2,704 matches
-
pe de o parte, relativizarea autorității jurnaliștilor, iar, pe de altă parte, reinventarea vechilor practici jurnalistice și adaptarea lor la noile realități. Dacă a vorbi despre "societatea informației" este deja tautologic, iar a invoca existența unei cyber-democrații este încă iluzoriu, fantasmele care stau la baza unor astfel de tentative de a regândi rolul social al noilor tipuri de mass-media redefinesc în prezent potențialul social ale Internetului și așteptările care decurg de aici. 4. Efectele media: deschiderea cutiei negre 4.1. Curentele
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
român, devine pentru jurnalist o condiție obligatorie pentru păstrarea identității de neam. Manifestând încredere în calitățile morale ale poporului din care face parte, Eminescu realizează portretul spiritual al românului, într-o perspectivă contrastivă sugestivă pentru naționalismul jurnalistului: "Când zicem "român" fantasma psihologică care trece pe dinaintea ochilor noștri în acel moment e un om a cărui semn distinctiv e adevărul. Rău sau bun, românul e adevărat. Inteligent fără viclenie, rău daca e rău, fără fățărnicie; bun fără slăbiciune; c-un cuvânt ni
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
humana. Le interesează ce fac omul și societățile cu credința lor, cum o concep, cum o practică, cum o folosesc, ce modele de om, de lume și de cunoaștere singure discipline, ambiția unei explicații totale, unificate, înglobante rămîne orizontul (sau fantasma), mereu respins și mereu renăscînd, al unui demers [științific] de elucidare ce nu poate accepta, pentru a rămîne el însuși, autolimitarea (op. cit., pp. 28-29). rezultă din credință, ce funcții primește ea în societate. în această calitate, ele oferă, cred, gîndirii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
tradiției, aplicarea luminii ei pe spectacolul lumii. Nu am aici în vedere acele teorii ale postmodernismului care susțin că marile texte sînt folosite de fiecare cititor ca un receptacul prestigios în care el își toarnă propriul sens, propriile invenții, limitări, fantasme. Am în vedere tradiția ca lanț de deschideri către adevărul ultim, ca polifonie a mărturiilor privind radiația misterului divin în mintea și în cuvîntul omului. Dinaintea acestei tradiții se așază conștiința spirituală, adeseori prea puțin ajutată de discursul religios oficial
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
mâine de Marian Popa (ediția a doua, revăzută și augmentată, datează din 2009). Autoarea consacră un capitol întreg (preponderent tehnic, deși nu lipsesc observațiile de ordin critic) lexicului, morfologiei, sintaxei și stilului, decelând în context temele predilecte, recurente, leit-motivele lirice, fantasmele ce definesc un univers liric și, până la urmă, o sensibilitate poetică: istoria recentă, politicul, satul, copilăria, iubirea, vârsta candorilor inefabile, timpul, codrul, vânătoarea ritualică, războiul, libertatea, natura, omul comun, lupta cu inerția, răul uman, alienarea ipotetică, liniștea interioară. Creația de
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
trebuit să antreneze o totală bulversare în filosofiile noastre dependente până acum de ceea ce unii numesc "galaxia Guttenberg", adică supremația tiparului, a comunicării scrise - bogată în toate sintaxele retoricele, procedurile ei de raționament - asupra imaginii mentale (imagine perceptivă, imagine amintire, fantasmă), reduse la minimul cuvenit"1. Conflictul acesta s-a transferat și la nivelul teoriei imaginii și a imaginarului. Imaginarul a fost definit ca fiind legat doar de figurativ concentrându-se discursul pe non-raționalitatea acestuia. Orice altă formă de preluare a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și cel modern 13. Într-o perspectivă epistemică teleologică nu există diferențe între știința modernă și imaginarul renașterii, iar diferențele ce apar nereprezentând o evoluție, ci mai degrabă o involuție din punctul de vedere al controlului inconștientului și a propriilor fantasme. Astfel putem vorbi despre o universalitate a imaginilor ceea ce face ca analiza imaginarului să nu poată fi redus la identitatea dintre fantastic și imaginar. Considerăm că este necesar a se face distincția dintre cele două, pentru că imaginarul poate fi organizat
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în concordanță cu ideea enunțată de Lucian Boia care îl definea astfel: "Imaginarul este omniprezent (...). Orice gând, orice proiect, orice acțiune posedă o dimensiune imaginară, într-un evantai foarte larg, care se întinde de la ipoteza ce-și așteaptă verificarea până la fantasmele cele mai insolite."14Această "definiție" ne ajută să precizăm care este universul de discurs de la care pornește ideea de imaginar specifică acestei lucrări. Totuși pentru a nuanța modalitatea de percepție a imaginarului, am înlocui cuvintele "posedă o dimensiune" cu "este
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
zonele necunoscute, lumile mirifice fiind identificate cu spațiile aparținând necunoscutului imediat cum ar fi pustia, pădurea 11 până la cel de dincolo de zare, cum ar fi în cazul mării și a teritoriilor de dincolo de aceasta. Aceste imagini fantastice sunt sursă pentru fantasmele ce apar în cazul identificării unor noi teritorii și noi imagini. Cel de-al doilea element este dat de amplificarea de imagine realizată sub impactul mirabilului dezvoltat de către relaționarea cu ceva grandios sau total nou. Reprezentarea acestor lumi amplifică diferitul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
lumina adevărului în fața minții noastre, căci în ea se răspândește imaginea Sfintei Treimi"124. Prin ideea imaginii în oglindă, dublată de concepțiile diverse ce pătrund pe filieră arabă, s-a ajuns la ideea unei teoretizări pneumatice a sufletului, în care fantasma capătă o putere deosebită. Această teorie fantastică dublează atacul direct asupra concepției creștine privind liberul arbitru au constituit premisele războiului dintre Thomas d'Aquino și averroism. Concepția privind unitatea intelectului nu doar că elimină ideea independenței individului, dar este și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ajungem la a doua concepție principală a Renașterii. Universul este viu, iar omul o parte integrantă a sa este un microcosmos ce trăiește în mod activ în interiorul său. O altă concepție reprezentată metaforic este cea privind cunoașterea. În cazul acesteia fantasma joacă un rol central, indiferent dacă aceasta are rol mnemotic sau de integrare existențială. Metafora Dianei este una prin care sunt reprezentate raporturile dintre raționalitate și cunoașterea pulsională a lumii. Vânătorul vânat de proprii câini arată neputința și circularitatea cunoașterii
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Bacon un model prin cenzura realizată de această formă de protestantism. Folosind termenul idol, Bacon surprinde două aspecte: idol ca obiect de cult (deoarece ideile vechilor filosofi erau atât de respectate încât deveniseră obiecte de cult), dar și idol ca fantasmă, nălucă. El dorește să cenzureze știința, și să scoată din mijlocul ei toate "obiectele de cult" (cum ar fi filosofia aristotelică) ce, prin vechimea lor, opresc înaintarea cunoașterii. Obiecte de cult sunt privite și din altă perspectivă, putând descoperi că
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cult" (cum ar fi filosofia aristotelică) ce, prin vechimea lor, opresc înaintarea cunoașterii. Obiecte de cult sunt privite și din altă perspectivă, putând descoperi că ele sunt niște teorii fantastice, niște năluci fără legătură cu realitatea. Idolii sunt noțiuni false, fantasme care "au pus stăpânire pe intelectul omenesc"44. Ei intervin între om si adevăr, îndepărtându-l pe acesta de cunoaștere. Dublul sens al idolilor este perfect surprins prin rolul lor: ei sunt vechi rămășițe ce ne opresc de la cunoașterea reală
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pus stăpânire pe intelectul omenesc"44. Ei intervin între om si adevăr, îndepărtându-l pe acesta de cunoaștere. Dublul sens al idolilor este perfect surprins prin rolul lor: ei sunt vechi rămășițe ce ne opresc de la cunoașterea reală și totodată fantasme ce ne îndepărtează de cunoaștere, precum o "Fata Morgana". Prin idoli Bacon surprinde imaginarul științific existent în epoca sa și încearcă să-l elimine. Dar această idee de cenzură a unor componente ale cunoașterii umane ce ne împiedică relaționarea cu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
naturii; ea adună mult mai multe exemple decât anticipațiile naturii, iar concluziile sale sunt mult mai aproape de adevăr. Dintre aceste două tipuri de cercetare a naturii, Bacon o preferă pe cea din urmă, deoarece anticipațiile pot să devină foarte ușor fantasme (explicarea naturii reprezintă modul de studiu riguros). Explicarea naturii cuprinde două etape: "Indicațiile care trebuie să ne îndrume în explicarea naturii cuprind în totul două părți; cea dintâi deduce sau extrage propozițiile din experiență, pe când cea de-a doua deduce
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
asemenea separare între științe și teologie. Pornind la principiul dublului adevăr, Bacon considera că științele nu trebuie să se amestece în domeniul teologiei, caz în care apar ereziile, și nici teologia în domeniul științelor naturii, situație în care pot apărea fantasme conducând la o îndepărtare de cunoaștere. Această separare este făcută într-un moment de cotitură în istoria Europei: biserica catolică, prin intermediul Inchiziției, l-a ars pe rug, în anul 1600, pe Giordano Bruno pentru teoriile sale filosofico-științifice; în aceeași perioadă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
naturii; ea adună mult mai multe exemple decât anticipațiile naturii, iar concluziile sale sunt mult mai aproape de adevăr. Dintre aceste două tipuri de cercetare a naturii, Bacon o preferă pe cea din urmă, deoarece anticipațiile pot să devină foarte ușor fantasme (explicarea naturii reprezintă modul de studiu riguros). Explicarea naturii cuprinde două etape: "Indicațiile care trebuie să ne îndrume în "explicarea naturii" cuprind în totul două părți; cea dintâi deduce sau extrage propozițiile din experiență, pe când cea de-a doua deduce
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
nici nu-i poate oferi acestuia puterea de a schimba lumea după voința sa. Latura umana, trupul, trage spiritul în jos, limitându-l. Singura speranță a omului stă în încercarea de a aduce absolutul în lumea sa limitată (creând astfel fantasme) pentru a-l putea cunoaște cât de cât, dar și încercarea de a-ți cunoaște propriile fantasme este sortită eșecului: Da, am avut puterea să te atrag spre mine,/ Dar să te țin pe loc n-am mai avut"124
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
trage spiritul în jos, limitându-l. Singura speranță a omului stă în încercarea de a aduce absolutul în lumea sa limitată (creând astfel fantasme) pentru a-l putea cunoaște cât de cât, dar și încercarea de a-ți cunoaște propriile fantasme este sortită eșecului: Da, am avut puterea să te atrag spre mine,/ Dar să te țin pe loc n-am mai avut"124. Aceste fantasme despre absolut sunt greu de cunoscut; mai rămân fantasmele ce privesc lumea și natura. Omul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a-l putea cunoaște cât de cât, dar și încercarea de a-ți cunoaște propriile fantasme este sortită eșecului: Da, am avut puterea să te atrag spre mine,/ Dar să te țin pe loc n-am mai avut"124. Aceste fantasme despre absolut sunt greu de cunoscut; mai rămân fantasmele ce privesc lumea și natura. Omul poate rămâne în acest univers limitat, mai depărtat de adevăr decât de realitate. Retragerea în fantastic este o soluție pe care o oferă și Bacon
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
încercarea de a-ți cunoaște propriile fantasme este sortită eșecului: Da, am avut puterea să te atrag spre mine,/ Dar să te țin pe loc n-am mai avut"124. Aceste fantasme despre absolut sunt greu de cunoscut; mai rămân fantasmele ce privesc lumea și natura. Omul poate rămâne în acest univers limitat, mai depărtat de adevăr decât de realitate. Retragerea în fantastic este o soluție pe care o oferă și Bacon celor nemulțumiți de lumea reală. Poezia are un rol
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
mai restrictivă, prin simplitate ajungându-se la posibilitatea de viziune holistică asupra realității. Pasul următor constă în prezentarea parțială a cogitatelor aflate încă sub spectrul îndoielii. Sunt subliniate elementele specifice stării de creație. Ideile legate de simțuri, creațiile propriei minți (fantasmele), ideile matematice sunt în acest moment forme ale incertitudinii. Dintre necogitatele principale este adusă în sfera îndoielii ideea de Dumnezeu. Odată cu trecerea acestei idei între cogitate apare un nou element al creației: Dumnezeu - simbolizând pământul din Geneză. În jurul acestei idei
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
dialectica care leagă subiectul de niște situații, social elaborate. Stadiul oglinzii este perceput, deci, în cadrul experienței psihanalitice, "ca formator al funcției subiectului". Metafora oglinzii reușește să descrie ceea ce Henry Corbin numește Mundus Imaginalis. Ceea ce vedem în oglindă nu este nici fantasmă, nici ființa cuiva. Imaginea nu corespunde mereu ființei noastre concrete, ci ea depinde realmente de apariția noastră. Mundus Imaginalis este un plan de reflexie între lumea spiritului și cea a materiei. În spațiul său, aceste coordonate se află în contiguitate
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
comentariu extins, sensurile posibile, depuse în text. Gestul poetului și matematicianului român de a scrie o astfel de reflecție asupra creației și cunoașterii poetice ni se pare semnificativ, dintr-un punct de vedere mai profund. Într-o lume urmărită de fantasma unui Adevăr absolut, a unei armonii universale, în care omul să iși regăsească locul, o lume care și-a pierdut, însă, propria imagine - Imago mundi nova, imago nulla 5 - dar pe care mai speră, totuși, să o recupereze, printr-o
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
oratorica, vol. I-III, Traducere de Maria Hetco, Editura Minerva, București, 1974. Robins 2003 = R.H. Robins, Scurtă istorie a lingvisticii, Traducere de Dana Ligia Ilin și Mihaela Leat, Editura Polirom, Iași, 2003. Sebeok 1981/2002 = Thomas A. Sebeok, Jocul cu fantasme. Semiotica și antropologie [1981], Traducere și postfața de Mariana Net, Editura All, București, 2002. Șăineanu 1887/1999 = Lazăr Șăineanu, Încercare asupra semasiologiei limbei române. Studii istorice despre tranzițiunea sensurilor [1887], Ediție îngrijita, studiu introductiv și indice de Livia Vasiluță, Editura
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]