5,094 matches
-
nivel național, dar mai ales în Paris. În Germania exista câte o Poliție în fiecare regiune din cele 19, iar în Prusia lucrau 58.954 de funcționari (fără a include și jandarmii), dintre care 4662 funcționari superiori și 47.093 gardieni publici. Poliția politică avea atribuții de conducere și execuție prin observare, prevenire și urmărire, iar în secțiile de poliție își aveau sediul și centrele de informații cu raza de acțiune la nivel regional. Centrul informativ aflat la Poliția din Berlin
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Obiectivele D.G.P. au fost stabilite ca fiind „coordonarea și realizarea activității de ordine și informații” pe între teritoriul urban al României. Printre serviciile centrale și speciale ale D.G.P. nerepartizate pe direcții s-au numărat: Cabinetul directorului general, Corpul Detectivilor, Inspectoratul Gardienilor Publici, Biroul de studii și documentare, Institutul de Poliție și școlile de pregătire și educație profesională. Modul cum a fost perceput și aplicat de către polițiști actul normativ din 1929 a fost cerut de către directorul general al D.G.P., Constantin Cernat, în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
unii funcționari civili și militari din toate instituțiile sistemului de siguranță au fost decorați și premiați de ambii monarhi. De remarcat că pe traseele urbane și cele feroviare au fost desfășurate numeroase forțe de ordine, care au însumat 500 de gardieni publici și 700 de jandarmi. Întărirea atribuțiilor de pază și protecție a cunoscut un nou impuls prin Ordinul Secret nr. 1820 din 10 august 1934, în care a fost prevăzut că M. S. Regele și miniștrii care se deplasează în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
preventive. Orice tentativă de răspândire a unor materiale subversive sau de incitare la o manifestație spontană și ilegală trebuia „imediat și energic” reprimată. În afara personalului polițienesc și de siguranță, pentru asigurarea ordinii publice la manifestare au fost mobilizați 500 de gardieni publici și 1050 de jandarmi. Serviciul Secret a început ascensiunea și pe această latură informativă/ contrainformativă, în detrimentul D.G.P., în principal datorită încrederii regelui Carol al II-lea în Mihail Moruzov. Această încredere s-a accentuat după asasinarea dizidentului legionar Mihail
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de poliție judiciară, organizată astfel: a) Serviciul de Informații; b) Serviciul Judiciar. 2. Direcția Ordinei, pentru executarea măsurilor de ordine publică și contra infracțiunilor (altele decât cele aflate în competența Direcției Siguranței), organizată astfel: a) Corpul de Jandarmi și Inspectoratul Gardienilor Publici; b) Serviciul Poliției Administrative și al Personalului. 3. Serviciul Intendenței, organizat pe două compartimente: a) Secția Casieriei; b) Secția Materialelor. Conducerea a fost încredințată unui director-general, ajutat de doi subdirectori-generali. Ca și în 1938, comandanții regimentelor de jandarmi au
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
informativ/contrainformativ al statului. Prima a urmărit și anihilat toate acțiunile sociale interne și cele care au afectat siguranța statului, mai ales dacă au fost dirijate din străinătate. Poliția de ordine a primit un rol executiv, fiind încadrată cu jandarmi, gardieni publici, ofițeri și agenți de poliție administrativă. Elaborarea directivelor polițienești de toate categoriile a intrat în sarcinile Statului Major al D.P.G.S.S., condus de un ofițer de jandarmi și încadrat cu ofițeri de poliție, care a avut menirea „să înlăture improvizația
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
gara Chitila, iar la ora 12,30 în gara Mogoșoaia (Băneasa). Din gara Mogoșoaia și până la Palatul Regal traseul a fost împărțit în 14 sectoare, fiecare fiind încadrat cu polițiști din serviciile centrale și din circile de pe raza respectivă. Inspectoratul Gardienilor Publici a primit ordin să trimită 210 gardieni, iar Regimentul de Jandarmi Pedeștri a contribuit cu o companie în mare ținută și 110 militari pe traseu. Ordinul a prevăzut și întâmpinarea regelui de către supușii săi, stabilindu-se că aceștia trebuie
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
gara Mogoșoaia (Băneasa). Din gara Mogoșoaia și până la Palatul Regal traseul a fost împărțit în 14 sectoare, fiecare fiind încadrat cu polițiști din serviciile centrale și din circile de pe raza respectivă. Inspectoratul Gardienilor Publici a primit ordin să trimită 210 gardieni, iar Regimentul de Jandarmi Pedeștri a contribuit cu o companie în mare ținută și 110 militari pe traseu. Ordinul a prevăzut și întâmpinarea regelui de către supușii săi, stabilindu-se că aceștia trebuie așezați între vila Minovici și Arcul de Triumf
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ca fiecare componentă a acestuia să fie încredințată unei Chesturi de Poliție întărită cu elemente din D.G.P. Regimentul de Jandarmi Pedeștri a trimis în zona respectivă 230 de militari, dintre care 80 numai în zona Arcului de Triumf, iar Inspectoratul Gardienilor Publici a contribuit cu 140 de funcționari, care au asigurat paza unor puncte fixe de pe traseu. Aniversarea Restaurației (8 iunie 1939) a prilejuit un alt moment de afirmare a cultului personalității de către regele Carol al II-lea. Sub auspiciile sale
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de orice fel între zona Splaiul Independenței și stadion. Pentru accesul publicului, pe jos sau cu mașinile, au fost stabilite trei trasee: roșu, galben și albastru. Pentru fluidizarea traficului au fost cooptați 150 de jandarmi și un număr egal de gardieni publici. Pentru contracararea oricăror acțiuni contra persoanelor aflate în fruntea statului, Corpul Detectivilor a acționat pe două planuri: în primul rând a desfășurat o acțiune informativă pentru a preveni orice atentat, organizat de diverse asociații, mișcări sau organizații, atât legale
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pe lacul Floreasca, a vizitat pavilioanele expoziționale, a mers cu mașina la Arcul de Triumf și a servit o gustare la restaurantul „Pescăruș”. Itinerarul de la Palatul Regal la debarcaderul lacului Floreasca a fost structurat în cinci sectoare, iar jandarmii și gardienii au asigurat posturile de baraj, cordoanele și posturile de pază. Corpul Detectivilor împreună cu Direcția Poliției Judiciare și Comisariatul Special al Lunii Bucureștiului au avut misiunea de a verifica pavilioanele expoziționale și muncitorii care lucrau la amenajarea acestora. D.P.S. s-a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
lucrau la amenajarea acestora. D.P.S. s-a interesat și de „sentimentele ce nutresc” cei care s-au aflat în preajma regelui, pentru a preveni manifestări spontane la trecerea alaiului prin zonă. În dimineața zilei de 7 iunie 1940 polițiști, jandarmi și gardieni au verificat în amănunt parcul pentru descoperirea unor eventuale dispozitive explozive. Parcul a fost, la rândul lui, împărțit în cinci sectoare, atribuțiile de protecție „cu totul acoperite” fiind exercitate de Corpul Detectivilor, Serviciul Secret și Serviciul Poliției Sociale și al
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în compunere câte trei birouri: administrativ, ordine (compus din poliție administrativă și poliție judiciară) și poliție de siguranță (alcătuit din trei subdiviziuni: informații și contrainformații; mișcări sociale; controlul populației române și străine), la care se adăuga câte un detașament de gardieni publici. Biroul Ordinei, condus de comisarul Ioan Florea, avea în atribuții, printre altele, urmărirea caselor de întâlnire clandestine, evidența vehiculelor, „apără libertatea, proprietatea și siguranța persoanelor”, supravegherea infractorilor recidiviști, executarea de razii și descinderi în localuri publice, identificarea, urmărirea și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
sărbătorile naționale, religioase sau legile românești și nici nu arătau respect pentru conducerea statului și guvernului. Problemele cu care se confrunta Comisariatul Dumbrăveni, comandat de comisarul Ioachim Ghișoiu, erau asigurate, din punct de vedere informativ, de către polițiști (agenți, detectivi, ofițeri, gardieni) care își recrutaseră informatori în toate mediile de interes. Detașamentul de Poliție Coroi, aflat la frontiera româno-ungară, a informat permanent despre situația existentă în teritoriul cedat prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940. Au fost înaintate note și referate
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
fost constatate fapte de natură „să înjosească prestigiul instituției” prin abuzuri, încălcări ale legislației și chiar prin săvârșirea de fapte penale. Printre acestea s-au numărat: - efectuarea de percheziții domiciliare fără autorizarea Parchetului și judecătorului de instrucție de către agenți și gardieni publici, care s-au recomandat ofițeri de poliție judiciară, iar actele au fost semnate de ofițeri de poliție care nu au fost pe teren; - percheziții domiciliare fără întocmirea de acte legale, confiscarea unor materiale, care au fost restituite după primirea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
corpurilor delicte pentru a avantaja bănuiții, în schimbul unor sume de bani primite de anchetatori. În urma cercetărilor aprofundate s-au constatat următoarele infracțiuni în dreptul unor ofițeri de poliție din Chestura Ploiești: - comisarul Constantin Cristea, șeful Biroului Judiciar, agentul Ion Petrescu și gardianul Dumitru Ponici au vândut din magazia de corpuri delicte trei cauciucuri, anvelope de autobuz, cu suma de 80.000 lei; - comisar-ajutor Ion Lazăr a confiscat un cauciuc rusesc fără nici un act, pe care apoi l-a vândut în folos personal
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
gheme de sfoară tip Manila de la Oprea Baciu, care au fost trimise la un tapițer evreu, pentru a fi comercializate; a ridicat de la magazia de corpuri delicte cinci kilograme de cositor, pe care le-a înstrăinat pentru a fi vândute; - gardianul Dumitru Ponici, fără a avea calitatea și nici aprobările necesare, a percheziționat atelierul mecanic Antonescu, de unde a reținut proprietarul, 20 kilograme cositor și 16 kilograme compoziție. Pentru eliberare, Antonescu a plătit lui Ponici 11.000 lei. - comisarul Cristea și gardianul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
gardianul Dumitru Ponici, fără a avea calitatea și nici aprobările necesare, a percheziționat atelierul mecanic Antonescu, de unde a reținut proprietarul, 20 kilograme cositor și 16 kilograme compoziție. Pentru eliberare, Antonescu a plătit lui Ponici 11.000 lei. - comisarul Cristea și gardianul Ponici au luat de la mecanicul Frederic Putzlacher 300 metri sârmă de instalație electrică și au cerut pentru neîntocmirea actelor și restituirea materialului suma de 200.000 lei; - două piei de astrahan, o căciulă de astrahan și alte obiecte de piele
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
sârmă de instalație electrică și au cerut pentru neîntocmirea actelor și restituirea materialului suma de 200.000 lei; - două piei de astrahan, o căciulă de astrahan și alte obiecte de piele au fost ridicate de comisar Cristea, comisar-ajutor Iacob și gardian Ponici de la zugravul Baltă; - agentul Petrescu a pretins și a primit 12.000 lei și 10 kilograme brânză de la doi ciobani pentru a nu le întocmi acte de contravenție. În timpul anchetei efectuate de directorul general al Poliției comisarul, Cristea a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de Poliție Galați (15,01%), Inspectoratul Regional de Poliție Ploiești (14,07%) ș.a. Printre cei sancționați s-au numărat patru inspectori, 57 șefi de poliție și 64 de comisari șefi. Cel mai mare număr de pedepsiți a fost cel al gardienilor publici (779), urmat de agenții de poliție (505) și comisarii ajutori (349). La sfârșitul anului 1943 au fost finalizate investigațiile privind două cazuri de scurgeri de informații din D.G.P., iar cei vinovați au fost deferiți justiției. În primul caz, comisar
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Palatul Regal a fost împărțit în șase sectoare de siguranță, în cadrul cărora au acționat 32 de agenți. Grupa IV-a însărcinată cu paza și siguranța membrilor guvernului a avut, în 1941, un efectiv de 74 ofițeri de poliție, detectivi și gardieni publici, conduși de comisar-șef Alexandru Gheorghiu (șef grupă) și comisar-șef Nicolae Blujdescu (ajutor șef grupă). Dintre funcționari, opt de aflau repartizați pentru paza generalului Antonescu, cinci la Palatul Regal, nouă la Biroul de Siguranță din Gara de Nord, șase la
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
nestingherite până în fața guvernului, a declanșat o analiză a măsurilor de protecție existente, efectuată de locotenent-colonel M. Stănculescu. Acesta a propus, la 8 martie 1941, pentru o eficiență reală, construirea unui gard în jurul clădirii, întărirea pazei exterioare a imobilului, armarea gardienilor care s-au dovedit „simpli figuranți” și oprirea circulației camioanelor în zonă. Câteva zile mai târziu, la 11 martie 1941, șeful Serviciului de Control, maior Al. Fălcoianu, a comunicat Serviciului de Siguranță și Pază al Conducătorului Statului atribuțiile care revin
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Control care, la 28 februarie 1945, a cerut reducerea personalului polițienesc cu 50%. Efectivul total nu avea voie să depășească 7500 oameni, dintre care 6000 în D.G.P., 350 în D.G.P. și 1150 în Corpul de Poliție al Bucureștilor (probabil Inspectoratul Gardienilor Publici). Eliminarea din serviciu a celorlalți funcționari avea ca termen de finalizare data de 2 martie 1945. Din numărul cadrelor existente la 6 martie 1945, au fost epurate, în perioada următoare, 155, îndepărtate disciplinar 1284, iar alții au fost trecuți
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
perioada următoare, 155, îndepărtate disciplinar 1284, iar alții au fost trecuți în cadru disponibil. Pe de altă parte, un număr de 2347 funcționari, îndepărtați din D.G.P. în perioada anterioară, au fost verificați și rechemați în activitate. Dintre aceștia, 1939 erau gardieni publici, „elemente verificate democrate și de bună credință”, după cum menționează o analiză asupra personalului. Într-o conferință cu inspectorii regionali de poliție, desfășurată la 22 octombrie 1945, generalul Constantin Popescu a afirmat că efectivul total al funcționarilor de poliție se
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în condițiile legii, a unor persoane cu funcții de conducere la nivel județean și al municipiului București; ... j) colaborează cu ministerele și celelalte organe centrale ale puterii executive pentru asigurarea unei evidente corecte a populației, desfășurarea corespunzătoare a activității corpurilor gardienilor publici, precum și pentru soluționarea altor probleme de interes local; ... k) analizează și supune spre aprobare organelor competențe propunerile de schimbare a denumirilor unor localități; ține la zi evidență denumirilor unităților administrativ-teritoriale și controlează activitatea organelor administrației publice locale privind atribuirea
HOTĂRÎRE nr. 748 din 24 octombrie 1991 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru Administraţia Publică Locală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108047_a_109376]