3,819 matches
-
utile pentru viața cotidiană, expresii faciale și corporale, de grafism), afectiv-educaționale (gusturi, preferințe, orientări, interese ), exprimate și integrate în competențe, în trăsături de personalitate, în proiecte și idealuri; având caracteristici de reversibilitate, (re)construcție și ameliorare, bazate pe conexiuni inverse (feedback), anticipatoare (feed-before), personalizate și/sau comune, pe conexiuni cu efecte de urmă (bachvash). I.3. Principiile, legitățile si mecanismele funcționale Interogațiile cu privire la principiile, legitățile și mecanismele funcționale ale învățării gravitează în jurul a cel puțin trei enunțuri esențiale: ce mecanisme explică
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
sarcinii întrerupte sau incomplete fenomenul Zeigarnik); regimul recompenselor și pedepselor; percepțiile și evaluarea, frecvența și semnificația rezultatelor învățării definite prin reușită/eșec sau prin ceea ce numim succes/insucces. b) Legea conexiunii inverse. Învățarea umană este o activitate esențial bazată pe feedback, pe informații retur de control, pe variate conexiuni inverse. Numită și legea/principiul efectului invers, valorile ei normative vizează ideea că învățarea se ¬produce dacă cel care învață are, la anumite intervale de timp, imaginea/reprezentarea corectă cu privire la: gradul de
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
sarcinii respective ș.a.. Controlul exercitat de educator sau de cel care învață oferă indicii asupra adecvării, exactității și rapidității procedurilor și, în funcție de răspunsurile primite, se fac anumite corecții, se reia procesul învățării sub alte forme ameliorate sau sunt schimbate procedurile. Feedbackul devine astfel un instrument pentru schimbare pozitivă în comportamentul uman, transformă și ajută intrarea informațiilor în sistem și în rețea, asigură eficiența reorganizării, conferă calitate actului instruirii, asigură echilibrul informație-energie (cazul biomotricității este relevant, precum și al: coordonării motrice Letzelter, 1978
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
bază (în schemecadru) ; rechemarea, regăsirea și adaptarea mentală, fizică sau mixtă a rezultatelor fazei anterioare sub forma cerută/solicitată și posibil exprimabilă (cunoștință, imagine, mișcare, abilitate, competență, atitudine personală) ; evaluarea primelor forme substanțiale, relativ definite ale învățării, cu evidențierea calității feedbackului corespunzător produsului învățării raportat la scopul stabilit, la timpul alocat, la natura, scopul și contextul evaluării ; generalizarea/transferul celor învățate în situații identice, similare, mai generale sau noi; încorporarea rezultatelor învățării sub forma unor competențe, performanțe, concepte, principii, teorii, deprinderi
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
utilizeze rezultatele învățării, le actualizează în maniere asemănătoare sau diferite de modelul intrării; pentru aceasta, el utilizează strategii de (re)găsire și de (re)ordonare coerentă a conținuturilor inițiale după anumite criterii relevanță, importanță, necesitate, originalitate etc. • Faza evaluării, a feedbackului performanțial și/sau de corecție, definită de acțiuni prin care cel care a învățat sau altcineva măsoară și apreciază corespondențele dintre intrări și ieșiri, precum și gradul de eficacitate al acestora, raportate la anumite criterii: așteptări, curba efort timp alocat-rezultat, standarde
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
într-un relativ acord cu stilurile lor de viață și cunoaștere (cognitive, în special), cu utilizarea prin transfer a metodelor de predare și evaluare; procesele și rezultatele învățării articulează așteptările cu valorile contextului, competențele urmărite prin proiectele de dezvoltare oferă feedback, iar timpul este perceput ca fiind o variabilă gestionabilă eficient. Capitolul II Aspecte ale învățării școlare a fizicii II.1. Procesul de învățare școlară II.1.1. Teoria învățării Învățarea școlară reprezintă partea acțională cea mai importantă a procesului de
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
și materia școlară agreată; detensionarea atmosferei de maximă concentrare printro glumă, evocarea unei situații plăcute, după care se revine la concentrarea necesară învățării; utilizarea gesticii adecvate, sublinierea unor aspecte, folosirea scurtei pauze de efect oratoric, intercalarea unor întrebări pentru asigurarea feedback-ului și pentru a menține interesul asupra subiectului învățării. În proiectarea și derularea procesului didactic, se va Ține seama că elevii își pot menține concentrată atenția pe un subiect dat circa 15 20 minute; spre a asigura atenția pentru întreaga
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
tema și unitățile de învățare, apoi le cere elevilor / cursanților să prezinte oral, în ordinea inițială, fiecare parte a articolului, așa cum au asimilat-o în cadrul grupului de „experți”. Astfel tema se va trece în revistă în unitatea ei logică. Pentru feedback-ul activității, profesorul poate aplica un test, poate adresa întrebări pentru a verifica gradul de înțelegere a noului conținut, capacitatea de analiză, sinteză, de argumentare a afirmațiilor făcute. Ce face profesorul / formatorul în timpul învățării prin colaborare? Este foarte important ca
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
întotdeauna în același sens. Inspirația produce distensia plămânilor și implicit excitarea unor mecanoreceptori pulmonari subpleurali, peribronhiali, bronhiali și alveolari. De aici pleacă impulsuri pe cale vagală care ajung la centrul pneumotaxic pontin, ce inhibă centrul respirator, urmând expirația. Acest proces de feedback negativ poartă numele de reflexul Hering-Breuer sau reflexul inhibitor al respirației. Se pare că există și un reflex Hering-Breuer inversat provocat de excitarea mecanoreceptorilor prin colabarea plămânilor, care stimulează inspirul. La realizarea reflexelor respiratorii participă și impulsurile generate de către receptorii
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
prin care elevul cu deficiențe de auz primește informații. Oricare ar fi disciplina predată, trebuie să ne intereseze și dezvoltarea vocabularului iar atunci când este introdus un cuvânt nou, trebuie utilizat în contexte cât mai diferite pentru a asigura consolidarea. Obținerea feedback-ului de la elevii cu pierderi de auz la fiecare ocazie este un indicator al nivelului de înțelegere a elevului. Pentru a facilita comunicarea prin labiolectură: trebuie vorbit la nivelul privirii elevilor (este de preferat să nu se stea în picioare
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
psiho-afectivă a comunicării interpersonale Un mod de a defini comunicarea interpersonala este de a o compară cu alte forme de comunicare. Definitorii, în acest sens, sunt următoarele trăsături: numărul redus al participanților, proximitate fizică, existentă mai multor canale senzoriale implicate, feedback imediat. Un aspect relevant în definirea acestui tip de comunicare îl constituie relația dintre interactanți, dimensiunea afectiva, constituită pe împărtășirea unor experiențe comune, trăiri favorabile unei anumite cunoașteri reciproce între interlocutori. Unii autori 4 sunt de părere că angajarea în
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
relaționate sunt: mesajul (ceea ce interlocutorii își împărtășesc); medium-ul (atingerea, vorbirea etc.); codul (limba în care își vorbesc și alte semnse și simboluri, precum semaforul etc); canalul (care conține "conectorii" comunicaționali și caracteristicile mediului); zgomotul (orice interferență în schimbarea semnificației); feedback-ul (infromații referitoare la măsura în care mesajul a fost sau nu receptat cu succes; contextul (locul/cadrul în care are loc comunicarea). Descrierea procesului comunicării interpersonale că tranzacțional impli-că luarea în considerare a componentelor care contribuie la producerea schimbărilor
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
substanță acestui tip de comunicare 19. S-ar putea spune că natura să intrapersonală îi conferă valente speciale: poate avea loc în lipsă a o serie de componente imperative (emițător, canal, proces de codificare-decodificare a mesajului, context, nivel de zgomot, feedback, receptor) pentru restul formelor. Toate modelele teoretice (recunoscute) ale comunicării utilizează structural aceste componente (adăugând/nu și altele), fapt ce le demonstrează natură indispensabilă în derularea normală a procesului. În contextul abordării ei, multi dintre specialiștii 20 care vorbesc despre
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
desfășurarea acesteia impune respectarea cel putin a următoarelor cerințe: prezenta fizică a minimum două persoane, un transfer de mesaje (care trebuie să aibă o structurare adecvată, prin care să se transmită informații), mesajul transmis trebuie să genereze reacții de raspuns (feedback); 3. este bine că procesele de natură fiziologica, neurologica ori psihologică să fie tratate în cadrul disciplinelor care au competența de a le descrie corespunzător; plasarea lor în contextul comunicării generează pe de o parte, dezavantajul lipsei abordării exhaustive a respectivelor
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
modalități ce reprezinta până la urmă întrepătrunderea celor trei planuri: sin-tactic, semantic, pragmatic. Referirea la ansamblul mijloacelor și al modalităților prin care individul uman își exteriorizează manieră de a percepe mesaje, de a acorda semnificații acestor percepții, în paralel cu generarea feedback-urilor corespunzătoare presupune raportarea la elementele care dau dimensiunea comportamentului non-verbal: kinezică, oculezică, olfactica, elemente de paralimbaj, haptică, proxemi-că, cronemică, artefacte. 2.1. Kinezica (studiul mișcărilor corpului) Lasă-mă să văd cum gesticulezi și cum te miști și-ți voi
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
avut parte de o atenție normală. Contactele privirii, în conversație: o persoană aflată pe punctul angajării într-o discuție își va întoarce privirea de la partenerul de conversație, (re)privin-du-l apoi spre sfârșitul unităților ritmice de vorbire, ca și cum ar căuta un feedback de tipul m-da sau o miscare stânga-dreapta a capului, care să-l conțină 178. Referitor la intervalul de timp alocat de vorbitor, conversația este asociată cu câteva variabile: femeile privesc mai mult decât bărbații, oamenii atrași unul de celălalt
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
a furiei la nivelul gurii sunt, de obicei, în-soțite și de implicarea ochilor și sprâncenelor, ele pot apărea și singure 217. (c) sunt probleme ce nu pot fi rezolvate: patru familii La subcategoria la care ne referim, am remarcat un feedback redus din partea adolescentului; în pofida eforturilor părinților de a-si antrena copilul într-un dialog constructiv, atitudinea slab cooperanta a rămas constantă pe durata interacțiunii video-înregistrate. Numeroase au fost negațiile (prin mișcarea stânga-dreapta a capului, așa-zisele zâmbete (oricum în număr
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
Întrebări directe, conduc elevii spre prezentarea În mod spontan, firesc, a ceea ce au reușit să interiorizeze, a ceea ce au reținut de pe urma celor predate deja. Ideal este ca pe măsură ce elevii câștigă o experiență În acest sens să asigure singuri funcții corective. Feedback-ul este mult utilizat În ciclul primar În lecțiile destinate corectării lucrărilor, În cele de consolidare a cunoștințelor sau deprinderilor Însușite, În timpul lucrărilor de control, al lecțiilor În care subiectul este cuprinzător și trebuie să urmărim dacă a fost Învățat
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
mesajele organizației, astfel încât acestea să fie cât mai convingătoare. Variante ale acestui model sunt prezente, de obicei, în strategiile de RP ale organizațiilor economice, fără a fi folosite, așa cum am spus, exclusiv de către acestea. În cadrul acestui model se apreciază că "feedback-ul este folosit în scopuri de manipulare, de exemplu "pentru a afla ce atitudini publice au ca subiect organizația și cum pot fi acestea schimbate". Privitor la acest aspect, trebuie să trimitem la interpretarea pe care am oferit-o deja
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
specifice și este responsabil cu implementarea și evaluarea programelor de R.P., pentru care își asumă responsabilitatea; b. rolul de a facilita comunicarea (communication facilitator) sarcina specialistului este de a asigura un flux continuu de informații către publicurile relevante și medierea feedback-ului comunicării organizaționale; îndatorirea de mediere a feedback-ului necesită o precizare: aici este vorba despre interpretarea reacției (sau chiar a lipsei de reacție) a publicului sau a membrilor organizației. Deși managerii preferă să creadă că mesajele lor sunt înțelese
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
programelor de R.P., pentru care își asumă responsabilitatea; b. rolul de a facilita comunicarea (communication facilitator) sarcina specialistului este de a asigura un flux continuu de informații către publicurile relevante și medierea feedback-ului comunicării organizaționale; îndatorirea de mediere a feedback-ului necesită o precizare: aici este vorba despre interpretarea reacției (sau chiar a lipsei de reacție) a publicului sau a membrilor organizației. Deși managerii preferă să creadă că mesajele lor sunt înțelese la fel de către toată lumea, multe observații arată că lucrurile
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
unități (un individ) prin alte mijloace. Cu toate acestea, eficiența mesajului nu poate fi aceeași, în cazul transmiterii lui în masă și în cazul unei conversații față în față, de exemplu. Participarea audienței Acesta este cel mai simplu și direct feedback, întrucât numărul persoanelor care participă la un eveniment anunțat în prealabil spune, de la sine, daca efortul pentru organizarea acelui eveniment a fost suficient sau nu. Măsurarea înțelegerii mesajului Dacă pentru cele mai multe din metodele anterioare era suficientă observarea spațiului mediatic și
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
înseamnă a comunica 9. Acest tip de comunicare "emană de la o sursă individuală sau organizațională, prin modalități de codare și multiplicare electronice sau mecanice, adresându-se unor audiențe relativ mari, eterogene și anonime, care nu au decât posibilități limitate de feedback"10, așa cum subliniază Charles Wright. Explicația teoreticianului amintit este următoarea: "Comunicarea de masă este orientată către audiențe largi, eterogene, care nu sunt cunoscute de către comunicator; mesajele sunt transmise în mod public și sunt calculate astfel încât să ajungă repede la public
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
transmise public, adesea planificate pentru a sensibiliză simultan majoritatea membrilor audienței, comunicarea are tendința de a opera într-un sistem organizat, complex și care presupune costuri mari20. Plecând de la aceste aspecte, Ioan Dragan adaugă o a patra caracteristică, identificabila în feedback, un proces ce implică răspuns, reacție, audiența 21. Noile medii de comunicare Internetul 22, e-mail-ul, World Wide Web23, chat-ul etc. au generat noi caracteristici ale comunicării de masă: mixtura unor tehnologii de tipul tipăritura și radio; trecerea de la lipsa
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
spre deosebire de mass-media analogica, în cazul în care exemplarul își pierde calitatea, mass-media digitală codata poate fi copiată la nesfârșit fără a fi degradata; * new media este interactivă, comparând cele două tipuri de media obsevăm că new media oferă posibilitatea unui feedback imediat, în timp ce la old media acesta este mult mai întârziat. De asemenea, în procesul de interactiune utilizatorul poate alege elementele pe care le dorește 83. Actualele caracteristicile ale new media și, implicit, ale tehnologiei prezintă un real potențial pentru educație
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]