2,721 matches
-
și de femeile sinucigașe cu bombă care încalcă toate normele sociale și își iau viața lor și pe a altora ca gest de protest în politica mondială. Observând modul cum noile subiectivități feminine impulsionează noi forme de acțiune colectivă, cercetătorii feminiști au descoperit dezvoltarea rețelelor transnaționale de femei, alianțe între organizații ale femeilor, guverne și actori interguvernamentali, și dezvoltarea unor mecanisme politice și juridice internaționale care promovează echitatea de gen. De exemplu, datorită acestor alianțe, instrumentele care apără drepturile omului dar
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
argumentează că de abia atunci când femeile vor fi recunoscute ca actori fundamentali în procesele politice și economice, ele vor avea un rol egal în luarea deciziilor dintr-o societate. Încercând să repare neglijarea femeilor și a relațiilor de gen, studiile feministe contribuie la înțelegerea politicii mondiale și aduc pe agenda globală vocile și problemele femeilor. Dar, pentru a face din relațiile de gen o dimensiune importantă în studiul relațiilor internaționale, este necesar să renunțăm la cadrul conceptual care le-a exclus
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
dintre aceste aspecte ar putea amenința întregul sistem". Conceptele cheie din Relațiile Internaționale nu sunt nici naturale și nici neutre din perspectiva genului: ele sunt derivate dintr-un context social și politic în cadrul căruia hegemonia masculină a fost instituționalizată. Cercetătorii feminiști susțin că noțiunile de putere, suveranitate, autonomie, anarhie, securitate, precum și tipologia nivelurilor de analiză din Relațiile Internaționale, sunt inseparabile de distincția de gen dintre sfera publică și cea privată, instituționalizată în interiorul statelor, precum și între state. Aceste concepte sunt identificate în
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
experiențele și cunoștințele bărbaților, derivate dintr-o sferă publică dominată de bărbați. Teoretizarea, după cum susțin Burchill și Linklater în introducerea acestui volum (Capitolul 1), este "procesul prin care conferim înțeles unei lumi presupus obiectivate care există "undeva acolo"". O analiză feministă pune în evidență schema conceptuală a Relațiilor Internaționale ca o modalitate printre altele, parțială, de explicare a politicii mondiale. Separarea discursivă dintre politica internațională și cea internă, împreună cu aversiunea neorealistă față de explicațiile de politică internă date relațiilor internaționale, ascund de
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de stat. Jean Elshtain (1992) susține că perspectiva realistă asupra relațiilor internaționale se sprijină mai ales pe această distincție public-privat și pe construcția sa esențialistă a feminității și masculinității drept cauze ale dezordinii și, respectiv, ale reinstaurării ordinii. Pentru școala feministă, independența politicii interne față de cea internațională, precum și separarea sferei publice de cea privată, nu pot sta la baza unei frontiere disciplinare, din moment ce anarhia din afară sprijină de obicei ierarhia de gen din spațiul intern și invers. De-a lungul istoriei
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
fost aceea de revenire la normal, femeile primind un rol subordonat. După cum observa Cynthia Enloe (1989:131) "statele depind de anumite construcții ale sferei interne și celei private pentru a promova relații mai bune la nivel public/ internațional". În ciuda eforturilor feministe de a teoretiza relațiile dintre gen, politica internă și politica internațională, nivelurile de analiză convenționale din Relațiile Internaționale le mistifică, tratând individul, statul și sistemul interna-țional ca unități analitice distincte. Această schemă teoretică a devenit "cea mai influentă cale de
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
neorealistul Waltz (1959:238), care preferă explicații sistemice, a îmbrățișat polemica declanșată de Alexander Hamilton în Federalist Papers: "a presupune o lipsă a motivațiilor ostile între state înseamnă a uita că oamenii [bărbații] sunt ambițioși, răzbunători și lacomi". Pentru analista feministă Christine Sylvester (1990), miza acestui tip de analogie bărbat/stat înseamnă echivalarea raționalității cu comportamentul bărbaților, iar statul ca actor rațional capătă astfel o identitate masculină. Teoreticienii feminismului interpretează statul ca fiind o entitatea centralizată, principal organizator al puterii pe
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și privată (Connell 1990). Statul nu reprezintă o "identitate coerentă subordonată unui singur centru interpretativ" ca în teoriile neorealiste (Ashley, 1988:230). Această noțiune reflectă mai degrabă un model idealizat de masculinitate hegemonică și bazele patriarhale ale formei statale. Studiile feministe din Relațiile Internaționale susțin că statul manipulează identități de gen pentru propria sa unitate internă și legitimitate externă. Bărbații sunt socializați să se identifice cu construcții ale masculinității care pun accentul pe autonomie, pe superioritatea masculină, pe fraternitate, putere, pe
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
iar bărbații să fie eliberați de aceste necesități. În consecință, marii majorități a oamenilor, relațiilor sociale și instituțiilor care nu pot fi interpretate ca entități raționale coerente li se neagă posibilitatea de a acționa în politica internațională. Dintr-o perspectivă feministă, Grant și Newland (1991: 1) argumentează că teoria Relațiilor Internaționale este "construită covârșitor de către bărbați, care lucrează cu modele mentale ale activității umane văzute din punctul de vedere al [elitei] masculine și înțelese din perspectiva sensibilității [elitei] masculine". Unii feminiști
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și inter-relaționat (Gilligan 1982; Tronto 1989). Totuși, feminismul din Relațiile Internaționale este în general sceptic cu privire la posibilitatea elaborării unui model al feminității pentru a corecta prejudecata de gen indusă de modelul bărbat/stat al lui Waltz (cf. Elshtain 1985:41). Feminiștii caută modele alternative, mai bogate, în ceea ce privește agentul modele care să țină cont atât de producție, cât și de reproducere, să redefinească raționalitatea astfel încât să fie mai puțin exclusivistă și instrumentală și să respecte relațiile umane (pe toate palierele) ca și
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pe toate palierele) ca și interdependența dintre ființele umane și natură (Tickner 1991: 204-6). Spre exemplu, anumiți cercetători caută modele emancipatorii de acțiune la periferie printre femeile din lumea a treia și printre activistele pentru drepturile omului (Ackerly 2000). Alternativele feministe la nivelurile de analiză din teoria Relațiilor Internaționale nu apelează la abstractizări universaliste, ci militează pentru o mai bună contextualizare istorică și culturală pentru a reflecta mai bine complexitatea și indeterminarea acțiunilor umane și a structurilor sociale. Analiza de gen
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ci de fapt constituie statul ca autoritate teritorială având un monopol asupra utilizării legitime a forței. Și securitatea, așa cum este ea concepută de majoritatea teoreticienilor din Relațiile Internaționale, este un concept marcat de prejudecăți dacă îl privim dintr-o perspectivă feministă, și ca atare nu poate aduce o securitate în termeni reali pentru bărbați și femei. Mai degreabă, securitatea, după cum este definită în mod convențional în Relațiile Internaționale, se referă la o situație de stabilitate facilitată de state militarizate, ale căror
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
suveranitate" stabilit între state. Potrivit acestui contract imaginar, folosirea forței militare este un rău necesar pentru a preveni invadarea din exterior imaginat ca diferență, iraționalitate, anarhie și conflict potențial a interiorului statelor omogene, raționale și ordonate. Statele, în această analiză feministă, recurg la o formă de "extorcare", prin propria lor existență ca "protectori" agresivi, creează amenințări în exterior și cer compensații pentru insecuritatea pe care o aduc populației "protejate" din "interior". În numele protecției, statele cer sacrificiul cetățenilor, inclusiv pe cel al
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
asupra altor bărbați și altor state, dar, la fel de important, și asupra femeilor și teritoriului, de care depind pentru exploatarea resurselor și pentru reproducerea socio-culturală și biologică a relațiilor de putere. Prin atenția acordată experiențelor, atât feminine cât și masculine, analizele feministe susțin că securitatea trebuie să fie redefinită. În mod special, ceea ce numim "securitate națională" pericitează grav supraviețurea umană și comunitățile durabile (Tickner 1992). Aparatele militare de stat își creează propriile lor probeme de securitate, făcând o regulă a jocului din
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
propriile lor probeme de securitate, făcând o regulă a jocului din controlul androcentric și din exercitarea puterii asupra celuilalt; un joc pe care suntem convinși să-l jucăm pentru a obține beneficiile absolute și relative ale securității statale. O analiză feministă a securității este relevantă în mod special din perspectiva evenimentelor de la 11 Septembrie și a consecințelor acestora. Credințele cu privire la gen și diferențe sexuale se află în spatele actelor teroriste contemporane de violență împotriva Occidentului. Sondajul World Value Survey arată că diferențele
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
nu este numai un instrument analitic util, ci și unul necesar pentru înțelegerea relațiilor internaționale de după 11 Septembrie. Tickner (1991) susține că idei și concepte cheie precum cel de "raționalitate", "securitate" sau "putere" ar putea reprezenta pilonii explicativi ai teoriei feministe a Relațiilor Internaționale. Nu e nimic inerent acestor termeni care ar putea sugera abandonarea lor. Mai degrabă, înțelesurile lor și conotațiile lor genizate în teoria și practica relațiilor internaționale reprezintă o problemă pentru analiza feministă. Runyan și Peterson (1991:70
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
reprezenta pilonii explicativi ai teoriei feministe a Relațiilor Internaționale. Nu e nimic inerent acestor termeni care ar putea sugera abandonarea lor. Mai degrabă, înțelesurile lor și conotațiile lor genizate în teoria și practica relațiilor internaționale reprezintă o problemă pentru analiza feministă. Runyan și Peterson (1991:70) susțin că gândirea dihotomică (interior-exterior, suveranitate-anarhie, intern-interna-țional) împiedică teoria Relațiilor Internaționale să "conceptualizeze, să explice sau să evidențieze tocmai lucrurile pe care le consideră esențiale securitatea, puterea și suveranitatea". Pentru curentul feminist din Relațiile Internaționale
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
evidențieze tocmai lucrurile pe care le consideră esențiale securitatea, puterea și suveranitatea". Pentru curentul feminist din Relațiile Internaționale, aceste opoziții conceptuale reproduc dilema securității ca profeție care se autoîndeplinește și reinstituie politica masculină de putere, limitând astfel posibilitățile pentru alternativele feministe. Feminismul normativ Feminismul normativ reflectează asupra procesului de teoretizare din Relațiile Internaționale ca parte a unei agende normative pentru schimbare globală. Toate teoriile feministe sunt normative, în sensul că ne determină să punem la îndoială anumite sensuri și interpretări din
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ca profeție care se autoîndeplinește și reinstituie politica masculină de putere, limitând astfel posibilitățile pentru alternativele feministe. Feminismul normativ Feminismul normativ reflectează asupra procesului de teoretizare din Relațiile Internaționale ca parte a unei agende normative pentru schimbare globală. Toate teoriile feministe sunt normative, în sensul că ne determină să punem la îndoială anumite sensuri și interpretări din teoria Relațiilor Internaționale" (Sylvester 2002: 248). Feminiștii sunt în mod conștient expliciți cu privire la poziția de pe care teoretizează, modul cum intră în câmpul Relațiilor Internaționale
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
procesului de teoretizare din Relațiile Internaționale ca parte a unei agende normative pentru schimbare globală. Toate teoriile feministe sunt normative, în sensul că ne determină să punem la îndoială anumite sensuri și interpretări din teoria Relațiilor Internaționale" (Sylvester 2002: 248). Feminiștii sunt în mod conștient expliciți cu privire la poziția de pe care teoretizează, modul cum intră în câmpul Relațiilor Internaționale și modul cum abordează cercetarea. Contextul social și politic, precum și subiectivitatea, sunt privite drept parte a explicației teoretice. Feminismul empiric și analiza de
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
intră în câmpul Relațiilor Internaționale și modul cum abordează cercetarea. Contextul social și politic, precum și subiectivitatea, sunt privite drept parte a explicației teoretice. Feminismul empiric și analiza de gen sunt contribuții importante, dar reprezintă numai punctele de plecare pentru scopurile feministe de a transforma ierarhiile sociale globale (Persram 1994; Ship 1994; Hutchings 2000; Robinson în curs de apariție). Teoretizările feministe aduc în prim plan descoperirile praxisului feminist spre exemplu etica preocupării și activismul social al femeilor din Lumea a Treia pentru
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
parte a explicației teoretice. Feminismul empiric și analiza de gen sunt contribuții importante, dar reprezintă numai punctele de plecare pentru scopurile feministe de a transforma ierarhiile sociale globale (Persram 1994; Ship 1994; Hutchings 2000; Robinson în curs de apariție). Teoretizările feministe aduc în prim plan descoperirile praxisului feminist spre exemplu etica preocupării și activismul social al femeilor din Lumea a Treia pentru a intra în dezbateri despre etica internațională, ajutorul și intervenția umanitară, și instrumentele ce țin de drepturile omului (Cochran
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
înțelegând-o putem transforma modul în care lucrează, la toate nivelurile vieții sociale și politice. Linklater (Capitolul 4 în acest volum) susține că statutul universalismului este cheia dezbaterii actuale dintre diferitele tipuri de teorie normativă. În acest context, diversele epistemologii feministe, identificate cel mai adesea în scrierile feministe de Relații Internaționale ca "empiriste", "perspectivale" sau "postmoderniste", nu sunt abordări autonome sau neapărat contradictorii față de cunoașterea sensibilă la diferențele de gen din Relațiile Internaționale (vezi Keohane 1989b; Weber 1994). Dimpotrivă, aceste epistemologii
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
lucrează, la toate nivelurile vieții sociale și politice. Linklater (Capitolul 4 în acest volum) susține că statutul universalismului este cheia dezbaterii actuale dintre diferitele tipuri de teorie normativă. În acest context, diversele epistemologii feministe, identificate cel mai adesea în scrierile feministe de Relații Internaționale ca "empiriste", "perspectivale" sau "postmoderniste", nu sunt abordări autonome sau neapărat contradictorii față de cunoașterea sensibilă la diferențele de gen din Relațiile Internaționale (vezi Keohane 1989b; Weber 1994). Dimpotrivă, aceste epistemologii sunt provocări feministe interrelaționate la adresa autorității și
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
mai adesea în scrierile feministe de Relații Internaționale ca "empiriste", "perspectivale" sau "postmoderniste", nu sunt abordări autonome sau neapărat contradictorii față de cunoașterea sensibilă la diferențele de gen din Relațiile Internaționale (vezi Keohane 1989b; Weber 1994). Dimpotrivă, aceste epistemologii sunt provocări feministe interrelaționate la adresa autorității și a dominației masculine în cadrul științei în sine (McClure 1992: 359). Ele au în comun o luptă normativă pentru a susține legătura cu politica feministă practică și cu manifestările concrete ale puterii genizate. Spre exemplu, autoarele cărții
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]