2,882 matches
-
specializarea formei rememorării/ recuperării textuale a acțiunii și către diferențierea rolului agentului-performator, respectiv istorie și istoric; cea de-a treia, către performanța mai curând interpretativă (conform și unuia din sensurile de bază24) și către rolul corespunzător acțiunii de reprezentare, respectiv fabula (teatrală, dramatică) și fabulator (cu sensul de interpret dramatic). Trebuie introdus ca ipoteză de lucru faptul că acest câmp semantic are un înalt grad de vizibilitate în planul limbii, aspect care reflectă uzul și contextele; nu mi-am propus să
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
tempestīvus (3) adj. 1. venit la timp, potrivit, oportun ... : tempestiva oratio discurs potrivit cu împrejurările ... ; ... 3. început de cu vreme, de cu ziuă: tempestivum convivium banchet început de ziua (Guțu 562). 22 Vezi: făbula, ae f. 1. vorbe; subiect de vorbă: fabula fui am fost subiect de vorbă (Guțu 230). 23 Vezi: fabula Aesopi fabula lui Esop (Guțu 230). În literatura greacă, fabula apare la Hesiod, Arhiloc, înainte de a fi consacrată de Esop (sec. VII-VI î.Ch. - prima culegere, atribuită lui
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
împrejurările ... ; ... 3. început de cu vreme, de cu ziuă: tempestivum convivium banchet început de ziua (Guțu 562). 22 Vezi: făbula, ae f. 1. vorbe; subiect de vorbă: fabula fui am fost subiect de vorbă (Guțu 230). 23 Vezi: fabula Aesopi fabula lui Esop (Guțu 230). În literatura greacă, fabula apare la Hesiod, Arhiloc, înainte de a fi consacrată de Esop (sec. VII-VI î.Ch. - prima culegere, atribuită lui Esop, îi aparține lui Demetrius din Phaler, sec. IV î.Ch). La romani
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
ziuă: tempestivum convivium banchet început de ziua (Guțu 562). 22 Vezi: făbula, ae f. 1. vorbe; subiect de vorbă: fabula fui am fost subiect de vorbă (Guțu 230). 23 Vezi: fabula Aesopi fabula lui Esop (Guțu 230). În literatura greacă, fabula apare la Hesiod, Arhiloc, înainte de a fi consacrată de Esop (sec. VII-VI î.Ch. - prima culegere, atribuită lui Esop, îi aparține lui Demetrius din Phaler, sec. IV î.Ch). La romani, fabula esopică este imitată de Babrios și Phaedru
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
lui Esop (Guțu 230). În literatura greacă, fabula apare la Hesiod, Arhiloc, înainte de a fi consacrată de Esop (sec. VII-VI î.Ch. - prima culegere, atribuită lui Esop, îi aparține lui Demetrius din Phaler, sec. IV î.Ch). La romani, fabula esopică este imitată de Babrios și Phaedru. În literatura medievală franceză, sensul se specializează: fabliaux reprezintă povestiri scurte, în versuri, moralizatoare, doar relativ populare, compuse mai mult pentru a fi interpretate / recitate, decât pentru lectură. 24 Vezi: făbula, ae f.
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Anadol și ia căzuse în robia creștinilor când au bătut pre turci și i-au scos din țara ungurească, din Buda capitala țării, unde lăcuisă Pașa turcesc mulți ani, apoi fu botezată Hristina în Pariz și făcută grofiță. D. ȚICHINDEAL Fabulele, în proză, ale bănățeanului Dimitrie Țichindeal (1775- 1818), de care s-a făcut un caz nemeritat (traduceri de altfel după fabulele sârbești ale lui Dositei Obradovici), n-au nici o însemnătate literară. IOAN BUDAI-DELEANU Ioan Budai-Deleanu (c. 1760-1820) din Cigmău, sat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
capitala țării, unde lăcuisă Pașa turcesc mulți ani, apoi fu botezată Hristina în Pariz și făcută grofiță. D. ȚICHINDEAL Fabulele, în proză, ale bănățeanului Dimitrie Țichindeal (1775- 1818), de care s-a făcut un caz nemeritat (traduceri de altfel după fabulele sârbești ale lui Dositei Obradovici), n-au nici o însemnătate literară. IOAN BUDAI-DELEANU Ioan Budai-Deleanu (c. 1760-1820) din Cigmău, sat pe valea Mureșului, e adevăratul poet al latiniștilor. Crescut în școlile de la Blaj și Viena, el avea o desăvârșită cunoștință a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mai mare trec cu un repede pas. Satira spiritului meu e o mică comedie de badinaj aproape mussetian, O profesiune de credință, un monolog al unui personagiu onctuos și inconștient vodevilesc, care se retrage de pe scenă cu comice reverențe. În fabule ( Toporul și pădurea, de pildă), dizertația molierescă ce taie răsuflarea formează substanța. Alecsandrescu era în fond un monologist. A. HRISOVERGHI A. Hrisoverghi (1811-1837) e romantic mai mult în imaginea pecare și-au făcut-o contemporanii despre el. "Educația sa fu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Ecbatana, unde Babilonul? Unde este Cesar și Napoleon? Unde este Brutus, unde e Caton? Unde e Platone, unde e Socrat? Und-Epaminonda, unde Ipocrat? IOAN SÎRBU Nu se poate vorbi esteticește de o poezie a basarabeanului Ioan Sîrbu (1830-1868), autor de Fabule și al unor Alcătuiri (Chișinău, 1852). Însă în condițiile de stânjenire culturală în care scria, gestul lui e merituos și se cade să-i cităm o descripție a carnavalului: Cu-a carnavalului sosire, Să-i de blini unse tare În
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Să-i de nouă gînditură; Sunt cu beția-ncurcate. Pe la multe făgădăi, Vezi veselii și bătăi, În care dă rusu strigare Deci intră și moldovanul, Căutând în pungă banul, Dar găsind el mărunțele, Strigă să-i de plăcințele. AL. DONICI Fabula a înflorit în această vreme, mai ales că permitea aluziile politice. Dar vreun fabulist care să atingă limitele artei nu întîlnim, și basarabeanul Al. Donici (1806-1866) face figură onorabilă doar printr-o cadență mai sprintenă, ca în această fabulă unionistă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
DONICI Fabula a înflorit în această vreme, mai ales că permitea aluziile politice. Dar vreun fabulist care să atingă limitele artei nu întîlnim, și basarabeanul Al. Donici (1806-1866) face figură onorabilă doar printr-o cadență mai sprintenă, ca în această fabulă unionistă: Racul, broasca și o știucă Racul înapoi se da, Într-o zi s-au apucat Broasca tot în sus sălta, De pe mal în iaz s-aducă Știuca foarte se izbea Un sac cu grâu încărcat. Și nimic nu folosea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-n pod Și prin cărțile în vravuri Și ascult cum învălișul Umblă șoarecii furiș De la cărți ei mi le rod. Se trage în concavitatea odăii, reintră în cursul propriei existențe și de aci în mitul nației, încît, pierdut departe în fabula fără fund, abia simte mâinile reci ale femeii. Se-ntunecă. Apoi cade într-o mândră indiferență: Piară-mi ochii turburători din cale, Vino iar în sân, nepăsare tristă; Ca să pot muri liniștit, pe mine Mie redă-mă!... îndreptățită de conștiința
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ora 5 jum. dimineața, rătăcind în zigzag pe strada Arionoaiei, însoțit fiind de un viezure de care se află strâns legat cu odgon de vapor și pe care în timpul nopții îl mănâncă crud și viu..." Urmuz a făcut și o fabulă pură, condusă după canonul clasic, dar fără sens. REVISTE DE AVANGARDĂ Revistele slujind cultului dadaisto-suprarealist au fost numeroase: Contimporanul, 75 H. P., Punct, Integral, Urmuz, unu. Cea din urmă, condusă de Sașa Pană (colaboratori: Moldov, Stéphane Roll, Virgil Gheorghiu, pictorii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
comandor în marină, profesia marinărească cu toate aspectele tehnice ale navigației, Cristian Sîrbu, "matroz valah", momentele vagabondajului său muncitoresc, Stelian Constantin face "pasteluri petrolifere", Alexandru Tudor-Miu pune în versuri emoția contabilului care mînuie cifre "scînteind precum stelele". ALȚI POEȚI Fabulele lui Vasile Militaru au o mare răspândire, ele sunt însă triviale. V. Ciocîlteu rimează ironic pe tema dualității argheziene noroistele, A. Pop Marțian colectează ecouri din Camil Baltazar, Pillat, Blaga, Gh. Tuleș schițează natura moartă (fructe) în stil ortodoxist, Tudor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
tuturor, în toate. Aceasta conduce la supraîncărcarea programului de studiu, atât la școală cât și acasă. H. Benjamin, într-o prelegere la Harward, a satirizat deficiențele educării prin prea multe cerințe impuse de sistemul de învățământ. El a prezentat o fabulă despre animalele care erau obligate să studieze, cu aceeași profunzime și ardoare, toate obiectele de învățământ: Morala acestei fabule este limpede. Trebuie să lăsăm fiecare individ să-și urmeze talentul și să practice activitatea pentru care are pricepere și chemare
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
o prelegere la Harward, a satirizat deficiențele educării prin prea multe cerințe impuse de sistemul de învățământ. El a prezentat o fabulă despre animalele care erau obligate să studieze, cu aceeași profunzime și ardoare, toate obiectele de învățământ: Morala acestei fabule este limpede. Trebuie să lăsăm fiecare individ să-și urmeze talentul și să practice activitatea pentru care are pricepere și chemare. „Să lăsăm veverița să fie cel mai bun cățărător și să nu ne intereseze că nu are abilități de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
într-un mod teatral, fals, și nu scapă nici un prilej de a șarja violent aspecte negative ale prezentului. Cam în aceleași limite se încadrează și celelalte scrieri, în care autorul abordează specii poetice la modă în epocă: Poezii. Epistole (1871), Fabule, glume și anecdote (1873) sau poeme și drame istorice, precum Un ajutoriu la timp (1863), Berchea, rămasă într-un periodic din 1865, Rarișa sau Cerdacul lui Ferenț (1869), dar mai ales comedii - Secretu pentru sexu frumos (1869), Muza și casieria
TAUTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290102_a_291431]
-
la timp, Iași, 1863; Brândușe române, Iași, 1868; Secretu pentru sexu frumos, îngr. V. Botez, Iași, 1869; Rarișa sau Cerdacul lui Ferenț, Iași, 1869; Muza și casieria, Iași, 1870; Poezii. Epistole, Iași, 1871; Odagiul și rândașul grădinei primăriei, Iași, 1872; Fabule, glume și anecdote, Iași, 1873; Odagiul socru sau Vasilică, dragul tatei, Iași, 1873; Tronc Lude Măscărescu sau Ministru Tirtiflichi, Iași, 1875; Văduva Carpaților, Iași, 1879. Repere bibliografice: Pop, Conspect, I, 211-214; George Tăutu, „Albine și viespi”, 1893, 3; George Baiculescu
TAUTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290102_a_291431]
-
în 1974. Este laureat al mai multor concursuri și festivaluri ale umoriștilor din România. A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1993, 1995). Umorist din stirpea lui Al. O. Teodoreanu, T. și-a adunat poeziile, parodiile, epigramele, aforismele, fabulele în volumele Scuzați pentru deranj..., Tatuaje (1977), Revers (1980), Complimente necesare (1983), Acarnița (1986), Zâmbete cu supliment (1987), Asta-i situația (1989), Cartușiera (1991), Dioptrii pentru ochelarii de cai (1995), Stihuri marțiale (1999) ș.a. Este autorul unor antologii consacrate epigramei
TARLAPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
Scuzați pentru deranj..., Tatuaje (1977), Revers (1980), Complimente necesare (1983), Acarnița (1986), Zâmbete cu supliment (1987), Asta-i situația (1989), Cartușiera (1991), Dioptrii pentru ochelarii de cai (1995), Stihuri marțiale (1999) ș.a. Este autorul unor antologii consacrate epigramei, parodiei, aforismului, fabulei și foiletonului. Ținta satirei lui poate fi colegul de breaslă, scriitorul, măruntul funcționar, marii șefi, ca și „monștrii sacri”, fenomenul social ori situația cotidiană, prozaică: „Orice imperiu /Are un criteriu/ Reducerea statelor/Cu forța armatelor” (Diplomatică); „A pățit-o și
TARLAPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
sau „catihetă”. Participând la mișcarea pentru un episcopat românesc la Arad, a fost persecutat. Sub acuzația de a se fi ridicat „contra constituției împărăției habsburgice”, în iunie 1814 este revocat din funcția de profesor, iar volumul Filosoficești și politicești prin fabule moralnice învățături, traducere din Esop după Dositei Obradovici, e confiscat. Ț. se va retrage ca preot în satul în care se născuse. Popularizator al ideilor iluminismului, traducător din scrierile sârbului Dositei Obradovici - Sfaturile a înțeleajerii cei sănătoase (1802), Adunare de
ŢICHINDEAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290170_a_291499]
-
retrage ca preot în satul în care se născuse. Popularizator al ideilor iluminismului, traducător din scrierile sârbului Dositei Obradovici - Sfaturile a înțeleajerii cei sănătoase (1802), Adunare de lucruri moralicești de folos și spre veselie (I, 1808), Filosoficești și politicești prin fabule moralnice învățături (1814) -, cu scopul de a sprijini, prin educare, ridicarea conștiinței naționale și lupta românilor pentru drepturi naționale și sociale, Ț. a elogiat cartea, a condamnat superstițiile și a fost cel dintâi bănățean care s-a interesat de folclor
ŢICHINDEAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290170_a_291499]
-
pentru drepturi naționale și sociale, Ț. a elogiat cartea, a condamnat superstițiile și a fost cel dintâi bănățean care s-a interesat de folclor, în prima traducere consemnând datini ale românilor comparate cu cele romane, pentru a demonstra latinitatea neamului. Fabulele lui Esop l-au interesat pentru că ofereau nu numai învățături morale cu valabilitate general umană, ci și posibilitatea exprimării voalate a unor idei politice. Mai mult decât la Nicolae Oțelea cu trei decenii înainte, textele dobândesc o haină adaptată realităților
ŢICHINDEAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290170_a_291499]
-
greoi, discursiv, căci ținta rămâne învățătura, trezirea minții și disciplina morală. Marin Sorescu aprecia că formula „gură de aur”, prin care Mihai Eminescu îl definea pe Ț., ar putea fi explicată tocmai „printr-un anume dar retoric, întâlnit în morala fabulelor, întinsă și gesticulant patetică”. Singura scriere originală a lui Ț., un istoric al școlii din Banat, tipărită în 1813, este de strictă valoare documentară. SCRIERI: Arătare despre starea acestor noao introduse sholasticești instituturi ale nației românești, sârbești și grecești, Buda
ŢICHINDEAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290170_a_291499]
-
acestor noao introduse sholasticești instituturi ale nației românești, sârbești și grecești, Buda, 1813. Traduceri: Dositei Obradovici, Sfaturile a înțeleajerii cei sănătoase, Buda, 1802, Adunare de lucruri moralicești de folos și spre veselie, partea I, Buda, 1808, Filosoficești și politicești prin fabule moralnice învățături, Buda, 1814; ed. 2 (Filosofice și politice prin fabule învățături morale), pref. I. Eliad [Ion Heliade-Rădulescu], București, 1838; ed. (Fabulele lui Demetriu Cichindeal în traducere nouă din originalul sârbesc al lui...), îngr. și pref. Ioan Russu, Arad, 1885
ŢICHINDEAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290170_a_291499]