4,586 matches
-
dovedească că aceste rezultate se explică prin prisma modelului "răului împărtășit", Rotton, Frey, Barry, Milligan și Fitzpatrick (1979 citat de Baron et al., 1994) au folosit o situație identică cu precedenta, doar că subiecții trebuiau să se pronunțe despre persoane fictive și absente. În acest caz evaluările făcute în context "ostil" au fost mai negative decât cele exprimate într-o situație neutră. A fi agresiv împreună cu ceilalți sau a fi agresat de către ceilalți? Raportul dintre agresivitate și mulțime a trezit de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pot manifesta, cu precădere în prezența altor factori ai agresivității. Mediul social contexte în care se manifestă agresivitatea Agresivitatea în calitate de comportament social nu înseamnă nimic în afara contextului social. Probabilitatea agresivității este mereu determinată de prezența sau de acțiunea, reală sau fictivă, a celuilalt în mediul social imediat al individului. Un cuvânt nepotrivit, o frustrare, jena cauzată de prezența unei alte persoane, un ordin al unui superior pot declanșa comportamente agresive. Vom examina în continuare factorii mediului social ce ar putea influența
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
crezând că scenele urmărite sunt reale, cu atât el însuși este mai agresiv. Imaginația pregătește terenul pentru viața reală, chiar dacă nu se substituie în nici un caz acesteia și nu reprezintă un spațiu de compensare. Vizualizând scene de violență, reale sau fictive, individul ajunge să creadă că agresivitatea este legitimă. În acest caz, specialiștii vorbesc despre desensibilizare cognitivă. Printr-un astfel de proces de desensibilizare individul acceptă mai ușor propriile manifestări agresive. El poate chiar să devină suspicios, imaginându-și că ceilalți
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
echipei favorite ne poate oferi sentimentul emergenței în mulțime. Această imersiune poate produce un efect de eliberare asupra agresorului. Pentru a o demonstra, cercetătorii au realizat un experiment în care subiecții au fost informați că, în urma unei anchete naționale (bineînțeles fictive), s-a constatat că 87% dintre studenți au sentimente de ură profund înrădăcinate împotriva părinților. Subiecții au fost puși apoi în situația de a spune ce cred ei despre această informație. Pentru a se evita refuzul subiectului, experimentatorul mai adăuga
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
să răspundă la evenimente într-un anumit mediu fizic și social. De-a lungul timpului, ei achiziționează diferite cogniții care să le permită îndeplinirea acestor sarcini. Structurile subiacente se bazează pe observația zilnică și interacțiunea cu ceilalți indivizi reali sau fictivi. Fiecare episod de violență reprezintă o nouă achiziție. Pe măsură ce individul retrăiește actul de violență, cognițiile lui devin mai complexe și mai greu de schimbat. Schimbările pe termen lung se referă la credințe, atitudini, așteptări și scenarii, dar ele pot induce
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
grup de control (femei fără antecedente de acest fel). Trebuie de specificat că în acest ultim studiu subiecții și-au evaluat retrospectiv tendințele agresive, pe când în cercetarea lui Reinisch (1981) subiecții și-au evaluat eventualul comportament în situații de provocare fictivă. Din această cauză nu putem trage concluzii solide, chiar dacă rezultatele sugerează că expunerea prenatală la hormoni poate influența dezvoltarea unei sensibilități agresive sporite în situații de provocare. Activitatea hormonală mai poate corela pozitiv cu percepția sinelui și a celorlalți. O
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
administrarea de testosteron subiecților transsexuali "de la femelă la mascul" (FM) nu modifică deloc nivelul de evaluare al propriului comportament agresiv. În schimb, la aceeași subiecți s-a observat o creștere a tendinței de a reacționa agresiv în situații de provocare fictivă. Aceeași tendință a fost verificată pe un grup de subiecți transsexuali "de la mascul la femelă" (MF), înregistrându-se o agresivitate mai puțin pronunțată. Unele studii au semnalat corelații între nivelul testosteronului și comportamentul agresiv doar în cazul unor populații și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cele două taste ale aparatului aflat în fața lui. Dacă apasă pe tasta A, subiectul poate acumula puncte pe care să le schimbe contra unei sume de bani. Dacă apasă pe tasta B, subiectul pierde puncte în favoarea unui al doilea subiect fictiv. Provocarea constă în a-i sustrage subiectului puncte și a le transfera pe contul subiectului fictiv. În unele cazuri, se stabilește din start de câte ori subiectul poate apăsa pe taste (de exemplu, 100 de răspunsuri pentru tasta A și 10 pentru
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
puncte pe care să le schimbe contra unei sume de bani. Dacă apasă pe tasta B, subiectul pierde puncte în favoarea unui al doilea subiect fictiv. Provocarea constă în a-i sustrage subiectului puncte și a le transfera pe contul subiectului fictiv. În unele cazuri, se stabilește din start de câte ori subiectul poate apăsa pe taste (de exemplu, 100 de răspunsuri pentru tasta A și 10 pentru tasta B). Critica tehnicilor de laborator. Două critici sunt cele mai răspândite: (a) subiecții știu că
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și Gartner au constatat o creștere considerabilă a ratei omuciderilor în țările care au participat la cele două războaie mondiale, dar și în țările neutre. Participarea la războaie mai puțin importante nu a produs același efect. În perioada războiului violența fictivă din literatura pentru copii atinge cel mai înalt nivel. Războiul pare să aducă de asemenea schimbări la nivelul reprezentării violenței în filme, știri, romane, publicitate. Toate aceste schimbări semantice îl pot face pe individ să creadă că violența este o
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
inducerea ideii că frica este ținta agresivității (Smith și Donnerstein, 1998). Începând cu anii 1970, studiile empirice au semnalat efectul din ce în ce mai mare al violenței mediatizate asupra învățării și manifestării agresivității. În societățile moderne, indivizii sunt frecvent supuși violenței, reale sau fictive. Invazia mijloacelor media de-a lungul secolului XX a permis o transmitere rapidă și masivă de informații violente. De unde sentimentul insecurității, dar și acela de a fi expert în tot și în toate. Fluxul torențial de informații și de modele
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în viața de zi cu zi și nicidecum cauza ei reală. Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie clarificate câteva aspecte. Indivizii, mai ales cei mai tineri care nu știu să facă diferența dintre ceea ce este real și ceea ce este fictiv, sunt influențați de imaginile mediatizate. O viziune negativă și amenințătoare despre lumea reală poate dezvolta la copii și adolescenți sentimentul că supraviețuirea și succesul social depind de combinarea aleatorie a unor factori controlați într-o manieră la fel de aleatorie. Dacă te
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
să judece și să răspundă la evenimentele ce apar în mediul lor fizic și social. Cunoștințele necesare executării diferitelor sarcini au fost învățate și dezvoltate de-a lungul timpului, bazându-se pe observația cotidiană și intervenția altor indivizi, reali sau fictivi. Fiecare epizod de violență, mediatizat sau nu, se constituie într-o nouă achiziție. Cu cât mai multe experiențe de violență individul are, cu atât cunoștințele lui devin mai complexe și mai greu de schimbat. Pentru a explica procesele pe termen
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
2002, p. 27), prin asocierea lor cu elemente relevante la nivel paraverbal și nonverbal etc. (c4) Variabilele de ordin referențial, determinate de raportarea preponderent la realitatea obiectivă și/sau la cea subiectivă, la referenți concreți sau abstracți, la real sau fictiv etc., influențează maniera de construire și de transmitere a unui mesaj în cadrul comunicării interpersonale; de exemplu, pentru o reflectare, în mesaj, a realității subiective (sau a celei obiective, din perspectivă subiectivă) locutorul va alege semne "emoționale", "afective", eventual, plastice, referenți
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
cauză (obiectivă, subiectivă, zero16) pentru un anumit mesaj: vezi, de exemplu, diferența dintre "trebuie să... (comunic)", "vreau să... (comunic)" și "nu vreau să... (comunic) și totuși se întâmplă acest lucru". De asemenea, plasarea referinței în lumea reală sau într-una fictivă, imaginară determină apariția, în actul comunicării interpersonale, o unor mărci specifice precum: gesturile care trădează minciuna, direcția privirii care indică actualizarea unor elemente imaginare, structuri verbale care atrag atenția chiar asupra a ceea ce locutorul dorește să ascundă, elemente ale comportamentului
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
etc.) și "comunicarea extrascenică" (realizată între actori ca exponenți, vizibili, ai echipei de teatru și spectatori); de altfel, se consideră că "în teatru se confruntă: 1. locutorii absenți (extraspectaculari): autor cititor = regizor; 2. locutorii prezenți (intraspectaculari): actori public; 3. locutorii fictivi (intrascenici): personajele" (Bodiștean, 2009, p. 188); în ecuația comunicării teatrale, se disting: în etapa ante-spectacol relația "regizor subiect scenograf" și relația "actor subiect regizor", iar în etapa spectacolului relația "actor subiect public" (Brook, 1997, p. 93); într-o interpretare mai
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
omul necredincios disperă. E bine să avem întotdeauna ceva sfânt în viață. Doar așa putem străbate acest drum al pustiului, această "teroare a istoriei", cu convingerea că există un sens spiritual a tot ceea ce ni se întâmplă. Apocalipsa din 2012 fictivă sau reală se cere a fi citită a o probă inițiatică a Morții la care este invitată întreaga planetă să participe. E posibil ca acei dintre noi care vom supraviețui să facem cu putință apariția unui "cer nou" și a
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
1 meditase în chip conștiincios, au dreptul să se întrebe cum se face că acest general poate să fie mai bine informat decât ei despre resursele lor financiare și cum se pretinde a se înlocui un buget real prin altul fictiv. S-ar putea crede că acestea sunt făcute în scop de a împiedica mersul administrației Domnului și a pune să se strige în urmă că nu știe să ocârmuiască, spre a opune ca un contrast această ocârmuire celei anterioare a
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
ca în infernul dantesc), viziuni fantastice, demne de Bosch, imagini de coșmar, terifiante, care-ți îngheață pe buze surâsul provocat de sminteala lumii. Purtându-și “cheia” cu ea, prin “scara numelor tâlcuitoare”, Istoria ieroglifică lasă să intre în spațiul ei fictiv pe oricine are spiritul destul de liber pentru a nu-l acuza pe autor de subiectivitate, dar este și suficient de obedient pentru a accepta “lațul” întins, firul Ariadnei prin care conduce cititorul în complicata țesătură de intrigi. Atribuindu-și masca
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
psihologică, un orgoliu ieșit din frustarea și nemulțumirea celui care se știe superior și nu este valorizat ca atare de către societate. Faptul este explicabil, întrucât pamfletul său politic cu nuanțe de roman psihologic falsifică realul și creează autorului o biografie fictivă compensatorie care este expresia unor dorințe și aspirații îndelung refulate în viața reală. Ca un demiurg rău al lumii sale fictive, Cantemir deformează chipuri de contemporani pe care le pune cu malițiozitate în spatele unor măști grotești. Refugierea în imaginarul zoomorf
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
Faptul este explicabil, întrucât pamfletul său politic cu nuanțe de roman psihologic falsifică realul și creează autorului o biografie fictivă compensatorie care este expresia unor dorințe și aspirații îndelung refulate în viața reală. Ca un demiurg rău al lumii sale fictive, Cantemir deformează chipuri de contemporani pe care le pune cu malițiozitate în spatele unor măști grotești. Refugierea în imaginarul zoomorf și inventarea propriului adevăr este dovada unei vanități extreme a geniului, care privește de la înălțimi insurmontabile lumea liliputană care-l înconjoară
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
că există diverse opinii, adesea diferite, privind multe dintre lucrurile și întâmplările descrise în carte, că multe dintre scene sunt „recreate“ de scriitor, că, în afară de cele câteva figuri publice care apar în carte, celelalte personaje au primit nume și înfățișări fictive. Că autorul folosește tehnica „dialogului reconstruit“ (a se citi „inventat“), chiar dacă, scrie el, dialogurile se bazează pe ceea ce-și amintesc unii dintre participanții la ele. Subtitlul cărții, care prezintă fondarea Facebook drept „o poveste despre sex, bani, geniu și
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
Hi5, MySpace sau Facebook, fără ca măcar să știe sigur că e [cine pretinde că este]“. În momentul în care revizuiesc aceste rânduri, în ianuarie 2012, sunt peste 800 de milioane de conturi pe Facebook. Dar câte dintre ele aparțin unor personaje fictive nu știe nimeni cu exactitate. Estimările neoficiale privind conturile false ori anonime merg de la 1-2 procente până la o treime din conturile deschise pe Facebook Potrivit suedezului Sture Nyberg, specialist în marketing online, 27% dintre conturile de pe Facebook sunt false 59
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
Faptul se verifică în Straja dragonilor și e încă o dovadă că silueta galactică este una imaginară; tot în debutul Autobiografiei, el pomenește de o bunică a sa, Filofteia, care imediat capătă un contur ideal de Philothée, adică de femeie fictivă și reprezentare sacrală; procesul de irealizare simbolică pe care îl declanșează e mărturisit fără echivoc: „Că purtătoarea lui (a numelui respectiv - n.n.), de pe îndepărtate meleaguri dunărene s-a arătat în viață destul de indiferentă față de Cel de sus nu schimbă nimic
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
anume "locuințele cu chirie moderată" (HLM). În ceea ce privește legea "Sarraut", promulgată tot în 1928, aceasta viza să regleze definitiv scandalul parcelărilor. Nemulțumirea legată de parcelările defectuoase devenise un punct nevralgic al periferiilor pentru proprietarii de locuințe pe parcele, înșelați de angajamentele fictive, în definitiv nerespectate. În această epocă, la marginea Parisului, 400 000 de asemenea parcelări defectuoase însemnau un trai în condiții mizere. Deziluzia produsă celor care visaseră la o mică proprietate privată a consolidat influența în zonă a partidului comunist, și
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]