79,993 matches
-
de el. Ar fi foarte greu să găsim altundeva aserțiuni mai solide referitoare la apropierea strânsă dintre om și Dumnezeu, decât în Omiliile 3 și 4 din Tâlcuirea la Cântarea Cântărilor”<footnote Ibidem, p. 169-170. footnote>. Mireasa este întunecată și frumoasă (μέλαινα καὶ καλή) Odată ce sufletul purificat percepe faptul că, paralel cu povestea literală, se desfășoară o narațiune figurativă (deși la un nivel ascuns, mistic), adevăratul înțeles spiritual se poate releva. Sfântul Grigorie o descrie pe mireasă în Cântarea 1:5
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
mistic), adevăratul înțeles spiritual se poate releva. Sfântul Grigorie o descrie pe mireasă în Cântarea 1:5 ca pe un dascăl care-și instruiește elevii asupra tainelor lui Dumnezeu. Descrierea pe care ea însăși și-o face, ca „întunecată și frumoasă” (μέλαινα καὶ καλή) dezvăluie nu percepția sa de sine sau prezența fizică, ci natura iubirii divine. Pentru Sfântul Grigorie, mireasa reprezintă sufletul, iar predicativul întunecat denotă păcătoșenia sa: „Am devenit întunecată prin păcat (ἐξ ἁμαρτίας)”. Întunecimea miresei semnifică „repulsia” care
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
întunecat denotă păcătoșenia sa: „Am devenit întunecată prin păcat (ἐξ ἁμαρτίας)”. Întunecimea miresei semnifică „repulsia” care ia naștere din faptele păcătoase ale sufletului. În consecință, în concordanță cu Origen, episcopul nyssean caracterizează explicit întunecimea ca antiteza frumuseții. Ceva o face frumoasă pe mireasă în pofida întunecimii pielii sale: „Deși sunt neagră, am acum această formă frumoasă”, pentru că „imaginea întunecimii a fost transformată în frumusețe (μετεσκευάσθη γάρ τò ὁμοίωμα τοῦ σκóτους εἰς κάλλους μορφήν)”. Întunecimea reprezintă principalul simbol pentru păcătoșenia spirituală, repulsie și
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
repulsia” care ia naștere din faptele păcătoase ale sufletului. În consecință, în concordanță cu Origen, episcopul nyssean caracterizează explicit întunecimea ca antiteza frumuseții. Ceva o face frumoasă pe mireasă în pofida întunecimii pielii sale: „Deși sunt neagră, am acum această formă frumoasă”, pentru că „imaginea întunecimii a fost transformată în frumusețe (μετεσκευάσθη γάρ τò ὁμοίωμα τοῦ σκóτους εἰς κάλλους μορφήν)”. Întunecimea reprezintă principalul simbol pentru păcătoșenia spirituală, repulsie și urâțenie, care sunt indicatoare ale calității sufletului pe care Mirele trebuie să le trateze
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
este starea de păcat a omenirii, ci dragostea imensă a lui Dumnezeu pentru omenire. În condiția sa păcătoasă, mireasa rămâne necorespunzătoare pentru căsătorie, dar Mirele îi transformă grațios urâțenia în frumusețe. Marele Capadocian reliefează procesul mântuitor prin care sufletul devine frumos prin intermediul conceptelor interrelaționate de întrupare și izbăvire: „Deși am devenit neagră prin păcat și am locuit în întuneric prin faptele mele, Mirele m-a făcut frumoasă prin iubirea Sa, schimbând propria frumusețe pe rușinea mea (Is. 53, 2-3; Fil. 2
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
transformă grațios urâțenia în frumusețe. Marele Capadocian reliefează procesul mântuitor prin care sufletul devine frumos prin intermediul conceptelor interrelaționate de întrupare și izbăvire: „Deși am devenit neagră prin păcat și am locuit în întuneric prin faptele mele, Mirele m-a făcut frumoasă prin iubirea Sa, schimbând propria frumusețe pe rușinea mea (Is. 53, 2-3; Fil. 2, 7). După ce a luat mizeria păcatelor mele asupra Sa, mi-a dat voie să mă împărtășesc de puritatea Sa și m-a umplut cu frumusețea Sa
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
și scriitorul bisericesc Origen, Sfântul Grigorie asociază întunecarea sufletului cu păcatul din trecut: „Viața mea de dinainte a creat acest aspect întunecat (ζοφωδες)”<footnote Ibidem, 61. footnote>. Deși păcatele din trecut ale sufletului influențează existența sa prezentă, sufletul rămâne totuși frumos datorită faptului că rabdă „să fie iubit de dreptate”. Urmele păcatului din suflet nu îi pătează frumusețea, pentru că aceste urme nu fac decât să indice un semn al vieții sale din trecut, și nu realitatea prezentă. Sfântul Grigorie zice: „Deși
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Părinte aplică dualitatea întuneric lumină la transformarea soteriologică. Întunecimea nopții (adică a păcatului) ne-a întunecat sufletele - deși ele sunt „lumină prin natura lor” (λαμρα κατα φύσιν) - și au nevoie de iluminare spirituală. Mântuirea înseamnă procesul prin care sufletul devine frumos interiorizând slava plină de lumină a lui Hristos. Sfântul Grigorie ilustrează importul soteriologic al Cântării Cântărilor utilizând conversia Sfântului Pavel: „Pavel, mireasa lui Hristos, radia din întuneric”<footnote Ibidem, 61. footnote>. Prin urmare, așa cum întunecimea miresei s-a transformat în
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
întoarcerea la frumusețea neprihănită a sufletului, prin îndepărtarea murdăriei păcatului. În interpretarea sa asupra Cântării 1:5, Sfântul Grigorie postulează constant o matrice simbolică, în care întunecimea miresei reprezintă starea de păcat a sufletului. La început, sufletul posedă o calitate frumoasă, exprimată prin metafora albului sau strălucirii. Dar odată ce păcatul i-a corupt frumusețea originară, sufletul dezvoltă o calitate urâtă, exprimată prin metafora întunecimii. Din moment ce păcatul și tentația pândesc întotdeauna în apropierea creației originare a lui Dumnezeu, urâțenia trebuie să aibă
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Cântarea Cântărilor, adevăratul Cort al Mărturiei, și care „ghidează în toate privitoare la filosofie și cunoașterea lui Dumnezeu”<footnote Ibidem, 44.9-10. footnote>. Exteriorul Cântării Cântărilor este reprezentat de cuvintele și expresiile erotice care suscită dorință prin descrieri de lucruri frumoase, chiar și de membre expuse cu îndrăzneală. Interiorul Cântării Cântărilor: o Persoană în lumină puternică, plină de taine<footnote Ibidem, 44.16-17. footnote>, adică, Preaiubitul, Dumnezeu Cuvântul. Mai grăitor este faptul că atunci când Sfântul Grigorie desemnează obstacolul în fața pătrunderii în
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Ele încep să reflecteze asupra diverselor ei înălțări pe tot parcursul omiliilor la Cântarea Cântărilor, cu rezultatul că încep să-l dorească pe Preaiubit; „Povestește-ne despre preaiubitul tău și natura sa. Dă-ne, tu care ești plină de drăgălășenie, «frumoasă printre femei», un mijloc de a-l recunoaște. Indică-ne pe cine să căutăm, ca să-l cunoaștem prin lovitura de dragoste care ți-a rănit inima și ți-a intensificat dragostea pentru el prin dulce durere”<footnote O explică și
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
târziu. Au urmat zile triste, negre, fără cea mai mică perspectivă de lumină. Școala evanghelică și vrednicul ei director, Dr. Blümel, au făcut înmormântarea tatălui meu și al iubitului lor coleg, pe cheltuiala eforiei școlare, ridicând pe mormânt un monument frumos de marmoră neagră, în memoria neuitatului profesor a atâtor generații de elevi și eleve. Curtea, prietenii, au trimis cele mai frumoase flori. După această zguduire sufletească trebuia să ne gândim la ce va veni, ce va fi, căci am rămas
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
au făcut înmormântarea tatălui meu și al iubitului lor coleg, pe cheltuiala eforiei școlare, ridicând pe mormânt un monument frumos de marmoră neagră, în memoria neuitatului profesor a atâtor generații de elevi și eleve. Curtea, prietenii, au trimis cele mai frumoase flori. După această zguduire sufletească trebuia să ne gândim la ce va veni, ce va fi, căci am rămas fără nici un sprijin în viață. Într-o bună zi sunt chemată la Cotroceni în audiență la Regina Maria, pe atunci principesă
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
a venit la noi pe lume o fetiță, pe când eu împodobeam bradul pentru micul Vidi, fratele nostru. Era atât de mică fetița, încât nimeni nu-i prezicea că va trăi. Însă pe zi ce mergea, se înzdrăvenea și se făcea frumoasă văzând cu ochii, iar în scurt timp, mica Mărioara, era marea bucurie a noastră - o consolare în zilele întrunecate de griji, în care trăiam. Dar, încet, încet, grijile dispăreau, mama avea o pensie lunară care însă oricând putea să înceteze
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
numele lui Johannes Brahms. În fine încasam și prima mea leafă, care atingea suma de 150 lei lumar, pe atunci reprezentând totuși ceva! Plecăm vara din nou în Ardeal, unde ne întâlnim cu toate rudele. Îmi amintesc de o zi frumoasă de august, când făcându-mi-se dor de pain, am fost poftită cu fratele meuRomulusla preotul evanghelic din marea și bogata comună Câlnic, care avea un instrument bunicel. Fusese o excursie frumoasă prin pădurea veche de stejari, iar ajungând în
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
cu toate rudele. Îmi amintesc de o zi frumoasă de august, când făcându-mi-se dor de pain, am fost poftită cu fratele meuRomulusla preotul evanghelic din marea și bogata comună Câlnic, care avea un instrument bunicel. Fusese o excursie frumoasă prin pădurea veche de stejari, iar ajungând în Câlnic văzurăm cu uimire în jurul străvechei cetăți din mijlocul satului, a cărei origine datează din timpul războiului așa-zis „Bauernkrieg” (1465), așezate niște turnuri de mare calibru. Mari manevre ale unor regimenteaustriace
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
lieduri de Schubert. În fața pianului printr-o mare fereastră pătrundea lumina lunii, care se ridica melancolică și arămiepeste dealurile împădurite. Mi-aduc aminte că am fost conduși cu facle acasă și am ajuns târziu, după miez de noapte, plini de frumoase amintiri ale acestei zile petrecute atât de poetic. Toamna aduce obișnuitele concerte simfonice sub direcția Dinicu. Cânt într-un concert de muzică de cameră și urmez foarte regulat sedințele de sonate cu Géza de Kresz. Conservatorul se mută, neavând local
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
taică mai domol, Doamne - iartă-mă, că îmi vine amețeala”.) Izbutisem să-l fac să cânte pe prințișor „La arme” de Castaldi, însă aceasta era deja o mare izbândă. Mai mult, și din ce cu mai multă asiduitate, tânăra și frumoasa Elisabeta se dedica cântului. Începuserăm să lucrăm Mozart și Grieg. Are un glas de dulceață fără să fie mare, și un fel de a spune limpede și impresionant. Începurăm chiar Schubert și Schumann. Un eveniment muzical: Tereza Carreño - cea mai
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
de a interpreta muzica veche franceză în așa chip, după cum, cu mult duh a observat regele Ferdiannd al Bulgariei, al cărui oaspete era: „C’est un elephant en travaillant à la dantelle” - făcând totodată aluzie la trupu-i voluminos. Pe urmă frumoasa pianistă Germaine Schnitzer, care însă avea de luptat cu marea amintire a uriașei sale colege Tereza Carreño. Mai cântă, ca solistă, și pianista româncă Cella Delavrancea, fiica marelui scriitor, pomenită mai sus - un talent interesant care n-a ajuns încă
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
asupra omenirii întregi. După un interval de timp, la începutul lui iulie, plec împreună cu Romulus la unchiul meu, doctorul Mihu, în frumoasa comună Cristian, lângă Sibiu. Casa medicului din comună era mai mult decât ideală, cu multe odăi largi și frumoase, verandă, curte și grădină imensă, pline de flori și fructe, pe care vară-mea Romana le îngrijea cu deosebită iubire. Comuna era în majoritate locuită de sași și îți făcea impresia unui orășel medieval a cărui cetate situată în centru
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
ei de această dată, strâng bărbați de pe la vetre. Ziarele sunt citite cu înfrigurare, situația tot mai tulbure, toată Europa pare a fi trasă în măcelul care se pregătește. După lungă întârziere ne luăm și noi rămas bun de la locurile noastre frumoase, cine știe când le vom revedea iar! Plecăm spre țară pe la Sibiu - Turnu Roșu, granița ce ne desparte. Niciodată funcționarii vamali unguri n-au fost atât de plini de politețe și atenție față de călătorii români, ca acum. Altă dată dacă
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
mai proiectez măcar vreun concert în străinătate, mărginindu-mă a cânta în țară. Sunt chemată de Crucea Roșie din Brașov, spre a concerta acolo. Concertul este aranjat și cu un curs al Asociației femeilor române din inițiativa contesei Mike - o frumoasă aristocrată ungară. Tot pentru acest concert este angajat și Géza de Kresz, asemenea și mult talentata Mărioara Moga, fiica marelui nostru compozitor ardelean Gheorghe Dima, care va recita câteva versuri. Plec din București împreună cu prietena mea Georgeta și cu Géza
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
ar fi crezut că popa, că unpopă român, să ajute pe un evreu! Asta e creștinesc, e minunat! Într-adevăr, acest preot a dat de multe ori dovezi de un suflet puțin obișnuit. A strâns nenumărat de mulți bani pentru frumoasa biserică nouă înființată de el și pentru interesantul muzeu alăturat bisericii. Un om cu rare calități! Într-o bună zi veni ordin sever ca toți supușii străini (bărbați) să fie internați un timp anumit (dar scurt) într-un lagăr oarecare
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
la serbarea logodnei mele am cântat pentru cei câțiva musafiri intimi, care au laut parte. Pe atunci logodnicul meu n-avea prea mult simț și gust muzical, acestea s-au dezvoltat treptat în natura lui, care înclina însă mult prea frumos. După câteva zile am plecat cu familia mea la mult iubita noastră „reședință de vară”, care tot timpul lung al războiului am părăsit-o complet. Am revăzut Ardealul drag nouă, însă dezrobit acum. Peste tot era un simț de sărbătoare
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
vacanță pentru mine și fără tradiționala călătorie de nuntă, care atunci ar fi fost o încercare temerară din cauza neregularității circulației trenurilor, și lipsei de confort de pretutindeni în țară, după această săptămână, zic, îmi reîncepui activitatea la Conservator. Multe daruri frumoase, uitle și inutile am primit, dar ca să-ți amenajezi o locuință trebuiau multe încă! Nu trece mult și iată că și principesa Elisabeta a noastră se logodește cu Diadocul Greciei, care arăta o mare dragoste pentru viitoarea lui soție, însă
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]