3,170 matches
-
cu Ion cel sărac,deoarece rațiunea, practica vieții îi spun că dragostea nu e totul, ci altceva este temelia existenței. Făgăduielile, revenirile, ezitările dureroase a lui Ion de a fugi cu Florica, săraci cum sunt, apoi admonestarea și chiar tendința flăcăului de a-și amenința tatăl cu o corecție zdravănă, conturează pregnant, judecata țăranului din acea vreme: “De ce mi- ai mâncat și mi-ai băut pământurile,hodorogule?”Ion ar vrea să-i spună tatălui său acum că dacă ar fi avut
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
cade, nu fleandura...”spune el apăsat. Pe Ion îl numește, “hoț”, “golan”, în fața întregului sat:“Ce are hoțul cu fata mea?Ce are!...” strigă mânios, în gura mare. Și George se poartă ca un fecior de oameni bogați, cinstește pe flăcăi la cârciumă, plătește lăutarii. Tovarășii săi de chef îl inconjoară cu o prietenie mai mult servilă decât respectuoasă. Dar în sat există și țărani săraci lipiți, trudind fără spor,asemenea lui Ion, de dimineață până seara, pe o sfoară nenorocită
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
Schimbarea la față, alungă moroii și bolile, fertilizează femeile. Copilul apare - într-o poveste - în urma acțiunii de cioplire a unui lemn, adus din pădure, după care este animat de doi moșnegi care botează nou-născutul astfel "fabricat". La trei ani devine flăcău și își cere darul de la nănaș, o vacă neagră [Povești. Băiatul de lemn. Darul de la nănașul, Niculiță-Voronca, II]. În Fata mamei mărei [Niculiță-Voronca, II, o babă care locuia singură într-o pădure, și-a confecționat o păpușă de mărimea unui
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
nereușită de schimbare a sorții prin agățarea fetei într-un par (acesta putând fi concomitent simbol falic, dar și un substitut ritual al ursitului fetei de măritat în noaptea de Anul Nou), prezența moașei, semnul norocos de la ceafă, faptul că flăcăul devine bogat, întâlnirea întâmplătoare de la târg (în discuția celor trei, cuvântul "noroc" se repetă în sintagma "noroc să ne dea Dumnezeu"), învoiala rapidă ("de parc-ar fi fost un făcut") și concluzia bătrânelor, care pun totul sub pecetea norocului de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și căsătoria celor doi sortiți. Basmul cu "păpușica licărea" [Teodorescu] are același motiv ca basmul precedent, cel al fetei care-și află ursita într-un mort. Fetei mult dorite de perechea împărătească "nu-i da inima brânci" să se mărite, flăcăii o tot ocoleau, "parc-avea peri în cap", iar părinții erau îngrijorați "că nu era nici proastă, nici urâtă; dar mai așteptară, zicându-și că poate nu i-a sosit ceasul". Se întâlnește c-un călugăr bătrân; a doua zi
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
feciorului de împărat și revine în palat, după ce se roagă de trei ori: "-Deschide-te,/ Dafin-verde,/ să intre/ fată curată, /de soare/ văzută,/ de vânt/ bătută, /pe pământ/umblată, /de voinici nesărutată!" Același lucru se-ntâmplă și cu sora cea mijlocie. Flăcăul de-mpărat, întors de la vânătoare (c-avusese și mai mult noroc la fiarele sălbatice), se hotărăște să vadă cu ochii lui ce se întâmplă cu bucatele gătite de bucătar. O prinde pe zâna cea mică tocmai când ea se pregătea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
brusc, o vorbă din bătrâni: "dacă găsăști două oale la un foc că fierbe, una s-o spargi și-ntr-una să scuipi. Da' nu-i frumos. Stau așa." Intră pe ușă "o fată cu cosâța groasă, fața rumenă", care zboară când flăcăul vrea s-o ia în brațe. Atunci când o prinde, fata îi spune cerului să se deschidă, "că vine-o cânte și s-o-nvețe cum să joace, decât să cânte ea, iar dânsul să nu joace-ntr-altfel!" În structurile tradiționale, dacă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
iar dânsul să nu joace-ntr-altfel!" În structurile tradiționale, dacă fata era vrednică și frumoasă, atunci ea putea fi aleasa fată frumoasă, cu fața rumenă, cu coșâța groasă", iar cerul o refuză, motivând că nu mai este pură. Îndrăgostit de fată, flăcăul se-ntoarce la tatăl lui cu darul promis la naștere. Dialogul dintre cei doi evidențiază un conflict deschis; tatăl nu este de acord cu aleasa fiului si-i cere să se căsătorească cu o altă fată. "Să duce la ea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
adevărat cod comportamental: "că mai bine e așa: el să-i feciorilor mai înstăriți. Alegerea propriu-zisă a partenerei decurge astfel: eroul merge la biserică, la horă, se consultă cu babele și uncheșii, apoi poruncește începerea jocului. "Ai fi zis că flăcăii erau călușari și fetele niște veverițe." Limbajul utilizat aparține sferei semantice vânătorești. Feciorul de-mpărat o ochise pe fata văduvei ca șoimul și, făcând semn pârcălabului, "îi intrase la inimă și pace! c-așa e cu-nsurătoarea. Când îți sună
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
dus la curtea potrivnicului. Chiar dacă acolo i se făceau toate voile, ginerele văduvei părea neîmpăcat, pentru că "nu era la casa lui". Povestea cu Busuioc Verde-nflorit [Canciovici] narează istoria unui erou, conceput în urma înghițirii unei semințe de busuioc, care, devenind flăcău, îi cere tatălui său armele de vânătoare. Flăcăul nu reușește să vâneze nimic; urmărind o vacă de munte (vaca este socotită simbolul pământului dătător de hrană, al fertilității și al bunăstării), flăcăul intră sub pământ. Aceasta îi spune lui Busuioc
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
făceau toate voile, ginerele văduvei părea neîmpăcat, pentru că "nu era la casa lui". Povestea cu Busuioc Verde-nflorit [Canciovici] narează istoria unui erou, conceput în urma înghițirii unei semințe de busuioc, care, devenind flăcău, îi cere tatălui său armele de vânătoare. Flăcăul nu reușește să vâneze nimic; urmărind o vacă de munte (vaca este socotită simbolul pământului dătător de hrană, al fertilității și al bunăstării), flăcăul intră sub pământ. Aceasta îi spune lui Busuioc că este o zână menită să-i fie
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
în urma înghițirii unei semințe de busuioc, care, devenind flăcău, îi cere tatălui său armele de vânătoare. Flăcăul nu reușește să vâneze nimic; urmărind o vacă de munte (vaca este socotită simbolul pământului dătător de hrană, al fertilității și al bunăstării), flăcăul intră sub pământ. Aceasta îi spune lui Busuioc că este o zână menită să-i fie soție. Eroul se-ntoarce acasă, îi povestește tatălui său întâmplările prin care a trecut, iar tatăl îi mărturisește fiului că și el a vrut
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
la ținta sa. Tânărul ajuns în vârful copacului, își recuperează săgeata. Coboară, socotind că "este sec de noroc", întrucât "nu-și aflase acolo pe scrisa lui". Pornește la drum cu o bufniță agățată de spinarea lui, urmată de un alai. Flăcăul se trezește lângă o zână frumoasă, însoțită de șase roabe, alături de șapte piei de bufniță. Toți nuntașii sunt uimiți de frumusețea miresei fiului cel mic. După aruncarea în foc a pieilor de bufniță, mireasa pleacă, zicându-i: Până nu vei
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de recuperare a fetei: "Ce-ai făcut, mai aveam trei zile s-o port, de nu m-ai prinde la cumnata mare și la cea mijlocie nu mă mai vezi." Fata cea frumoasă de la bal devine din nou broască și flăcăul reușește "să-și prindă" nevasta la cumnata cea mare. Prințesa Roasca-Broasca, o poveste rusească prezintă aceeași situație. Părintele, care-și îndeamnă fiii să tragă cu arcul și să meargă în pețit "unde îi va cădea săgeata", are surpriza ca cea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ia vițeaua, pe Sf. Ilie, că i-a stricat holda de grâu, iar pe mama Soarelui, c-a luat-o prizonieră pe mireasa lui. La sfârșit, Soarele îi spune să-și ia mireasa și să plece. Soarele e om, e flăcău, în povestea Soarele e totdeauna supărat [Niculița-Voronca, II]. Un împărat are o fată așa de frumoasă, încât Soarelui îi cade dragă și o cere de nevastă. Împăratul n-a vrut să i-o dea. În curtea împăratului s-a angajat
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
d. "Norocirea" Însoțirea dintre un/o nenorocit(ă) și un/o norocit(ă), ca modalitate de aducere a destinului favorabil, reprezintă un nucleu central pentru multe narațiuni populare românești. În basmul Ion cel sărac și zâna lacului [Botezatu], nenorocul unui flăcău se transformă, în cele din urmă, în noroc. După ce află de la moșul întâlnit în drum că "E peste fire să-și afle cineva ursita. Ia și te însoară, că în doi mai degrabă veți afla norocul", este îndrumat să meargă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cu mere domnești, spre amiază - cu prăsade și, la apus - cu alune. Soarele îl vede din cer cum ia prăsade, și-i propune să-i țină locul doar de trei zile, fiindcă el este logodit și vrea să facă nuntă. Flăcăul cere drept simbrie, trei pungi de galbeni și mâncare. Acceptând târgul, rostește, așa cum l-a învățat Soarele: "hop, hop, unde mă gândesc, acolo să mă găsesc!" Ajunge în casa Soarelui. Aici, Păsărilă întârzie dimineața (împăratul păsărilor, care le poruncea să
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
noroc și este sfătuit să se însoare, că poate va avea femeia noroc, ori vei face copii și va avea vro unul din copii, și de pe norocul aceluia toți veți trăi. În povestea Norocul (Niculiță-Voronca), ni se relatează istoria unui flăcău frumos, "care slujea pentru o mulțime de bani și de ei n-avea parte". Ducându-se la împărat să-i facă dreptate, fata împăratului îi iese înainte zicându-i: "dacă n-ai noroc, însoară-te, că poate avea femeia d-
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
zicându-i: "dacă n-ai noroc, însoară-te, că poate avea femeia d-tale ori vreun copil, și-i trăi și d-ta de pe norocul lor." Supărat că fata a judecat în locul lui, împăratul îi spune "să fie ea femeia flăcăului". Fata își ia basmaua din gherghef și pleacă. Îl trimite pe bărbatul ei să vândă basmaua în târg. Flăcăul îl aduce pe boier acasă, deoarece acesta voia să se convingă că femeia lui a făcut basmaua. După un timp, vine
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
trăi și d-ta de pe norocul lor." Supărat că fata a judecat în locul lui, împăratul îi spune "să fie ea femeia flăcăului". Fata își ia basmaua din gherghef și pleacă. Îl trimite pe bărbatul ei să vândă basmaua în târg. Flăcăul îl aduce pe boier acasă, deoarece acesta voia să se convingă că femeia lui a făcut basmaua. După un timp, vine un alt boier mare în dugheana lor și o fură pe nevasta flăcău1ui. Dar de demult, în Moldova întreagă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
noroc și le merge bine, dar cum le-a ieșit copilul acel cu noroc din casă, și norocul li s-a dus, și numai ce vezi că au sărăcit." O variantă a acestei povești este Norocul. Paserea. Învățăturile [Niculiță-Voronca, II]. Flăcăul care slujește pentru o piatră, supărat că pasărea i-o ciopârțește, se hotărăște să meargă la împăratul, convins că-l va aștepta o judecată dreaptă. Surprinzându-și fiica tocmai când voia să cumpere pasărea de la flăcău, împăratul o alungă. Ea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Paserea. Învățăturile [Niculiță-Voronca, II]. Flăcăul care slujește pentru o piatră, supărat că pasărea i-o ciopârțește, se hotărăște să meargă la împăratul, convins că-l va aștepta o judecată dreaptă. Surprinzându-și fiica tocmai când voia să cumpere pasărea de la flăcău, împăratul o alungă. Ea se dovedește a fi partea flăcăului, după ce acesta depășește mai multe probe. Este trimis în lume "ca să se-nvețe minte". După ce pune în aplicare cele trei învățături ale babei întâlnite în cale (să sară în ajutorul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
supărat că pasărea i-o ciopârțește, se hotărăște să meargă la împăratul, convins că-l va aștepta o judecată dreaptă. Surprinzându-și fiica tocmai când voia să cumpere pasărea de la flăcău, împăratul o alungă. Ea se dovedește a fi partea flăcăului, după ce acesta depășește mai multe probe. Este trimis în lume "ca să se-nvețe minte". După ce pune în aplicare cele trei învățături ale babei întâlnite în cale (să sară în ajutorul oricărui va fi nevoie să nu rămână la casa unde
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
dă fata. În oglindă au văzut că fata este moartă, cu covorul au ajuns imediat la ea, iar floarea a înviat-o. În basmul Cele douăsprezece fete de-mpărat și palatul cel fermecat [Ispirescu], se narează o situație specială. Un flăcău orfan, ce se născuse în ceas bun și era ursit să ajungă ceva, se duce la curtea împăratului. Slujba lui de căpetenie era să dea în fiecare dimineață câte un mănunchi de flori la fiecare din cele 12 domnițe. Aceste
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
fiecare noapte rupeau câte o pereche de conduri de mătase albă, dănțuind. Împăratul făgădui pe una dintre fete aceluia care va afla unde își tocesc condurii fetele noaptea. Însoțindu-le nopți de-a rândul, domnița cea mică se îndrăgosti de flăcău și atunci farmecul căzu, palatul pieri ca o nălucă, iar flăcăul se căsători cu fata cea mică. Basmul Inelu fermecat [Ioniță] are ca nucleu epic secvența pețitului, iar inelul reprezintă aici simbolul legământului dintre doi tineri. Un flăcău frumos și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]