5,879 matches
-
The International School of Ukrainian Studies din Kiev). Folclorist și comparatist reputat, cu concluzii acceptate în exegetica românească și străină, bun cunoscător (culegător și editor) al culturii populare ucrainene și al literaturii orale a ucrainenilor din România, R. investighează faptul folcloric din perspectivă semiotică, începând chiar cu teza de doctorat consacrată colindelor. E un unghi de vedere deosebit de fertil, calitate ce poate fi constatată în cartea Narodjennia symvolu. Aspekty vzaemodii obrjadu ta obrjadovoi poezii (1975), în care autorul ajunge la concluzii
REBUSAPCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289162_a_290491]
-
lui G. Sion, a lui Grigore H. Grandea, în amintirile lui Grigore Lăcusteanu. La Nicolae Filimon, în Slujnicarii și mai ales în Ciocoii vechi și noi, r. coexistă cu romantismul, fiind însă preponderent. Un viguros r. include clasicismul de tip folcloric al lui Ion Creangă. Eminamente realiste sunt creația dramatică și proza scurtă al lui I.L. Caragiale, modelate de marele clasicism. În secolul al XX-lea r. e cultivat de Mihail Sadoveanu, C. Stere, Gala Galaction, Ion Agârbiceanu, Mihail Sorbul, Cezar
REALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289156_a_290485]
-
O literatură trebuie să-și aibă întotdeauna ramuri care să pornească din trupul gros al poporului, din gândirea, viața, spiritul și manifestațiile acestui popor” (Sava Pârăianu, Curentul poporan în literatura românească). Se publică articole și literatură de inspirație rurală și folclorică, sunt reproduse, la rubrica „Din scriitorii români”, versuri de Ion Pillat (din Satul meu) și poezia Limba noastră de Al. Mateevici . Colaborează Sava Pârăianu, Em. Gojinescu, A. Dumbrăveanu, Dan Colbureanu ș.a. C.A.
MURMURUL PADURII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288320_a_289649]
-
afirmă caracterul regional al revistei și interesul deosebit pentru folclor. Scopul publicației este de a veni în sprijinul literaților, aducându-le „la cunoștință părți din viața acestui ținut”, precum și al filologilor, „dându-le forme curioase de limbă” și completând culegerile folclorice cu „poezie populară, povești, legende, anecdote”. Culeg folclor C. Rădulescu-Codin, Al. C. Calotescu-Neicu, C.Ș. Făgețel. D. Nanu traduce din Paul Verlaine și Alfred de Vigny, iar Elena Farago transpune liber din Clément Marot. Alți colaboratori: Lucia Caracostea, Mihail Lungianu
MUSCELUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288329_a_289658]
-
eficient în Astra. Este ales în 1877 membru onorific al Societății Academice Române. Ca ziarist interesat în tot ceea ce scrie de propășirea românilor din Transilvania și de solidarizarea acestora cu românii din Principate, M. recomandă cititorilor scrieri istorice, literare și folclorice, îndeamnă la culegerea și publicarea documentelor, a tradițiilor populare, solicită sprijin pentru editarea de cărți și periodice în limba română. Versurile lui, ca și traducerile din poezia lui Schiller, apărute între 1839 și 1863 în „Foaie pentru minte, inimă și
MURESIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288313_a_289642]
-
de istorie și teorie literară” (1974-1979). După 1990 a fost, între altele, președintele Partidului Pensionarilor. A editat și prefațat numeroase ediții ale unor scriitori precum A. Bădăuță, G. Călinescu, Vladimir Streinu, Al. O. Teodoreanu ș.a., a alcătuit antologii de specii folclorice (proverbe, poezii etc.), de reportaje, literatură pentru copii. Colaborează cu articole, studii, cronici la „Analele Academiei Române”, „Cronica”, „Argeș”, „Familia”, „Steaua”, „Tribuna”, „Viața românească” ș.a. Unele contribuții le-a semnat cu pseudonimele George M. Berger, G. Bilca, M. George, Radu Mavrodin
MUNTEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288284_a_289613]
-
în care sunt incluse însemnările unui misterios și exotic Tytan de Kamuty: micronuvele, maxime, precepte morale, poeme în proză. Versurile din Potirul profanat (1946) și Spre oază. În marmora neagră (1947) reprezintă punctul de sus al literaturii lui M. Rădăcinile folclorice sunt susținute de reconsiderarea propriei vieți prin prisma baladei populare Meșterul Manole: „Sunt eu Manole, Meșterul / Sunt eu acelaș cutezător zidar / Care-am pornit în zadar / Cel mai mare templu lui Dumnezeu?” (Manole, meșterul). Sacrificiul dragostei pare a fi și
MUNTEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288288_a_289617]
-
de la noi din sat, Clopotul, Fapta, Din sufletul satului -, în care sunt relevate spiritul comunitar, puritatea morală, pioșenia, echilibrul - toate definind un mod de viață. Mai mult decât în asemenea vederi luate cam de sus, ruralismul poetului constă în vâna folclorică a inspirației, în piesele scrise în spirit și vers popular, în special cântece, balade, doine, descântece, care păstrează un aer de autenticitate, de simplitate și prospețime. Referiri la motivația, natura și sensul poeziei apar, implicit sau explicit, în multe versificări
MURASANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288305_a_289634]
-
Folclor a Academiei Române, „Anuarul Arhivei de Folclor”), cât și prin contribuțiile directe, câteva cu adevărat marcante, la studiul culturii populare. Pentru proiectele de studiu ale Arhivei de Folclor, lansează apeluri către intelectualii satelor, îndemnându-i să se consacre culegerii producțiilor folclorice. Într-o altă etapă, pentru a îndruma științific acțiunea corespondenților și a „stipendiaților”, concepe paisprezece chestionare care au în vedere aproape toate aspectele fundamentale ale culturii populare: calendarul, obiceiurile, credințele, povestirile etc. Materialele primite (1244 de caiete-manuscrise) le-a ordonat
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
caracter monografic, de folclor comparat etc., precum și articolele mai „mărunte” au ținută științifică, reprezentând fiecare o contribuție de certă însemnătate în folcloristica românească. Printre ele, remarcabile sunt La Mort-mariage: une particularité du folklore balcanique (1925), Obiceiul junilor brașoveni (1930), Cercetări folclorice în Țara Oașului (1932), Variantele românești ale snoavei despre femeia necredincioasă (1933), Cântare și verș la Constantin. Sfârșitul lui Brâncoveanu în repertoriul dramatic al minerilor români din Nordul Transilvaniei (1964) ș.a. Prin problematică și prin ipotezele avansate, La Mort-mariage... a
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
lui Brâncoveanu în repertoriul dramatic al minerilor români din Nordul Transilvaniei (1964) ș.a. Prin problematică și prin ipotezele avansate, La Mort-mariage... a avut un real ecou în rândul specialiștilor. Studiul analizează un aspect semnificativ al riturilor de trecere, această practică folclorică fiind prezentă în toată Peninsula Balcanică. Este vorba de „nunta mortului”, care se desfășoară la dispariția unui tânăr încă „nelumit”. Sunt urmărite atent originile fenomenului, căile de răspândire, elementele comune din spațiul cultural balcanic, precum și cele distinctive. Folcloristul investighează meticulos
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
urmărite atent originile fenomenului, căile de răspândire, elementele comune din spațiul cultural balcanic, precum și cele distinctive. Folcloristul investighează meticulos documentele etnografico-folclorice, constatând că, răspândită pe arii foarte largi, „nunta mortului” cunoaște numeroase concretizări în sud-estul european nu doar ca practică folclorică, ci și ca întrupare artistică. Fenomenul ar putea avea o proveniență poligenetică, dar întemeiată pe un fond mental comun indo-european. Referitor la alegoria morții mioritice, se avansează presupunerea, argumentată științific, potrivit căreia la baza ei ar sta tocmai această cutumă
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
ei ar sta tocmai această cutumă a nunții mortului. Adrian Fochi va remarca mai târziu că ideea lui M. este extrem de utilă în încercarea de a decoda setul de mesaje al baladei și al colindei mioritice. Obiceiul junilor brașoveni, Cercetări folclorice în Țara Oașului, Variantele românești ale snoavei despre femeia necredincioasă sunt alte studii demne a fi consemnate, punând în evidență viziunea cercetătorului asupra culturii populare, ca și maniera de abordare a tot ce aparține acestei culturi. Folcloristul are în vedere
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
unei personalități științifice proeminente, care a contribuit în chip esențial la investigarea și cunoașterea în profunzime a culturii populare românești. SCRIERI: Învățătorii și folclorul, Cluj, 1928; Șcheii de la Cergău și folclorul lor, Cluj, 1928; Obiceiul junilor brașoveni, Cluj, 1930; Cercetări folclorice în Țara Oașului, Cluj, 1932; Contribuțiuni nouă la viața și opera doctorului Vasilie Popp (1789-1842), Cluj, 1936; Ovid Densusianu, folclorist, București, 1939; Xilogravurile țăranilor români din Ardeal, București, 1939; Din istoria tipografiei, editurii și librăriei românești din Ardeal (1830-1918), Cluj
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
Cuceu și Maria Cuceu, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: Nicolae Pauleti, Cântări și strigături românești de cari cântă fetele și ficiorii jucând, introd. edit., București, 1962; Gheorghe Alexici, Texte din literatura poporană română, II, introd. edit., București, 1966; George Pitiș, [Studii. Texte folclorice], în Ion Mușlea, George Pitiș, folclorist și etnograf, București, 1968. Repere bibliografice: Gh. Pavelescu, Etnografia românească din Ardeal în ultimii douăzeci de ani (1919-1939), GR, 1939, 10-12; Ovidiu Bârlea, Academia Română și cultura populară, REF, 1966, 5-6; Ovidiu Bârlea, Ion Mușlea
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
Mișcarea literară în străinătate”, „Mișcarea literară la noi”. Rubrica „Din literatura străină” înmănunchează traduceri realizate de G. Coșbuc, Izabela Sadoveanu, I. Constantinescu-Delabaia. Contribuie cu articole Adrian Maniu, Horia Petra-Petrescu, Ilie Danciu, Sever Al. Slătineanu, Vasile Netea. Poezia, de inspirație idilică, folclorică, religioasă și istorică, este selectată din scrierile lui B. P. Hasdeu, N. Iorga ș.a. I. Constantinescu-Delabaia (uneori semnând cu pseudonimul I. C. Vălenaru) intră în sumar cu numeroase fabule și pilde în versuri, la rubrica „Pilduiri”. Se publică proză de Mihail
NEAMUL ROMANESC PENTRU POPOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288391_a_289720]
-
ocazional, stihurile lui de dragoste, care - pe muzică de M. A. Corradini - și-au avut răsunetul lor în epocă, nu sunt prea departe de alcătuirile poetice ale unui Costache Conachi sau ale Văcăreștilor. Mai multă vigoare au versurile de inspirație folclorică, nu însă și cele pe temă istorică, fade cu totul. Ca divertisment, a compus și câteva fabule. Inapt pentru scrierile de ficțiune, N. se dovedește mai convingător în proza de evocare lirică și mai ales în memorialul de călătorie. Cele
NEGRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288408_a_289737]
-
des Lumières, către manifestarea fenomenului la bulgari, unguri, poloni și în cultura populară. P. și-a asumat coordonarea științifică a mai multor lucrări colective, precum Studii de istorie a literaturii române. De la C.A. Rosetti la G. Călinescu (1968), Izvoare folclorice și creația originală (1970), Temelii folclorice și orizont european în literatura română (1971), Istoria și teoria comparatismului în România (1972, în colaborare cu Al. Dima) ș.a. SCRIERI: O viziune românească a lumii, București, 1941; ed. postfață I. Oprișan, București, 1995
PAPADIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]
-
bulgari, unguri, poloni și în cultura populară. P. și-a asumat coordonarea științifică a mai multor lucrări colective, precum Studii de istorie a literaturii române. De la C.A. Rosetti la G. Călinescu (1968), Izvoare folclorice și creația originală (1970), Temelii folclorice și orizont european în literatura română (1971), Istoria și teoria comparatismului în România (1972, în colaborare cu Al. Dima) ș.a. SCRIERI: O viziune românească a lumii, București, 1941; ed. postfață I. Oprișan, București, 1995; Neam, sat, oraș în poezia lui
PAPADIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]
-
revistei „Urzica” (1989) și Marele Premiu al Festivalului Internațional de Poezie de la Sighetu Marmației (1996). Considerat „unul dintre cei mai valoroși maeștri într-ale parodiei” (Victor Cubleșan), P. include în Folclor poetic eminamente nou din Țara Maramureșului parodii ori pastișe folclorice care vizează, cu ironie mușcătoare ori doar cu umor, mentalitatea „de tranziție” din prima jumătate a anilor ’90. „Speciile” și conținutul imitațiilor „folclorice” se adaptează noilor realități: cântecele de oprimare socială se referă la tânăra angajată și patron, cele de
PERŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288764_a_290093]
-
ale parodiei” (Victor Cubleșan), P. include în Folclor poetic eminamente nou din Țara Maramureșului parodii ori pastișe folclorice care vizează, cu ironie mușcătoare ori doar cu umor, mentalitatea „de tranziție” din prima jumătate a anilor ’90. „Speciile” și conținutul imitațiilor „folclorice” se adaptează noilor realități: cântecele de oprimare socială se referă la tânăra angajată și patron, cele de înstrăinare vorbesc despre fetele plecate „la turci”, iar cele de cătănie includ esențiala vocabulă NATO, „strâgăturile” sunt despre „noile realități capitaliste”, „din diasporă
PERŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288764_a_290093]
-
în texte „la plătirea curentului”, „la salariu”, „la scumpirea benzinei”, în timp ce descântecele pot fi „de conjunctură”, „de intrare în NATO” (acesta „să zâce la răsăritul soarelui în fața Bruxellesului”) ș.a.m.d. În volumul următor, Rondeluri implementate (1999), P. părăsește stilul folcloric, dar nu abandonează filonul satirei sociale, politice ori de moravuri. Histrionismul funciar al autorului (primul poem amenință că „L. Perța” se va „implementa” în întreaga țară) înscrie întotdeauna o notă de autoironie, de umor bonom, care camuflează fibra moralistă în
PERŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288764_a_290093]
-
cruce, neam și rege”. Prin tematica materialelor și valoarea colaboratorilor, P. se înscrie între publicațiile asumat provinciale, pentru al căror rol pledează, încă în numărul inaugural, Nicolae Graur (Importanța revistelor provinciale). De semnalat articolul lui George Negru despre câteva obiceiuri folclorice locale, cel al lui Andrei Udrea, Ce înseamnă a fi bun gospodar, precum și eseul aceluiași Nicolae Graur, Snobismul în artă. Cele două numere mai includ versuri semnate de Nicolae Pătrașcu, Iulian Dragu, Marieta Panait și pagini de proză ale directorului
PLAIURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288841_a_290170]
-
deviza Virtus romana rediviva, publicația are un caracter cultural larg și, așa cum o arată diversele ei rubrici - „Luminișuri”, „Scormonind trecutul”, „Maramureșul voievodal” -, este consacrată în primul rând valorilor și tradițiilor regionale, restituite și comentate în numeroase articole pe teme istorice, folclorice, pedagogice ș.a. Un loc însemnat - și chiar o rubrică specială, „Plaiuri literare” - se acordă literaturii. Se publică îndeosebi versuri de Ion Th. Ilea, Lucian Valea, Iustin Ilieșiu, Emanoil Cobzalău, N.I. Herescu, A. Mândru, Vlaicu Bârna ș.a., dar și proze scurte
PLAIURI NASAUDENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288838_a_290167]
-
precum și numeroase date în legătură cu obiceiurile și credințele păstorilor. Prin limitarea ariei de cercetare, însoțirea descrierilor cu schițe și desene, ca și prin notarea fonetică a materialelor culese, P. anunță școala lui Ovid Densusianu. SCRIERI: [Studii de folclor și etnografie. Texte folclorice], în Ion Mușlea, George Pitiș, folclorist și etnograf, București, 1968. Traduceri: Homer, Iliada (Cartea I), București, 1888. Repere bibliografice: Chițimia, Folcloriști, 327-370; Ion Mușlea, George Pitiș, folclorist și etnograf, București, 1968; Bârlea, Ist. folc., 308-310; Iordan Datcu, Sabina C. Stroescu
PITIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288828_a_290157]