3,915 matches
-
dincolo de sufletul și de dincoace de vocația să, dorind să publice (nimeni nu scrie literatura numai pentru sertar!), dar izbinduse mereu de ,,dosar”, Alexandru Tăcu a fost nevoit să stea undeva, la marginea câmpului cultural activ, om de cenaclu, ,,sufletist”, fin ascultător și degustător al poeziei altora, amânat sine die, părând, la un moment dat, a-și oferi drept unică satisfacție a propriei creativități pe aceea a neamului din care se trage, a propriilor copii, În particular. Cine l-a auzit
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Considerând, din motive oculte, ca inginerul Ion PÎnzaru nu este Îndeajuns de competent, primarul Const. Simirad scoate la concurs funcția de director DAFIS. 7 - Inginerul Ion PÎnzaru pierde, și director al regiei este instalat câștigătorul În persoana inginerului Mihai Ciubernea, finul primarului Simirad. 8 - Noul director face pierdut, sau distruge dosarul de vindere-cumpărare a spațiilor din imobilul situat pe Aleea Grigore Ghica Vodă nr. 43 pe numele Tăcu Alexandru. (VII) - Pe strada Smârdan nr. 5, caracatiță „mitologica” cuantifica În clar-obscur avantajele
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
de mediul tranziției criptocomuniste. Muscăria scatologica știe că banii nu au miros. Corupția flutură nostalgia trandafirie a „grădinilor Simiramide”. Nasul e puternic și imun la corigentele morale. Pe placă turnanta a instituției ciraclierii lui Simirad modelează arbitrat, decizii În numele legii. Finul Mihai giubernează cu voluptate În compania lui Cornel Dumitriu: primul este director, celălalt șeful sectorului locativ. Mălaimare ocupă pe grila meniul lor preferat. Gustul perversiei cu ceva condiment provoacă setea pecuniara, sau mai parodic spus, bulimia de parai. Tocmai un
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
o serie de unități preșcolare și primare din Germania, Olanda și Anglia, dar și în SUA, unde, alături de John Dewey, a influențat apariția ,,sistemului Dalton”. În ceea ce privește rolul educatorului, Maria Montessori considera că acesta trebuie să fie în primul rând un fin observator al trebuințelor și intereselor elevului, în mod individual. Principiul propus în procesul instructiv-educativ rezidă în faptul că elevul trebuie să învețe întotdeauna din propria experiență, educatorul urmând să devină doar un simplu ,,monitor” în educație, principiu imposibil de utilizat
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
comun, una pentru neutru și una pentru plural. Astfel, în daneză, genul comun are desinența Ø, neutrul -(e)t și pluralul -e: stor dreng "băiat mare", stort hus "casă mare", store drenge "băieți mari", iar, în norvegiană, situația este similară: fin bil "mașină frumoasă", fint hus "casă frumoasă", fine biler "mașini frumoase"; suedeza are însă la plural desinența -a: gen comun dyr [dü:r] "scump", gen neutru dyrt, plural dyra. În cazul declinării slabe, cînd substantivul este precedat de un articol
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
europeană". Între secolele al X-lea și al XIV-lea, limbile neerlandeză și germană (precum și alte limbi germanice) au făcut nume-roase împrumuturi din vechea franceză: germ. Brosche, neer. broche [΄br((ə] < fr. broche, germ. fein [fain], neer. fijn [fein] < v.fr. fin, germ. Fabel, neer. fabel < fr. fable, germ. Galopp, neer. galop < fr. galop, germ. Lanze [΄lantzə], neer. lans < fr. lance, germ. nett, neer. net "drăguț" < fr. net, nette, germ. rund, neer. rond < v.fr. ro(o)nt, germ. Tanz [tants], neer. dans
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
iveală, confirmând într-un mod tragic sugestiile burlești ale numelui său, pe care odinioară își dădea silința să-l facă uitat ca pe un lucru de rușine. Direct până la brutalitate, scrâșnind din dinți, dezamăgit, actualul Gogonea i-o lua înainte finului intelectual Nicolae,cel care fusese, cel care mai era încă în unele clipe. Această ciudată modificare se petrecea cel puțin asta era impresia lui Nel în contextul unei dezamăgiri mai generale, pe care soarta tristă a micului cerc de prieteni
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
prietenie și idealul care ține de contemplare, imaginație, morală. Unii au afirmat că romanul Adela al lui Ibrăileanu ar fi ușor desuet prin romantismul său, alții că este elegiac și nostalgic atât cât trebuia să rezulte din partea unui scriitor de "fin de siècle". Emil Codrescu este mereu stăpânit de incertitudini, filozofează, dar e un iremediabil sentimental. Frumoasa Adela cântă la clavecin valsuri de Chopin, după care urmează molcomele și îngânduratele conversații în cerdacul de sub cerul senin al nopții. Adela este văzută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de mon devoir d’attirer l’attention bienveillante de Votre Excellence sur la nécessité d’empêcher cette combinaison du roi Charles et de ses ministres; de même nous devons, à mon avis, prendre les mesures les plus extrêmes pour mettre fin à ces intentions. J’ai l’honneur etc. No. 155. Télégramme chiffré du ministre des Affaires Étrangères au ministre impérial à Bukarest, du 10 Juin 1887. En réponse à la lettre du 20 Mai, j’annonce à Vôtre Excellence que
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
schimbarea politicii externe, pe care a realizat-o după revenirea la putere. De altfel, cînd generalul de Gaulle reluase în mînă frînele Statului, Vinogradov nu ascundea bucuria sa și preciza, chiar, în unele întrevederi cu oameni politici francezi, uimiți, "la fin prochaine de l'OTAN". Organizația Tratatului Atlanticului de Nord nu a pierit, ea însă a ieșit slăbită din încercarea pe care i-a impus-o președintele Franței: expulzarea secretariatului general și a înaltului comandament atlantic, precum și mutarea forțată a tuturor
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
poziția sa în centru satului. Alt vecin ne-a fost Ion Lavric (Bodașca) factorul satului. Acesta stătea destul de bine în gospodărie și avea numai doi copii: Ilarie și Aspazia. Fetița a decedat la vârsta școlară, îmbolnăvindu-se de plămâni. Ilarie (finul mamei) a urmat o școală profesională și școală de maiștrii, angajându-se la ferma Agricolă din Gălănești. Două legislaturi a fost viceprimar al comunei Frătăuții-Noi, de care aparține și Costișa, devenită sat. Factorul pleca în fiecare dimineață, în zori, cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cu armata făcută și câțiva săteni mai isteți organizau fie "Banda lui Jianu", fie "Banda lui Bujor". Cu aceste formații de "teatru haiducesc" se mergea pe la casele sătenilor. Înainte de război, la Costișa erau cunoscute două formații teatrale: una condusă de finul mamei, feciorul lui Archip a lui Gheorghe și alta de Pascari I. "Malanca" sau "Mascații" erau cete din dragomani îmbrăcați militari sau în costume colorate viu, cu coroane argintii de împărați pe cap. Aveau un repertoriu adecvat timpului. Rețin câteva
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de la primărie. La prânz, veneau cu oile la stână, la muls. Toți le mulgeau în donițe de lemn și de prelucrarea laptelui în stână se ocupa un baci bătrân, care știa "rândul". La această stână, baci era un uncheș al finului nostru. Seara, ciobanii treceau oile prin strungă, le mulgeau și le adăposteau într-un ocol foarte mare, din scânduri late. Ocolul se putea muta de două trei ori din loc, pentru a gunoi (îngrășa) și alt ogor, cu îngrășământ natural
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cei din sat, să fim la un loc. Doream atât de mult să fim împreună! De aceea, am stabilit, ca măcar o dată pe lună să organizăm o întâlnire a noastră, sub numele de "Ceaiul de duminică". Prin rotație, trebuia să fin gazda acțiunii. Cum însă, eu aveam o cameră mai spațioasă, se întâmpla ca de cele mai multe ori, "ceaiul" să se servească la mine. Sufletul acestei întâlniri, era de fiecare dată Nistor Lavric, un băiat deosebit de dotat. A fost selectat ca cel
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
zi e lucru. Mama, ca de obicei, a plecat de acasă, mai cu seamă că trebuia să ne aducă și nouă de mâncare. Tata n-a spus nimic despre planurile sale pentru acea zi. A convenit din timp cu niște fini, să le dea ograda noastră (că-i largă) pentru horă. Așa că, înainte de prânz au sosit "Grămeștii" fanfara cea mai vestită din zonă (un ansamblu muzical format din persoane care cântă la instrumente de suflat și de percuție). S-au așezat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
așezat pe chef. Ca să meargă mai bine rachiul (de la Grecu) l-au "diluat" cu niște dulceață adusă din cămară. Pe masă erau numai sticle cu rachiu și borcane (începute) cu dulceață. Când se simțeau în culmea fericirii i-au invitat finii și pe ei la horă, afară. Fiindcă au cam întrecut măsura cu paharul, n-au ieșit la joc, în schimb finii s-au așezat și ei la masă, la băut. Mama a reușit să vină c-un gospodar cu căruța
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
erau numai sticle cu rachiu și borcane (începute) cu dulceață. Când se simțeau în culmea fericirii i-au invitat finii și pe ei la horă, afară. Fiindcă au cam întrecut măsura cu paharul, n-au ieșit la joc, în schimb finii s-au așezat și ei la masă, la băut. Mama a reușit să vină c-un gospodar cu căruța până la gârlă și urca obosită pe ulița noastră, pe jos. Auzi fanfara cântând și nu se putea dumiri, unde este hora
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
08. 2009 Toată ziua ne-am plimbat prin Asakusa, am luat prânzul la restaurantul italian „Il Primi” din supermarketul Matsuya și seara am petrecut-o la restaurantul „Asahi & Kagome” unde am cinat alături de prietenii, Mihaela, Mitzugu și fiul lor, Andreas, finul Cristinei și al lui Shinya. Băiețelul ne a distrat cu giumbușlucurile sale și cu expresia, „nu știu!”... pe care o pronunța haios în românește. În restul timpului, care ne-a mai rămas până la plecare, am vizitat parcul de pe malul râului
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
Încălțămintea la fel. Mă duc Într o zi cu o pereche de ghete românești la reparat. Se cunoaște că nu sunteți de pe aici”, Îmi spune negustorul. În primul rând la noi nu se mai fac ghete de mână, așa de fin lucrate. În al doilea rând e vorba de prețuri. La noi reparațiile sunt scumpe. Reparația asta costă 1,80 dolari. O pereche nouă, solidă, de box, vă costă 2,30 dolari. Am plecat acasă cu perechea nouă. Pe cea veche
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
păcii, pămîntul ca o bucurie a ființei. Peregrinul nu pleacă decît pentru a se întoarce și, întorcîndu-se, învață a trăi, a spune, a face și a muri". Prin această grilă, criticul de la Paris își va manifesta excelența în perceperea poeziei. Fin ironist, va încondeia cu aplicație marxizarea lui Bălcescu sau înregimentarea partinică a lui I.L. Caragiale de către propaganda vremii, dornică a-și întregi "moștenirea culturală" cu clasicii literaturii, se înțelege, ajustați la nevoile ideologiei. Tot în această carte, criticul de la Paris
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
pomenit D-na de un fotoliu din Casa Millo, dar n-am reținut ce mi-a spus, fiind preocupat de alte lucruri ce mi le arătase. Voi lămuri și această chestiune. Matei din Fălticeni era nepotul lui Matei artistul și finul. Artistul venea la rude destul de des. Cred că acela era fotoliul lui preferat. Te-ar interesa? Încă odată te rog restituie cât mai curând cele două articole și spune ce să mai fac? Cu cele mai calde urări de sănătate
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
pentru că se ocupa cu „treaba” doctrinară, ce nu avea legătură cu literatura „pură” etc. Dar antipatia noastră s-a accentuat când am aflat printr-o indiscreție a unuia dintre șefii de secție (Sami Damian sau Dolfi Solomon sau redactor-șef-adjunct, amabilul, finul Milo Petroveanuă, care aveau dreptul de a participa la ședințele „conducerii”, că drăguța de Tita, abia sosită în redacție, recomandată probabil de unul din „forurile politice”, a „ridicat problema” unui „grup” de inși ce asaltează culoarele revistei, prieteni de-ai
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
curajos, doar în ultimii ani ai degringoladei dictaturii ceaușiste, precum Mircea Dinescu sau Dan Petrescu, și memoria noastră uitucă - sau scurtă! - îi va păstra doar pe aceștia ca „revoluționari”, la care s-au mai adăugat vreo două-trei nume „noi” de „fini intelectuali” care au suferit mai mult sau mai puțin diverse vexațiuni din partea sistemului și care, din primul ceas al revoluției, și-au întrebuințat toată priceperea și energia pentru a pune în valoare trecutele inconveniente. Imediat după Decembrie ’89, deși ne-
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
astăzi o populație majoritar șiită, dar creștinii continuă să reprezinte o proporție însemnată în acest oraș cu frumoasă deschidere înspre mare, de unde Europa, fiica regelui Cadmos, a fost răpită de către Zeus și dusă în Creta, și unde soldații din forța FINUL veniți din Europa rătăcesc din bar în bar (alcoolul e tolerat, chiar și în cartierul șiit) în căutare de fete, lucru care nu pare din cale-afară de anevoios. Arhiepiscopul maronit e sărac, iar locatarul său amabil. Ai zice, un student
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
pe locul unde o rachetă Hezbollah a secerat o patrulă. De-a lungul zonei neutre, drapelele se înfruntă față în față pe câmpuri și pe acoperișuri ("E interzis să faceți fotografii, se răstește la mine amenințător un soldățoi spaniol din FINUL care se crede pe moșia lui, măcar că felul lui de a se lua în serios îi face pe cei doi militari libanezi din fața lui să izbucnească în râs). Steaguri galbene în Libanul de Sud, alb-albastre în nordul Israelului. Cele două
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]