9,041 matches
-
de energii. Ca anticipație "finală", vocația depășește orice determinism cauzal, instituind ordinea de finalitate; și nu numai în istorie, ci în întreaga existență. De aceea destinul vocației se consumă istoric, dar lucrarea sa se înfăptuiește după "planuri" cosmice. Ordinea de finalitate pe care o instituie este îndreptățită la scară universală. Așa încât, omul de vocație este, în act și nu doar în potență, microcosm. În vocație se află modelul absolut al omului și chipul concentrat al întregii existențe. Iar teoria vocației reprezintă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și, desigur, celelalte forme nietzscheene ale excelenței umane, amintite mai sus), în general între cele două filosofii, pornind nu de la influența celei nietzscheene asupra personalismului energetic, ci de la raportarea amândurora la filosofia kantiană, mai precis, la structura formală a conceptului finalității, așa cum apare ea la Kant. Am prezentat în secțiunea anterioară cuprinderile teoretice ale vocației. Și nu întâmplător am socotit că vocația nu-și dezvăluie întreaga semantică într-o interpretare a personalismului energetic ca filosofie a culturii. Prin această judecată întâmpin
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ale acestei lucrări. Alt sistem de referință, alte înțelesuri, altă logică interogativă și, de ce nu, altă geneză pentru vocație decât cea care activează legătura directă cu conceptul supraomului al lui Nietzsche. Și pentru Nietzsche omul este "scop" și ordonator, prin finalitate, al naturii. Dar consecințele acestei idei croită după alte convenții teoretice decât cele proprii personalismului energetic creează o reprezentare asupra omului diferită de cea a lui C. Rădulescu-Motru. În postura de "scop" nu se află omul pur și simplu care
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
mizează pe o spontaneitate istorică, insuficientă însă în a preveni catastrofa: neantul valorilor. Astfel, "legiuitorul" (cel care propune evaluări noi, imagine schematică a supraomului) are o apariție fulgurantă, nepregătită de cauze speciale și fără a împlini o misiune sau o finalitate ordinare. Totuși, rolul său este mântuitor; el aduce salvarea lumii înstăpânite; el ne va mântui de idealul de până acum și de tot ceea ce urmează din el. Actul său are, totuși, semnificația unei adânciri în realitatea aceasta. Prin urmare, această
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
formă circulară. Și la unul și la celălalt există câte un agent: cel al înnoirii liniare este vocația; cel al veșnicei reîntoarceri este nobilul, omul superior ("filosoful"); sau ar putea fi supraomul. Prin conceptul vocației, personalismul energetic confirmă determinismul prin finalitate, care, după cum am văzut, este construit în analogie cu structura formală a finalității kantiene. Legiuitorul (termen generic, aici, pentru filosof, nobil, om superior, chiar supraom), reevaluatorul tuturor valorilor, cel care trăiește veșnica reîntoarcere, deschide două orizonturi: al trecutului, în seria
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
al înnoirii liniare este vocația; cel al veșnicei reîntoarceri este nobilul, omul superior ("filosoful"); sau ar putea fi supraomul. Prin conceptul vocației, personalismul energetic confirmă determinismul prin finalitate, care, după cum am văzut, este construit în analogie cu structura formală a finalității kantiene. Legiuitorul (termen generic, aici, pentru filosof, nobil, om superior, chiar supraom), reevaluatorul tuturor valorilor, cel care trăiește veșnica reîntoarcere, deschide două orizonturi: al trecutului, în seria căruia el este punct final; al reevaluării, în care el este autorul actului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ai acesteia (E. Fink, de exemplu) moartea lui Dumnezeu, voința de putere, veșnica reîntoarcere a Aceluiași, supraomul semnifică împreună tocmai acest moment al îndreptățirii existențiale a omului creator. Deicidul își are rostul în acest patrulater semantic. În schema formală a finalității kantiene și în cea a determinismului prin finalitate personalist-energetică, Dumnezeu lipsește pur și simplu: nu datorită deicidului, ci prin nerezervarea vreunei funcții. Kant și C. Rădulescu-Motru stabilesc finitudinea omului, făcând din finalitate un principiu de justificare de sine a omului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Dumnezeu, voința de putere, veșnica reîntoarcere a Aceluiași, supraomul semnifică împreună tocmai acest moment al îndreptățirii existențiale a omului creator. Deicidul își are rostul în acest patrulater semantic. În schema formală a finalității kantiene și în cea a determinismului prin finalitate personalist-energetică, Dumnezeu lipsește pur și simplu: nu datorită deicidului, ci prin nerezervarea vreunei funcții. Kant și C. Rădulescu-Motru stabilesc finitudinea omului, făcând din finalitate un principiu de justificare de sine a omului; Nietzsche limitează lumea, de-limitând și omul, dar
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în acest patrulater semantic. În schema formală a finalității kantiene și în cea a determinismului prin finalitate personalist-energetică, Dumnezeu lipsește pur și simplu: nu datorită deicidului, ci prin nerezervarea vreunei funcții. Kant și C. Rădulescu-Motru stabilesc finitudinea omului, făcând din finalitate un principiu de justificare de sine a omului; Nietzsche limitează lumea, de-limitând și omul, dar pentru a-l ne-limita prin deicid. Lipsa ideii Arhitectului divin în conținutul conceptului finalității kantiene și în cel al determinismului prin finalitate personalist-energetic
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Kant și C. Rădulescu-Motru stabilesc finitudinea omului, făcând din finalitate un principiu de justificare de sine a omului; Nietzsche limitează lumea, de-limitând și omul, dar pentru a-l ne-limita prin deicid. Lipsa ideii Arhitectului divin în conținutul conceptului finalității kantiene și în cel al determinismului prin finalitate personalist-energetic este, totuși, absolută. Dar Dumnezeu apare, în ambele filosofii, într-un alt sistem de referință: în filosofia kantiană, ca postulat al rațiunii practice; în personalismul energetic, în forma personalității absolute. La
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
din finalitate un principiu de justificare de sine a omului; Nietzsche limitează lumea, de-limitând și omul, dar pentru a-l ne-limita prin deicid. Lipsa ideii Arhitectului divin în conținutul conceptului finalității kantiene și în cel al determinismului prin finalitate personalist-energetic este, totuși, absolută. Dar Dumnezeu apare, în ambele filosofii, într-un alt sistem de referință: în filosofia kantiană, ca postulat al rațiunii practice; în personalismul energetic, în forma personalității absolute. La Nietzsche, mișcarea omului către condiția Creatorului (nu am
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
dintre personalismul energetic și filosofia lui Nietzsche este mai bogată decât am putut cuprinde aici. Dar rostul așezării vocației alături de formele nietzscheene ale excelenței umane l-am gândit ca probă pentru ideea vocației ca model și confirmare a determinismului prin finalitate, care ilustrează suficient sensul reconstrucției antropologice a lui C. Rădulescu-Motru, așezată, după cum am putut constata, în modelul unei ontologii a umanului. Omul este centrul de echilibru al existenței, răscrucea față de care se găsesc, la egală depărtare, condiționatul natural și Necondiționatul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
personalismului energetic, dacă o judecăm și prin raportare la alte ipoteze formulate în orizontul filosofiei actuale? Premisele unui răspuns sunt deja active dacă ținem cont de interpretarea ipotezei în cauză ca o "realizare" a structurii formale a conceptului kantian al finalității; dar răspunsul ca atare trebuie construit de aici încolo, ținând seama și de anumite modele de filosofare actuale de care se apropie personalismul energetic. Care este "calea" proprie acestuia de reconstrucție a omului, de explicare 258 a umanului, dacă îl
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care se dirijează toată desfășurarea energiei din natură"260. Ordinea în univers este, potrivit celui dintâi, liniară: faptele se succed după "legea degradării energiei"; personalismul energetic reconstruiește ordinea universului pornind de la cele patru concepte fundamentale (realitatea originară ca energie, evoluția, finalitatea, personalitatea); în contextul acestei reconstrucții filosofice, personalitatea este o direcție a energiei, este forma finală a evoluției acesteia. C. Rădulescu-Motru nu respinge pur și simplu formula energetismului. Dimpotrivă, el consideră că această filosofie reformulează, într-o manieră modernă, determinismul universal
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Întâi ar fi reducerea calitativă a naturii și societății la energie ca realitate primordială. De aici "completarea energetismului cu personalismul". Apoi imposibilitatea de a aplica stricta legătură cauzală la explicarea fenomenelor sufletești și sociale. De aici motivația introducerii determinismului prin finalitate.261 De asemenea, Petre Vaida apreciază că C. Rădulescu-Motru opune "doctrina finalistă" a personalismului energetic, "mecanicismului energetist" din doctrina lui W. Ostwald.262 Problema adoptării energetismului de către C. Rădulescu-Motru și relațiile sistemului său filosofic cu acesta trebuie să fie formulată
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Schimbarea concepției va fi cu totul semnificativă în privința celei de-a doua caracteristici; cauzalitatea va ordona natura și fenomenele desprinse din "totalitatea universului"; dar apariția omului, va afirma mai târziu filosoful, schimbă ordinea lumii, fără a anula cauzalitatea. Ordinea de finalitate este rezultanta tuturor legăturilor omului cu restul existenței, cu celelalte "corelațiuni energetice persistente", iar cauzalitatea este relația "locală", suverană în natură, însă numai dacă aceasta este luată în sine. În privința principiului existenței (realității originare), C. Rădulescu-Motru va rămâne consecvent cu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
numai dacă aceasta este luată în sine. În privința principiului existenței (realității originare), C. Rădulescu-Motru va rămâne consecvent cu ideile sale din Știință și energie. Totuși, consecvența ideii energiei ca principiu, în lucrările ulterioare, va fi dublată de afirmarea ordinii de finalitate personaliste. Deocamdată, în lucrarea menționată, C. Rădulescu-Motru practică un energetism asemănător celui practicat de W. Ostwald și pe care îl va depăși mai târziu. Acțiunea cauzalității stricte în toate "sectoarele" existenței poate fi cunoscută prin știință. În vremea în care
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
dar, de ase-menea, ea intră în constituția lucrului. Teoretic, conceptul energiei îmbrățișează conceptele materiei și forței, socotește W. Ostwald. Viața a apărut din energiile fizice și s-a înscris într-o evoluție către forme din ce în ce mai complexe, până la om. Ordinea de finalitate, intrinsecă naturii, nu are nevoie, pentru a se impune, decât de energie, de forța și "materia" ei. " Noțiunea de energie spune Constantin Antoniade, comentând ideile lui Ostwald este supraordinată celor de forță și materie, le cuprinde pe amândouă într-o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de energie, de forța și "materia" ei. " Noțiunea de energie spune Constantin Antoniade, comentând ideile lui Ostwald este supraordinată celor de forță și materie, le cuprinde pe amândouă într-o unitate superioară"270. La Ostwald nu regăsim, în privința conceptului de finalitate, utilizat pentru a explica apariția omului, gândul lui Kant, într-un fel refăcut de C. Rădulescu-Motru, despre om ca scop final al existenței, ca "ființa" care își propune scopuri și extinde asupra naturii un principiu propriu. Finalitatea este legea de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în privința conceptului de finalitate, utilizat pentru a explica apariția omului, gândul lui Kant, într-un fel refăcut de C. Rădulescu-Motru, despre om ca scop final al existenței, ca "ființa" care își propune scopuri și extinde asupra naturii un principiu propriu. Finalitatea este legea de evoluție a energiei, dar ea apare implicată ca un "mecanism" în interiorul lumii fenomenale, fiind astfel "naturală" în ființa sa. Prin urmare, nici o formă a energiei, în mersul ei "finalist", nu are o demnitate existențială aparte. Sunt însă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de a se face stăpânul energiei brute, omul o posedă, de asemenea, pe aceea de a converti prin procedee raționale această energie în diverse energii utile, și el este singurul care știe să o facă"271. Trebuie spus că noțiunea finalității creează totuși o anumită diferență de nivel în discursul propriu energetismului ostwaldian. În absența ei, am avea de-a face cu o "metafizică" angajată în explicarea lumii ca totalitate; obiectul ei ar fi, cum observăm, o parte din ceea ce Kant
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în explicarea lumii ca totalitate; obiectul ei ar fi, cum observăm, o parte din ceea ce Kant identifică a fi obiectul metafizicii (până la ideea criticii rațiunii pure): sufletul nemuritor, lumea ca totalitate și existența lui Dumnezeu. Atunci când folosește însă și noțiunea finalității, tipul de reconstrucție a lumii se schimbă, într-o oarecare măsură: avem de-a face mai degrabă cu ceea ce însuși Ostwald numește "monism a posteriori", o concepție filosofică de compromis, în sensul că ea nu țintește să se desprindă de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
relieful modurilor de existență ale naturii. C. Rădulescu-Motru, acceptând personalizarea, crează tocmai ceea ce este imposibil pentru energetism: un loc propriu omului, anume acela recunoscut ca scop final al existenței (nu scop "natural", în limbaj kantian, adică nu împlinire a unei finalități naturale, ci existență specifică ce pune între noi hotare mersul însuși al naturii). În ordine ontologică, personalismul energetic oferă o "imagine" în care omul apare la cumpăna axei ce unește polii existenței, iar energetismul o "imagine" în care omul este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
psihică. Doar evoluția provoacă diferențierea. Așa încât, primul postulat al monismului personalist energetic este ideea existenței "realității originare" ca energie, iar al doilea este ideea evoluției acesteia în sensul diferențierii fenomenelor sufletești de cele fizice. Al treilea postulat este cel al finalității: realitatea originară evoluează către constituirea anumitor corelații persistente. Al patrulea postulat se referă la direcția evoluției: către corelațiunile de personalitate. Personalismul energetic propune o reconstrucție filosofică a umanului ce-și primește sensurile de la aceste patru concepte fundamentale ce introduc în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în sistem idei cu rol de postulat. Energetismului îi sunt proprii conceptul de realitate originară (aceasta fiind identificată cu energia; aici doar ar putea fi găsită o anume apropiere între modelul său explicativ și cel al personalismului energetic) și de finalitate (reprezentată de ordinea perfectă a imperativului energetic). Deși prezentă în scenariul energetist, evoluția nu are o semnificație suficient de "tare" pentru a fi reținută între elementele fundamentale ale acestui tip de explicație; ea nu consemnează momente care ar avea demnitate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]