „operele intră într-un proces lent și ireversibil de perimare artistică” (p. 45) și că „toate conceptele își schimbă în timp conținutul” (p. 165). Erezia este doar începutul subversiunii și anarhiei. 7. Carte subversivă. Cartea este subversivă, fiindcă periclitează exigențele fixate de canon și, totodată, vădește o împotrivire la rămânerea în ordinea valorilor tabu. Se constată cum „criticii din toate generațiile se folosesc astăzi, de fapt, de canonul literar și de ierarhiile instituite de G. Călinescu” (p. 47) și că
EUGEN NEGRICI: Lecţia de anatomie pentru iluziile literaturii române – cum să vedem aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339624_a_340953]
-
antologice și, parcă, de nerepovestit. Pe o a doua dimensiune întâlnim un stil jurnalistic anticalofil și plin de vervă, un stil al reținerii unor vieți aflate în plină viteză, unul al oralității accelerate, al vorbirii naturale atrasă în proză de exigențele prinderii în literar a ceea ce este domestic și cotidian. Aici se încadrează schițe precum „Sfântul Mitică Le Grand”, „Ceaiul rusesc”, „Mătura” sau „Moneda de 10 cenți”. În această zonă, Liviu Jianu face proba resurselor sale lingvistice și capacității de a
Liviu Jianu: Exerciţii de proză cugetată, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339600_a_340929]
-
caligrafia profesorului a lăsat mult de dorit, că nu toate elevele aveau panglicuțe, că elevii au vorbit prea încet. Oricât timp ar fi acordat bieții profesori sau sărmanele profesoare mai tinere regizării lecțiilor, era imposibil să se ridice la nivelul exigențelor tovarășei profesoare Sofia Marinescu”; „am turnat în pahare, am norocit foarte bine dispuși și-am început să ne ocupăm și de preparatele Mioarei, că toți eram flămânzi, dacă nu chiar lihniți. După ce ne-am potolit puțin foamea, râzând datorită câtorva
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339691_a_341020]
-
nu are un control direct asupra bugetelor locale). Dar, pentru că angajamentele venite din statutul membru al UE (deficit sub 3%) se aplică BGC, Guvernul trebuie să se asigure, mai ales prin felul în care construiește bugetul de stat, că aceste exigențe sunt respectate. Găsiți aici un dicționar finanțez-român pentru mai multe detalii vizavi de bugete) Verificare - afirmația #1 „Este foarte posibil ca mâine, o să mă consult cu colegii mei, să inițiem o comisie de anchetă, pentru că ceea ce s-a întâmplat la
Factual a analizat afirmațiile lui Dragnea despre „gaura de 10 miliarde din buget”. Concluzia () [Corola-blog/BlogPost/339019_a_340348]
-
din tragedia greacă, rolul de comentariu sau ecou al unui text (de lege) pe care vrea să-l promoveze actualul guvern (actorii de pe scena politică dâmbovițeană) și, din exclamațiile lor de groază, reiese clar că acestea nu întrunesc criteriile de exigență necesare pentru a întări statul de drept. Ei mai cred că 90.000 de oameni e un număr suficient de mare pentru a furniza acestor ecouri la respectivele texte de lege consistență și legitimitate, în sensul de a fi luate
„Păsărelele” din capul domnului Tăriceanu () [Corola-blog/BlogPost/339103_a_340432]
-
proiect major, vrem să cucerim și să consolidăm primele două poziții în topul celor mai mari evenimente muzicale din țară și din regiune. Când vorbim despre evenimente, ne referim la concepte ieșite din comun, care nu fac rabat de la nicio exigență internațională. România este capabilă să organizeze două festivaluri la care participă sute de mii de oameni, cu scene mari, cu sunet și lumini spectaculoase, în condiții de siguranță pentru participanți. Artiștii știu de succesul UNTOLD, au auzit de căldura deosebită
Litoralul Mării Negre își vrea locul pe harta marilor festivaluri ale lumii. Cum s-a născut NEVERSEA și ce potențial are Constanța. Interviu cu directorul de marketing UNTOLD și NEVERSEA () [Corola-blog/BlogPost/339229_a_340558]
-
arheologică de interes prioritar“. În aceste condiții, în lipsa individualizării bunurilor la care se referă reglementările criticate, respectiv a terenurilor aferente monumentelor istorice care fac obiectul legii, sintagma „Cetățile dacice din Munții Orăștiei“ este lipsită de claritate și previzibilitate, contrar exigențelor referitoare la calitatea legii, astfel cum acestea au fost dezvoltate de Curtea Constituțională. ... 12. Se mai susține că prevederile articolului unic pct. 2 din legea criticată contravin dispozițiilor art. 1 alin. (5) și art. 44 din Constituție. Astfel, se arată
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
dacice. Prin urmare, Curtea reține că legiuitorul putea adopta o reglementare alternativă care să îndeplinească cu aceeași eficiență scopul legitim urmărit și care să nu impieteze asupra integrității fondului forestier, ceea ce duce la concluzia că textul criticat nu satisface exigențele testului ingerinței minime asupra dreptului la un mediu sănătos (cu privire la testul ingerinței minime, a se vedea Decizia nr. 597 din 15 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 19 octombrie 2020, paragraful
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
597 din 15 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 19 octombrie 2020, paragraful 25). ... 47. Prin urmare, Curtea reține că reglementarea criticată nu este necesară pentru atingerea scopului legitim urmărit și nu îndeplinește exigențele testului ingerinței minime, astfel încât contravine dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 35 referitoare la dreptul la un mediu sănătos și la obligația statului de a asigura refacerea și ocrotirea mediului înconjurător, precum și menținerea echilibrului ecologic, prin raportare la art.
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
și terenurile aferente monumentelor istorice și arheologice, pe de altă parte. Or, analizând prevederile legale criticate, apelând la metoda de interpretare gramaticală și teleologică a normei legale, Curtea reține că obiectul de reglementare al acestora este precis determinat, cu îndeplinirea exigențelor de calitate a legii, reglementate de art. 1 alin. (5) din Constituție. Astfel, prevederile articolului unic pct. 1 din legea criticată, cu referire la art. 1 alin. (8) din Legea nr. 23/2020, vizează în mod expres terenurile din fondul forestier
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
Legea nr. 33/1994, în condițiile în care terenurile în cauză sunt asimilate de legea în vigoare unor obiective de interes județean, se creează o confuzie în privința actului normativ aplicabil. Astfel, Curtea reține că textul de lege criticat nu respectă exigențele de claritate și previzibilitate ale legii și contravine principiului securității juridice, consacrat la art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 51. În ceea ce privește însă invocarea încălcării dispozițiilor art. 44 din Constituție referitoare la dreptul de proprietate privată, nu se
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
R.A.-A.P.P.S. nu dispune de instrumentele legale necesare, întrucât elementele prezentate definesc un context excepțional și vizează interesele României, având în vedere că statul este obligat să ia măsuri imediate pentru asigurarea bunei funcționări a instituțiilor publice, urgența este determinată de exigența îndeplinirii obiectului principal de activitate în scopul administrării, păstrării integrității și protejării bunurilor aparținând domeniului public al statului, destinate asigurării serviciilor publice de interes național - de reprezentare și protocol pentru Senat, Camera Deputaților, Administrația Prezidențială, Guvern și Curtea Constituțională -, a
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 64 din 13 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284053]
-
fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.“ Verificând conținutul sentinței atacate, instanța de control judiciar constată că aceasta îndeplinește exigențele menționate, întrucât judecătorul fondului a expus în mod clar și logic argumentele care au fundamentat soluția adoptată. Motivul de recurs analizat nu are în vedere fiecare dintre argumentele de fapt și de drept folosite de reclamant în cererea de chemare
DECIZIA nr. 1.462 din 13 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284036]
-
hotărârii judecătorești nu se regăsesc literal toate susținerile invocate de partea reclamantă, sentința nu este susceptibilă de a fi reformată prin prisma motivului de recurs cercetat. Prin urmare, verificând conținutul sentinței atacate, instanța de control judiciar reține că aceasta îndeplinește exigențele art. 425 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, întrucât judecătorul fondului a expus în mod clar și logic argumentele care au fundamentat soluția adoptată. De asemenea, în cuprinsul hotărârii judecătorești analizate nu se regăsesc considerente contradictorii, instanța
DECIZIA nr. 1.462 din 13 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284036]
-
concludența acestor acte, ținându-se seama și de dispozițiile art. 11 alin. (1) și (2) din aceeași lege.“ ... 14. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind exigențele de calitate a legii și art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autoarea acesteia a fost trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu (art. 297 din
DECIZIA nr. 5 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284085]
-
nr. 562 din 9 iulie 2019, paragraful 19, sau Decizia nr. 386 din 5 iulie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1274 din 30 decembrie 2022, paragraful 18). ... 18. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că exigențele art. 23 alin. (12) din Constituție privind legalitatea incriminării și a pedepselor nu impun legiuitorului obligația definirii tuturor termenilor folosiți în cuprinsul normelor de drept penal substanțial și că lipsa unor asemenea definiții nu echivalează, de plano, cu încălcarea principiului
DECIZIA nr. 5 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284085]
-
curte de apel învecinată curții de la care se solicită strămutarea, inclusiv analiza condițiilor de admisibilitate referitoare la persoanele care pot formula o astfel de cerere intră în competența Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 15. Astfel, ținând seama de exigențele art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora instanța de contencios constituțional decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești care au legătură cu soluționarea cauzei, Curtea constată că dispozițiile art. 72 alin. (1) din Codul de procedură
DECIZIA nr. 110 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301353]
-
o manieră care să clarifice și să fixeze o optică unitară, generalizată la nivelul tuturor instanțelor din țară. Funcția preventivă și unificatoare a acestei proceduri este benefică actului de justiție, asigurând realizarea premiselor pentru întrunirea caracteristicilor unui proces echitabil, ca exigență a statului de drept izvorâtă din prevederile art. 21 din Legea fundamentală, dar și din cele ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Aceasta, deoarece se evită interpretările diferite pe care diverse instanțe le-
DECIZIA nr. 71 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301191]