KorAP: Find »[drukola/base=expediție & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...97 98 99 ...493 >

12,301 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264

Mai ales pe Mark. Nu mai pot. Nu mai pot. A fost ciudat să mă duc la înmormântarea cuiva pe care îl cunoșteam de atât de puțin timp. Dar, deși trecuseră doar șase săptămâni de când Alfie m-a însoțit în expediția de urmărire, părea mai mult, pentru că întreaga perioadă fusese foarte intensă. Lisa, Kieran, Mark și cu mine am stat aproape de ieșirea din biserica plină de oameni, încercând să ghicim cine erau toți cei care veniseră la înmormântarea lui. Am recunoscut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196

așa cum Îi plăcuse lui Lowell să privească, podul ridicându-se pentru a lăsa navele mari să treacă plutind, cu mai puțin de un metru de fiecare parte, Între ele și mal. Locuind singur, reușea să scape de o parte dintre expedițiile mai obositoare ale familiei Du Maurier și, de asemenea, să Îl momească pe Kiki, Îndepărtându-l de restul. Avea impresia că prietenul său era În primejdie să se suprasolicite, În efortul de a păstra tradiția vacanțelor la Whitby. Dar acceptă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
fi reîncarnări moderne ale lui Daisy Miller, cu lipsa veselă de respect față de valorile convenționale și de venerație față de cei mai bătrâni și mai buni decât ele. Aveau și ele biciclete și Îi Întovărășeau, pe el și pe MacAlpine, În expedițiile de explorare a drumurilor plate, nepavate ale comitatului. Deplângându-le accentul neglijent, american, Își asumă sarcina de a le corecta. O dată le auzi imitându-l - „Nu roche, Edith, ci ro-chi-e“, „Nu mda, ci da“ - și chicotind Împreună până la lacrimi. În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219

gardă, a aruncat țigara aprinsă cu puțin Înainte. A avut un dialog deloc memorabil cu un funcționar În cămașă. Un paznic l-a Întovărășit până În dreptul celulei 273. În urmă cu paisprezece ani, măcelarul Agustin R. Bonorino, care asistase la expediția lui Belgrano travestit În cocoliche, a fost pocnit mortal În tâmplă cu o sticlă. Toți știau că sticla de Bilz care Îl dăduse pe spate fusese floreta unui băiat din mahalaua Labă Sfântă. Dar cum Labă Sfântă era un element

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
nevastă-mea. II În după-amiaza zilei de 23 iunie, chiar Înainte de a muri, Pumita l-a văzut pe Emil Jannings murind de trei ori În veneratele cópii imperfecte ale filmelor Înaltă trădare, Îngerul albastru și Ultima poruncă. Mariana propusese acea expediție la Clubul Pathé-Baby; la Întoarcere, ea și Mario Bonfanti s-au exilat pe bancheta din spate a mașinii Rolls-Royce. Au lăsat-o pe Pumita În față, cu Ricardo, să desăvârșească reconcilierea inițiată În bezna sălii de cinematograf, pe care o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638

și pentru mine, mărturisi Norman. Adams zâmbi pentru prima dată. Era un zâmbet complet lipsit de umor. — Nu m-ai crede dacă ți-aș spune, mai zise el și părăsi Încăperea. TESTE Arthur Levine, biologul marin, era singurul membru al expediției pe care Norman nu-l cunoștea. „A fost unul din lucrurile pe care nu le-am prevăzut“, Își zise el. Norman pornise de la premisa că orice contact cu o formă de viață necunoscută va avea loc pe uscat. Nu luase

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
Ted. — Este? — Știi bine că așa e, Norman. Și pe deasupra și arogant. Probabil pentru că e negru. În compensație, nu crezi? — Nu știu. — Aș zice că din cauza asta are o atitudine provocatoare. Pare să deteste tot ce e legat de această expediție. Oftă. — Firește, toți matematicienii sunt ciudați. Probabil că nu are nici un fel de viață particulară, femei sau ceva de genul ăsta. Ți-am spus că m-am recăsătorit? — Parcă am citit undeva, spuse Norman. E reporter TV. O femeie minunată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
care, dintre toți, numai ea putea să doarmă. — Auzi, Norman, parcă spuneai că treaba asta o să fie Înfricoșătoare. — Da, așa am crezut că o să fie, admise Norman. — E bine, dintre toți cei care s-ar fi putut Înșela asupra acestei expediții, mă bucur că tu ai fost acela. — Și eu mă bucur. — Cu toate acestea, nu Înțeleg cum de ai ales un om ca Harry Adams pentru această echipă. Nu pentru că n-ar fi renumit, dar... Norman n-avea chef să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
totuși c-ar trebui să-i vorbești. — Norman, tu nu m-asculți. — Dac-ai vorbi cu el, cel puțin nu ai fi așa de supărată. — Palavre de psihiatru, spuse ea clătinând din cap. Uite, Ted face tot ce vrea În expediția asta, ține discursuri stupide, orice. Iar pe mine Barnes mă dă dracului fiindcă am intrat prima pe ușă. De ce să nu fi intrat prima? De ce să nu fie și o femeie prima, măcar o dată În istoria științei? — Beth... — ...Și pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
sub control. Este doar o Întârziere temporară. N-avem motive să ne Îngrijorăm. Dar Norman nu era Îngrijorat. Dintr-odată, se simți epuizat. Beth era Îmbufnată și supărată, simțindu-se indusă În eroare. Ted era entuziasmat, plănuind deja o nouă expediție În astronavă. Dar Norman se simțea foarte obosit, Își simțea ochii grei; se gândi că s-ar putea să adoarmă stând acolo În fața monitoarelor. Se scuză grăbit, se Întoarse În dormitor și se Întinse pe pat. Nu-i mai păsa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
se prea poate să n-o mai faci niciodată. — Dar, Ted, tu ești respectat În domeniul tău! Ted clătină din cap: — N-am făcut cercetare fundamentală. Am analizat date, am ajuns la câteva concluzii interesante. Dar niciodată ceva fundamental. Această expediție este șansa mea de a realiza Într-adevăr ceva. Șansa de a-mi vedea numele În cărți. Norman Înțelegea acum altfel entuziasmul și energia lui Ted, comportamentul său de adolescent neobosit. Ted nu era un retardat emoțional; era pur și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
Ted, comportamentul său de adolescent neobosit. Ted nu era un retardat emoțional; era pur și simplu pornit. Și se agăța de tinerețea sa din cauza sentimentului că timpul trecea și Încă nu realizase nimic. Era o situație neplăcută și tristă. — Păi, expediția nu s-a terminat Încă, spuse Norman. — Nu, spuse Ted, luminându-se deodată. Ai dreptate. Ai perfectă dreptate. Mai sunt o mulțime de experiențe minunate care ne așteaptă. Știu că ne așteaptă. Și vor veni, nu-i așa? — Da, Ted

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
nu ne grăbim să tragem concluziile.. — Poate că are și un nume de familie, spuse Barnes, plin de speranță. Cum credeți că o să sune raportul meu către CincComPac când am să scriu că mi-a murit un om Într-o expediție suboceanică În care am făcut cunoștință cu un extraterestru pe care-l cheamă Jerry? Putea să-l cheme și pe el altfel, ce naiba! Orice În afară de Jerry! Nu putem să-l Întrebăm? — Ce să-l Întrebăm? — Care-i numele său Întreg

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
fi Întâmplat. — S-ar fi putut ca Levy să mai fie În viață, replică Beth, calmă În fața furiei lui Barnes. Da, dar nu era vie și ieșind din habitat ați riscat În mod inutil viețile a doi membri civili ai expediției. Norman interveni: — Ideea a fost a mea, Hal. Era Încă Înfășurat În pături, dar după băuturile calde Îngurgitate și după ce se odihnise se simțea mai bine. Iar tu, făcu Barnes, tu să mulțumești cerului că mai trăiești. — Așa am să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
să-mi mișc orice. Am urcat aici de jos, din Cilindrul C, Norman. Sunt teafăr și Întreg. — Mă bucur că ești Întreg, Harry. Și chiar așa era. Se Înspăimântase la gândul că Harry ar fi putut fi accidentat. De la Începutul expediției, toți se bazaseră pe Harry. În fiecare moment critic el oferise soluția, Înțelegerea necesară. Și chiar și acum Norman se simțea liniștit gândindu-se că, dacă Beth nu se va descurca cu sistemele vitale, va reuși Harry. — Mda, sunt teafăr

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
mă tem că nu-i prea rece, dar e Coca-cola dietetică. — Am să-mi cumpăr acțiuni la firma asta, spuse Harry. Mai ales că acum știu că va rezista și peste cincizeci de ani. Citi pe cutie: „Băutura oficială a expediției Star Voyager“. — Da, e o reclamă. Harry Întoarse cutia. Cealaltă parte era scrisă În japoneză. — Mă Întreb ce-o fi Însemnând asta? — Înseamnă: „Mai gândește-te Înainte să cumperi acțiunile alea“, zise Beth. Norman sorbi băutura cu un vag sentiment

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
arăt. Norman era frapat de convingerea cu care Beth nega orice asemănare sau asociere cu femeia mumificată. — Beth, spuse el, ce crezi că s-a Întâmplat aici? De ce a rămas numai această femeie? — Cred că deținea un post important În cadrul expediției, spuse Beth. Poate era chiar comandantul sau ajutorul acestuia. Ceilalți au fost În majoritate bărbați. Au făcut ceva prostesc - nu știu ce - ceva ce ea i-a sfătuit să nu facă, și, ca urmare, au murit cu toții. Ea singură a rămas În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
Întrucât imaginile nu sugerau nimic evident, subiecții erau cei care imaginau scenariile. Iar scenariile dezvăluiau mult mai multe despre personalitatea subiecților decât despre imaginile În sine. Deci Beth le relatase fantezia ei În legătură cu acea cameră: că o femeie fusese comandantul expediției, că bărbații nu Îi ascultaseră comenzile și, În consecință, muriseră, iar ea rămăsese În viață, ca unic supraviețuitor. Ceva ce nu le spunea prea mult despre astronavă, dar era Îndeajuns de relevant În privința lui Beth. — M-am prins, spuse Harry

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
am de gând să fac pe arbitrul Între voi doi. Trebuie să rămânem uniți În toată povestea asta. Câtă vreme suntem aici, trebuie să lucrăm ca o echipă. — Harry e cel care bagă zâzanie, se plânse Beth. De la Începutul acestei expediții a căutat gâlceavă cu toată lumea. Toate comentariile alea răutăcioase... — Care comentarii răutăcioase? Întrebă Harry. Știi foarte bine despre ce e vorba, zise Beth. Norman ieși din cameră. — Unde te duci? — Spectatorii vă părăsesc. — De ce? Pentru că amândoi sunteți plictisitori. Aha, făcu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
la consola principală din Cilindrul D. Într-un colț Îl văzu pe Harry, care continua să zacă inconștient. Norman, mă auzi? Răspunse cu glas tare: — Da, Beth. Te aud. — Norman, acționezi Într-un mod iresponsabil. Reprezinți o amenințare pentru Întreaga expediție. Era oare adevărat? Nu se gândise că ar putea pune În primejdie expediția. Nu simțea că așa ar fi. Dar de câte ori În viață nu Întâlnise pacienți care refuzau să recunoască ce se Întâmplă cu viața lor? Exemplele erau nenumărate: un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
care continua să zacă inconștient. Norman, mă auzi? Răspunse cu glas tare: — Da, Beth. Te aud. — Norman, acționezi Într-un mod iresponsabil. Reprezinți o amenințare pentru Întreaga expediție. Era oare adevărat? Nu se gândise că ar putea pune În primejdie expediția. Nu simțea că așa ar fi. Dar de câte ori În viață nu Întâlnise pacienți care refuzau să recunoască ce se Întâmplă cu viața lor? Exemplele erau nenumărate: un bărbat, profesor universitar, care era terorizat de ascensoare, dar care susținea neclintit că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
ta se străduiește să găsească motivații, să arunce vina pe altcineva. Dar cred că până la urmă ai să reușești, Norman. Harry nu putea s-o facă, dar tu poți. Cred că vei putea admite adevărul crud: că atâta vreme cât ești conștient, expediția este amenințată. Norman simți tăria acuzațiilor, percepu forța liniștită a vocii ei. Ideile sale erau ca niște veșminte care Îi Învăluiau treptat corpul. Începu să vadă lucrurile cu ochii ei. Era atât de calmă Încât mai mult ca sigur că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
pe submarin. Poate chiar Norman o dusese. Așadar, nu exista nici o dovadă obiectivă. — Norman, renunță. Te rog! Pentru binele nostru, al tuturor. Se gândi că poate avea dreptate. Era atât de sigură pe ea. Dacă el evita adevărul, dacă punea expediția În primejdie, atunci trebuia să se predea și s-o lase să-l facă inofensiv. Pe de altă parte, putea avea Încredere În ea? Trebuia. Nu avea de ales. „Eu trebuie să fi fost, Își zise. Așa trebuie să se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252

Era schimbat și el, nu numai la suprafață, mai împlinit și bărbat normal. Dar era cel pe care îl cunoscusem cu zece și cu douăzeci de ani mai înainte, cel cu care făcusem școala împreună și ne lansam împreună în expediții literare. Mă simțeam bine. Am avut curajul să-i spun că scriu, i-am arătat totul. L-am urmărit citind câteva ore, dar mi-a fost imposibil să aflu ce gândește, nici o reacție, absolut nimic, parcă mă aflam în fața unui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222

astfel, a renăscut, din scârba față de acești oameni, personalitatea mea literară și aceasta a dus la o schimbare de perspectivă, la o schimbare de atitudine, la o schimbare ireversibilă a întregului caracter al lucrării. A început să capete aspectul unei expediții științifice, al unei cercetări în cotloanele cele mai întunecare și în cele mai tainice ascunzișuri ale istoriei familiei. Ceea ce a însemnat, imediat ce m-am luminat, că nu-mi voi afla odihna, că nu voi considera expediția încheiată până ce nu voi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]