7,518 matches
-
acestea și să le dezvolte mai departe după puterile lor. De aceea, strategiile Învățării trebuie astfel adaptate Încât să corespundă diversității și nenumăratelor stiluri de Învățare și dezvoltare, firești, ale copiilor. Școala incluzivă se adresează copiilor prin adaptarea sa continuă, flexibilă și dinamică la cerințele dezvoltării și Învățării acestora. Să nu uităm că scopul educatiei este de a asigura socializarea și dezvoltarea individuală În aceeași măsură, iar școala este cel mai important instrument al educației. Aceasta Înseamnă că orice școală poate
VALENȚELE INSTRUIRII DIFERENȚIATE ÎN CONDIȚIILE ŞCOLII INCLUZIVE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liliana CREANGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2150]
-
măsura În care se abat, prin modelul personal de dezvoltare, de la ceea ce societatea a denumit ca fiind normal; 2. identificarea acelor dimensiuni ale procesului didactic, care să sprijine Învățarea tuturor categoriilor de elevi, să asigure succesul, să facă sistemul deschis, flexibil, eficient și „de calitate”. Integrarea copiilor cu dizabilități În școala publică a apărut ca o necesitate a societății la comanda acesteia de a asigura normalizarea și reformarea condițiilor de educație pentru persoanele cu cerințe educative speciale. Integrarea școlară a copiilor
DESPRE EDUCAȚIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
din timp și spațiu real. Încercările de studiu sistematic al acestor organizări sociale din spațiul virtual se găsesc încă la începuturi în confruntarea cu varietatea formelor lor de manifestare, dar și cu transformările continue, inerente unor organisme sociale atât de flexibile și dinamice. Pentru a rămâne conectată la actualitatea comunităților virtuale religioase și pentru a rămâne relevantă în acest spațiu, cercetarea va trebui să construiască strategii active de investigare și analiză a volumului imens de date produse într-un spațiu aflat
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
religioase care, prin natura lor, prezintă un grad ridicat de flexibilitate la nevoile, particularitățile socioculturale și ideologice ale participanților. În plus, posibilitatea comunicării asincrone, în funcție de timpul disponibil al fiecărui subiect, reprezintă o altă dimensiune în care comunitățile virtuale sunt deosebit de flexibile comparativ cu cele locale. De aceea, existența unor diferențe semnificative statistic (p<0,01) între evaluările subiecților privind flexibilitatea comunităților virtuale și a celor religioase este un rezultat evident și care confirmă observațiile empirice ale specialiștilor în sociologia spațiilor virtuale
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
a acestuia în perioade diferite, în funcție de programul individual al fiecărui participant. De altfel, faptul că jumătate dintre comunitățile religioase locale sunt prezente într-o formă sau alta în spațiul virtual reprezintă un argument în sprijinul ideii de mai sus. Mediul flexibil și mai puțin formalizat favorizează exprimarea liberă a opiniilor în cadrul comunităților virtuale și implicarea activă în comunicare chiar și a unor membri care sunt mai puțin vizibili în comunitățile locale. Deși își manifestă deschis aprecierea pentru diversitatea ideilor din cadrul comunităților
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
criza modernizării de tip sovietic. Desigur, nu lucrez cu teoriile hard ale modernizării, afirmate după al Doilea Război Mondial (o epocă de radicalizare a teoriilor clasice elaborate de Marx, Toennies, Weber, Durkheim, Simmel), ci înțeleg modernizarea într-o manieră mai flexibilă, ca fascicul de multiple modernities pentru a folosi celebra formulă a lui Shmuel Eisenstadt -, ca mănunchi de modernități (și de modernizări) alternative... La noi s-au încercat mai multe modernizări, începând cu cea otomană din secolul XVIII ambiguă, lipsită în
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
și prin toate interacțiunile frecvente (asta e o condiție indispensabilă), împreună cu mâna vizibilă a intervenționismului de stat (alt rău necesar, la rândul lui temperat de structurile intermediare) sau împotriva sa. La noi, o spun uneori ricanând amar, românul, pluralist și flexibil cum îl știm, a inventat teoria și practica mâinilor invizibile: foarte multe mâini care-ți umblă prin buzunar, te pipăie și te jefuiesc. La noi, instituțiile/organizațiile/companiile publice și multe din cele private nu constituie un mecanism impersonal care
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
și unificantă. Politicenii ar trebui să se bucure că ea a eșuat, că poporul s-a dovedit mai lucid decât elitele politice; ar trebui să se caute calea spre o Europă policentrică, să se pună la punct un cadru mai flexibil. De ce să-i aliniez eu pe sicilieni cu scoțienii sau pe portughezi cu polonezii etc.? Eu sunt încântat să-i văd diferiți, cu obiceiurile lor. Toată America e formată din minorități, orice sar spune, dar de fapt nu există majorități
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
află în stare lichidă * În c) substanța se află în stare gazoasă III 2. Proiectarea unităților de învățare Conform indicațiilor metodologice, organizarea conținuturilor unui capitol se face pe unități de învățare. Unitatea de învățare reprezintă o structură didactică deschisă și flexibilă, care are următoarele caracteristici: * creează un mediu de învățare coerent în care așteptările elevilor devin clare pe termen mediu și lung; * implică profesorul într-un proiect didactic pe termen mediu și lung , cu răgaz pe ritmurile de învățare proprii ale
FENOMENE FIZICE tranziții de fază și corelații interdisciplinare by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/1164_a_2233]
-
cu o curea nu prea lată din piele de harnașament maro, cu cataramă metalică peste care cădea o geacă de culoare gri, descheiată în față, cu pantofi sport de firmă negri, noi și ușori, din piele de bizon cu talpă flexibilă, antiderapantă, cufundat în gânduri, cu o geantă nu prea mare dintr-un material de cort negru, impermeabil, cu cinci fermoare din plastic, fiecare din ele cu câte două cheițe, cu o umbrelă pliantă în mână ca toți concetățenii lui Bacovia
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
în formă de boltă, lată cam de un singur pas, mai scundă decât statura unui om obișnuit. Prin mica deschizătură din față, mai mulți bărbați ceva mai înalți, înșiruiți perfect, fără nici un fel de îmbrăcăminte, doar cu câte un șorț flexibil din piele subțire, aproape ca frunza de brusture, în fața sexului pentru a-l proteja de spini, se strecurau într-o liniște de mormânt spre ieșire. Împreună cu aceștia, ajutați de toți membri comunității cu putere de muncă, au săpat în peretele
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
împletite, în care-și țineau armele din cremene de mărimi și forme diferite, pregătite și cioplite cu iscusință, special pentru această acțiune. Pietrele, cu colțurile ascuțite, erau legate sau mai bine spus înhămate cu câte un căpăstru împletit cu sfori flexibile din fibre de plante răsucite. Învârtindu-le deasupra capului cu viteză și putere, luptătorii puteau lovi inamicul și recupera arma de la distanță de mai multe ori la rând. În mâna dreaptă, duceau în cumpănă câte o suliță confecționată dintr-un
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
dintr-un fel de lemn de corn sau de bambus, lungă de aproape patru pași fiecare. În vârful fiecărei sulițe, erau înfipți colți ascuțiți de mamifere carnivore, diferiți ca formă și mărime. Cu picioarele înfășurate într-un fel de obiele flexibile, fără a comunica între ei, toți pășeau cu precauție în cea mai perfectă liniște, deoarece fiecare știa precis ce are de făcut. Din interiorul peșterii, din spate, îi conduceau cu privirea o mulțime de femei suficient de înalte, însă palide
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
manieră foarte explicită; - avantaje: - reduce cantitativ munca educatorilor; - sporește calitativ rezultatele proiectării; - oferă o imagine globală asupra principalilor vectori ai activității didactice b.3. Proiectarea sistemului de lecții (a unităților de învățare) - specific: presupune elaborarea unei structuri didactice deschise și flexibile, unitare care se desfășoară sistematic și continuu pe o perioadă de timp; - model de elaborare (elemente componente) (anexa nr. 3): - selectarea conținuturilor (ce voi face?); - identificarea obiectivelor de referință/competențelor specifice (în ce scop?); - stabilirea activităților de învățare (cum voi
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
stabilite inițial, evidențiind abaterile produse; - determinarea cauzelor care au generat abaterile constatate; - efectuarea corecturilor care se impun, inclusiv acționarea, pe măsura posibilităților, asupra cauzelor ce au generat abaterile negative. Conținutul funcției de control evaluare trebuie să fie continuu, preventiv, constructiv, flexibil și adaptiv, să se bazeze pe analiza relațiilor cauză-efect și să se axeze pe elementele cheie. Funcțiile managementului au o serie de trăsături caracteristice: - activitățile care alcătuiesc conținutul lor sunt specifice numai managerilor; - se exercită în toate organizațiile, la toate
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
unor norme, reguli, principii și instituită prin documente oficiale. Prin intermediul ei sunt statutate obiectivele, posturile și funcțiile, compartimentele, relațiile de autoritate, puterea și responsabilitatea în cadrul organizației. - Structura informală constituită din grupe de oameni între care se stabilesc relații spontane și flexibile.9 Natura exactă a interacțiunilor dintre membrii structurii informale, uneori chiar scopurile în care se constituie grupele, nu sunt foarte clare și nici specificate în vreun mod . Sistemul organizatoric managerial, în calitate de structură formală, se bazează pe ierarhie stabilită
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
predominant modern sunt adaptabili/ flexiibili, în sensul că manifestă un nivel al adaptabilității- flexibilitatii ridicat în calitatea lor de manageri. Ipoteza 3 Există o relație pozitivă între variabila adaptabilitate/ flexibilitate și nevoia de relaționare, în sensul că subiecții adaptabili și flexibili au nevoie de un climat socioprofesional care să le rezolve nevoia de apartenență și buna relaționare cu cei din jur. Ipoteza 4 Există o corelație semnificativă între nivelul de studii și respectiv, capacitatea de schimbare, de gestiune a competențelor, de
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
calitative a chestionarelor cu întrebări deschise au fost: - deschiderea către nou/ schimbare - lucrul în echipă/ colaborare - continua perfecționare - optimism/ gândire pozitivă 1. deschiderea către nou/ schimbare Ca dimensiune a personalității, deschiderea către nou este măsura în care o persoană gândește flexibil și este receptivă la idei noi; oamenii mai deschiși tind spre creativitate și inovare, pe când oamenii mai puțin deschiși doresc simpla menținere a status quo-ului. Am ales să denumesc acestă dimensiune astfel deoarece itemii specifici aleși în acest chestionar fac
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
pe conținut, pe însușirea de informații punctuale, învățământ rigid lipsit de flexibilitate, pe cunoștințe de ordin teoretic, fluxul informațional fiind conceput ca având un sens unic, de la profesor la elev. Stil didactic modern: accent pus pe conexiunile dintre informații, structură flexibilă a derulării procesului de predare-învățare, acceptarea unor ritmuri diferite de înaintare în materie, activarea imaginației elevilor, raportarea performanțelor elevilor la posibilitățile și la nivelul lor de aspirație, fiind promovată reciprocitatea învățării în relația profesor- elev. În urma aplicării chestionarului celor 56
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
particularitățile colectivității. Relația dintre experiența profesională și calitatea actului managerial ( Nu s-au obținut diferențe analizabile în acest context p = 0,379) Ipoteza de cercetare nu se confirmă. Ipoteza 2 Subiecții care au un stil didactic predominant modern sunt adaptabili/ flexibili, în sensul că manifestă un nivel al adaptabilității/ flexibilității ridicat în calitatea lor de manageri. Pentru analiza diferențelor induse de stilul didactic (tradițional, mixt, modern) am folosit One-Way Anova și testul Bonferoni. Din analiza statistică a datelor reiese faprul că
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
adaptabilității este mai ridicat la cadrele didactice ce practică un învățământ modern p = 0,000) Ipoteza de cercetare se confirmă. Ipoteza 3 Există o relație pozitivă între variabila adaptabilitate/ flexibilitate și nevoia de relaționare, în sensul că subiecții adaptabili și flexibili au nevoie de un climat socioprofesional care să le rezolve nevoia de apartenență și buna raleționare cu cei din jur. Pentru a verifica acestă ipoteză am calculat coeficientul de corelație Pearson în funcție de variabilele ,,adaptabilitate/ flexibilitate” și ,,nevoia de relaționare”. Am
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
lor de manageri. Explicația pentru acest rezultat poate porni de la faptul că adaptabilitatea presupune mobilitate în gândire, în acomodarea cu schimbările, cu diversitatea. • Există o relație pozitivă între adaptabilitate și nevoia de relaționare. Analiza statistică a demonstrat că persoanele flexibile, care se adaptează ușor situațiilor noi, care sunt atrase de ideea de provocare posedă o nevoie de relaționare ridicată. Acționând în grup, luptând pentru afirmarea acestuia, subiecții își dovedesc adaptabilitatea. • Nu există un efect principal al nivelului de studii asupra
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
a studenților, după cum urmează: durata practicii pedagogice va fi de 3 ore/săptămână, desfășurată în perioada comună semestrelor școlare și universitare, în conformitate cu planurile de învățământ, conform orarului mentorilor; în semestrul al II-lea există posibilitatea desfășurării practicii psihopedagogice sub formă flexibilă, comasată, pentru a simplifica curricula universitară și eficiența timpului studenților din anul terminal, licență; nevoile de pregătire inițială pentru cariera didactică a studenților vor respecta prevederile din O.M.E.C.I. nr. 4316/03.06.2008, prin conformarea planurilor de învățământ noului
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
elementele componente pot fi reconfigurate în mozaic, fiind traversate de un număr de teme care se aplică transversal: gândire critică, creativitate, rezolvare de probleme, evaluarea riscului, luarea deciziilor, managementul constructiv al emoțiilor. Competențele-cheie sunt achiziții ale învățării care permit adaptarea flexibilă și rapidă a absolventului, permițându-i să (re)învețe un domeniu în cazul în care pe piața muncii există această solicitare. Dacă în trecut era suficient scris citit-socotit-ul ca bază a învățării, acum aceste fundamente nu mai sunt suficiente, căci
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
frecvent la nivelul analitic (descriptiv) în abordarea învelișului geografic sau în cunoașterea acestuia. În detalierea competențelor generale se observă că unele cunoștințe sunt integrate mai multor competențe, deci ele sunt dobândite și utilizate în situații mai variate, într un mod flexibil. În formularea competențelor sunt utilizate, ca și în cazul obiectivelor operaționale, verbe de acțiune sau verbe de operaționalizare (Ilinca, 2006). Alegerea verbelor nu este aleatorie, ci fiecare verb de acțiune a fost corelat cu o anumită capacitate o însușire neuropsihică
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]