14,909 matches
-
avere demnă de invidiat. Avea stâna sa de oi (merinos), multe vite, vreo doisprezece mânji, gâște "americane", câțiva câini foarte agresivi și lucra "sesia" care se întindea nu mai puțin de vreo douăsprezece hectare de pământ. Cultiva cereale, plante tehnice, furaje și toamna avea hambarele pline cu de toate. Dar, de ce avea, de aceea-și dorea și mai mult. Vorba aceea: "Lăcomia măsură n-are". Mie mi-a rămas în minte păunul și păunița din ograda preotului. De câte ori treceam pe la poarta
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
erau mândria părinților. Mereu îi vedeam în vacanțe în sat și stăteam de vorbă cu ei. Erau frumoși și voinici, ca niște brazi. Pățania din copilărie a rămas în amintirea satului. Tot focul, ne-a mistuit nouă șura, cu toate furajele, ce erau în ea. Sătenii vorbeau că numai crâșmarul Grecu era de vină. De la percepție i-au pus sechestru pe șura lui din vale și n-avea banii necesari să plătească "fântuirea". A doua zi, trebuia să achite o sumă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
care aveau atelaje bune, șura cârciumarului a fost mutată sus pe deal, la noi în curte. Într-o săptămână, meșterii Fârștit și Constantin a Ilenei, ajutați de o echipă de săteni au montat-o la loc, dar am rămas fără furaje. De la Mitoc, tata a cumpărat un stog de paie, fân și popuri de strujeni. Vitele noastre au ieșit cu bine din iarnă. Au avut hrană destulă. Lucrurile s-au îndreptat, au rămas doar în amintirea noastră, căci " Focul este slugă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Illinois, unde Îl căuta pe Petre Pană, fiul cunoscutului mare agricultor Pană Aurelian. Aici, În baza recomandării profesorului Warren, a fost primit cu multă bunăvoință de către profesorul Bennet, vizitând numeroase ferme În care se dezvolta viguros mecanizarea, În sprijinul producerii furajelor pentru intensificarea creșterii animalelor. A trecut apoi În Arkansas, ajungând În Mississippi, orașul Memphis, În anul În care se născuse celebrul, de mai târziu, Elvis Presley. În această zonă a urmărit În special cultura bumbacului. A urmat vizita În statul
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
câțiva cai, am fost povățuit de el să le dau pur și simplu drumul În totală libertate, interesându-mă foarte rar de soarta lor. Ceea ce am și făcut. Iarna, se adăposteau sub sălciile pletoase, ale căror ramuri le serveau drept furaj, sau băteau zăpada cu copitele, păscând vegetația ce o găseau. În rechizițiile ce le făcea acolo armata germană, am asistat la prinderea lor cu arcanul ca În Texas. În semi sălbăticie trăiau și porcii. Pentru a se apăra de lupi
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
la ferma lui Mr. Jones. Ferma nu e din cele mai reprezentative. E trecută În clasa a III-a În ceea ce privește organizarea ei și investițiile. Are o Întindere de 50 ha și 30 de vaci. Asolamentul e Întocmit În vederea obținerii de furaje. Mulge cu mâna, ajutat de soția sa și un fecior. Are un tractor, câțiva cai și 3-4 porci. Casa de locuit e din lemn cu pereții dubli din scânduri, parter și etaj. Are lumină electrică și calorifer. Grajdul de vaci
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
vizitez și grajdurile facultății. Lotul de vaci principal este din rasa Jersey, dar au exemplare și din alte rase, pentru lucrările demonstative ale catedrei. Domnul Olson mă conduce apoi În laboratorul său. El a lucrat ani de zile la analiza furajelor, În vedera alcătuirii celor mai potrivite rații alimentare. Ceea ce a făcut Kellner În Germania, a făcut Olson În SUA. În măsura În care variază climatul, variază și puterea hrănitoare a furajului. Dar În anii din urmă au variat și s-au Îmbunătățit soiurile
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
apoi În laboratorul său. El a lucrat ani de zile la analiza furajelor, În vedera alcătuirii celor mai potrivite rații alimentare. Ceea ce a făcut Kellner În Germania, a făcut Olson În SUA. În măsura În care variază climatul, variază și puterea hrănitoare a furajului. Dar În anii din urmă au variat și s-au Îmbunătățit soiurile de plante. De aci necesitatea revizuirii tabelelor lui Kellner. Încărcat cu broșuri, ne Îndreptăm acum spre casă, unde buna doamnă Olson ne primește tot atât de cordial. Facem o serie
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Unele din ele au adevărate firme mari, frumoase, cu numele fermei și al proprietarului. Altele, pe acoperiș, și-au scris numele cu litere mari. Ne oprim și discutăm cu un fermier ce ară cu un polidisc, tras de cai. Seamănă furaje. Fermele pentru lapte devin mai dese. După aspectul fermelor ne putem da seama că ne Îndreptăm spre centre mai populate. Statul Dakota de nord are o suprafață de 18,3 milioane hectare și o populație de circa un milion de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
-ne spre Minneapolis și St. Paul. Intrăm În statul Minnesota prin orașul Moorhead, separat de Fargo doar de râul Red River. Luăm direcția sud vest. Traversăm o mare câmpie Împânzită de numeroase lacuri. Terenul este folosit În mare parte pentru furaje și vite. La nord, Minnesota are frontieră cu Canada. Pe lângă lacurile interioare se mărginește la nord - est cu marele Lac Superior. De aici, din lacul Itasca ia naștere tatăl apelor, Mississippi. Suprafața statului nu e cu mult mai mare decâ
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
pază, grație sârmei ghimpate. Un fermier are un culoar de sârmă ghimpată, de la ușa grajdului până la câmp. Multă sulfină. Planta aceasta - o leguminoasă - e destul de răspândită. Înbunătățește terenul și dă producție bună. Ca și În Iowa, se cultivă soia pentru furaj. Cosită În floare, dă unul dintre cele mai bogate furaje. Uleiul cel mai răspândit e acela de porumb. Americanii Îl prețuiesc mai mult decât pe cel de floarea soarelui, și asta pentru bune și economice motive. Din embrioanele a 12-14
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
sârmă ghimpată, de la ușa grajdului până la câmp. Multă sulfină. Planta aceasta - o leguminoasă - e destul de răspândită. Înbunătățește terenul și dă producție bună. Ca și În Iowa, se cultivă soia pentru furaj. Cosită În floare, dă unul dintre cele mai bogate furaje. Uleiul cel mai răspândit e acela de porumb. Americanii Îl prețuiesc mai mult decât pe cel de floarea soarelui, și asta pentru bune și economice motive. Din embrioanele a 12-14 kg de porumb se obține un litru de ulei, egal
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
locuiește În mijlocul terenului ce-l cultivă, constituie un avantaj pentru executarea muncilor, ce nu poate fi de ajuns apreciat. Să ne gândim la satele noastre kilometrice și la imensa depărtare de câmp. Grajdurile au toate poduri mari, Încăpătoare, pentru adăpostirea furajelor. Urcarea În pod se face cu ajutorul unor ghiare, care iau deodată o mare cantitate de fân, pe care-l urcă apoi cu ajutorul a doi scripeți și o funie trasă de cai. Din pod, fânul e azvârlit jos, direct În grajd
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
H. Wallace asupra reducerii suprafețelor. Măsura e foarte bună, Îmi răspunde el, iar negrii sunt mulțumiți. E și firesc. Ei primesc arenda locală pentru suprafața ce o reduc. În schimb, suprafața redusă poate fi cultivată cu plante leguminoase sau cu furaje, sau folosită pentru vite. În schimb, legea a fost declarată anticonstituțională. Legea veche va fi ocolită acum cu o lege de conservare a solului. Națiunea nu pierde nici un dolar. Grație acestei legi, țara a ieșit din criză, banii au intrat
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
pe care o vizităm aplică o tehnică Înaintată, are vaci din cele mai bune și le alimentează foarte bine. La această dată familia fermierului se ocupă cu transportul și măcinatul lucernei, pe care o depozita În podul grajdului. Făina de furaje, În special aceea de lucernă reprezenta În acel timp cea mai nouă industrie agricolă. Uscată artificial, valoarea ei alimentară se păstrează. Uscată la soare, pierde cantitativ, 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 99 dar mai ales calitativ
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
În slujba creșterii porcilor. Scroafele sunt aduse numai În preajma fătării În grajdul lor. Al doilea fermier pe care-l vizitez are aceeași suprafață. Se ocupă și cu cultura de soia. Plantă leguminoasă importantă din toate punctele de vedere, fie ca furaj, fie ca alimentație și industrie, ea contribuie mult la Îmbunătățirea solului. Înainte de primul război mondial, ocupa doar 800 ha, În 1927, 200.000 ha, iar În prezent a luat o extindere foarte mare. Propaganda cea mai mare, 30.000 km
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
ce trebuiesc consumate repede și care nu suportă transporturi lungi. Mai departe se practică un sistem cu mai multe câmpuri În special sistemul altern. Mai departe o altă zonă, cu un alt cerc, cu porumb, În primul rând, ovăz și furaje. Mai departe intrăm În zona grâului. Aci populația e rară, pământul ieftin și condiții foarte bune pentru mecanizare. Mai departe Începe zona pășunatului extensiv. Vitele slabe de aci, sunt duse pe jos sau cu trenul În zona cerealelor. Sunt unii
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
anul morții lui Lenin. În afară de colhoznici, mai lucrează 60 de angajați care, după un an de probă, pot deveni colhoznici, plătind numai 20 ruble pe an. Mai lucrează ca ajutor 150 de elevi de școală. Suprafața împărțită în: 71 ha. furaje 213 culturi dintre care Ha. 30 cereale 76 cartofi 62 legume restul diverse: 65 ha. pomi roditori 12 ha. căpșuni 6600 meri tineri vite de muncă 53 vaci (17 mulgătoare) 57 cai 48 porci 116 găini 20 oi 13 stupi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
iarnă și neputându-se hrăni caii cu iarba câmpului sau spicele grânelor - campaniile se organizau, de obicei, înainte ca bobul griului să dea în copt, când era numai bun pentru hrana cailor - bulgarii și domnul Țării Românești urmau să asigure furajele pentru animale și hrană pentru ostași. Suleiman ajungea pe pământul românesc după un drum obositor, care durase mai bine de o lună, după cum socotesc toți cronicarii turci. În Țara Românească, el trebuia să-și odihnească și să-și întremeze oastea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
comuna Lalești jud. Tutuva unde eram noi era un sătișor pe un vârf de deal ce se chema Fulga. Acolo trăia maiorul Corjescu. Cucoana maiorului Corjescu se pupa cu generalul Popovici, Guvernatorul Basarabiei. O coloană străină a vrut să încarce furaje, ovăs din raza locului unde eram noi și să ne ia furajul de la caii noștri. Maiorul Voiculescu m-a însărcinat pe mine să descarc căruțele acelei coloane, după cum am și făcut. Iar cucoana lui Corjescu s-a plâns generalului Popovici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
vârf de deal ce se chema Fulga. Acolo trăia maiorul Corjescu. Cucoana maiorului Corjescu se pupa cu generalul Popovici, Guvernatorul Basarabiei. O coloană străină a vrut să încarce furaje, ovăs din raza locului unde eram noi și să ne ia furajul de la caii noștri. Maiorul Voiculescu m-a însărcinat pe mine să descarc căruțele acelei coloane, după cum am și făcut. Iar cucoana lui Corjescu s-a plâns generalului Popovici cu care se pupa. Și pe sfânta dreptate a fost îndepărtat din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
tinda și camera de dinainte), acoperită cu țiglă, peste care În ajunul “Sânzâienelor” aruncam coronițele de flori; o șură acoperită cu paie, care adăpostea Într-o treime din suprafață, grajdul bivolițelor, În alta carul și În a treia, depozitele de furaje, care făceau pod peste toată suprafața șurii. În spate era șira de paie și grădina de legume. Hărnicia tinerei familii s-a văzut curând. În prelungirea casei s-a construit bucătăria de vară, cuptorul de pâine, o pivniță cu demisol
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
acestora cât și alte Îndeletniciri rurale constituiau momente de Încântare și farmec, așteptate cu nerăbdare În fiecare an. Zilele se scurgeau În ritmurile naturii și toată deschiderea satului se restrângea și se Închidea În gospodăriile proprii. Copiilor le revenea pregătirea furajelor pentru vite și aprovizionarea casei cu lemnele de foc, stivuite din vară În locurile destinate ale curții. Tata se retrăgea la bancul de lucru din tindă și numai rareori Își ridica privirile spre bărbații veniți cu ghetele lor sau ale
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
în țară și până la 1-iul octombrie 1877, fără ca să fie despăgubite aceste transporturi. O altă direcție importantă de sprijinire a războiului a constituit-o hrana armatei. Lipsindu-i fondurile necesare, guvernul a decis ca atât alimentele necesare trupelor, cât și furajele pentru cai, să fie procurate numai pe bază de rechiziție și să fie achitate ulterior prin bonuri de tezaur. Cele mai multe produse s-au rechiziționat de la țărani. Încă de la începutul lunii aprilie 1877, brutarii din Huși au pus la dispoziția armatei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
neșinuite, cu cai ordinari, hamuri de frânghie și cu care se hrănesc în loc de care cu boi. Rog deslegați-mi dacă se pot rechiziționa asemenea căruțe”. Rapoartele prefectului județului Fălciu adresate Ministerului de Interne au consemnat cantitatea de alimente, numărul cailor și furajelor expediate armatei din rechizițiile făcute. Astfel, dintr-un asemenea raport se poate constata faptul că până la 10 iulie 1877 au fost trimiși armatei 128 de cai, (urmând a fi trimiși și alți 40 de cai), 251 de vite sacrificate, 3
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]