2,700 matches
-
și acorda o atenție deosebită răspândirii lor geografice (1767). Lucrarea tipărită în latină «Zoographia rosso-asiatica» constituie prima descriere taxonomice a faunei Rusiei și, în genere, primul pas în studierea acesteia, deși nu a fost tradusă nici până astăzi. În domeniul geologiei, Pallas a lăsat primele mărturii despre straturile geologice (1777). În timpul călătoriei prin stepele sud-estice, el a indicat urmele nivelului de odinioară al Mării Caspice și a măsurat destul de exact înălțimea lui. În cinstea lui Pallas au fost numite numeroase specii
Peter Simon Pallas () [Corola-website/Science/311817_a_313146]
-
Evaluarea ecologică și monitorizarea impactului activităților" (2000, 2001, 2002). După absolvirea institutului, a lucrat ca profesor de geografie la Școala nr. 1 din satul Cioburciu (raionul Slobozia). În anul 1987 a obținut titlul științific de doctor în științe geografice, specialitatea Geologie și Geomorfologie. Revenit de la Moscova, a lucrat la Catedra de geografie fizică generală a Universității de Stat din Tiraspol, ca asistent (1986-1988) și ca lector superior (1989-1990). În anul 1990 este încadrat ca cercetător științific superior la Institutul de Geografie
Constantin Mihăilescu () [Corola-website/Science/311869_a_313198]
-
administrative ale comunelor Moisei și Săcel și al orașului Borșa) și în cea nord-estică a județului Bistrița-Năsăud (pe teritoriile comunelor Maieru, Parva, Rebrișoara, Rodna, Romuli, Șanț și Telciu și pe cel al orașului Sângeorz-Băi). Importanța acestui parc se datorează atât geologiei și geomorfologiei munților, cât și prezenței a numeroase specii de faună și floră, endemite și relicte glaciare. A fost organizat în anul 1990 atunci când Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului a emis Ordinul nr. 7 privind constituirea unui număr de
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
determinându-se pe anotimpuri o medie multianuală, distribuită astfel: b)precipitații(mm): c)activitatea eoliană, este sub dominarea circulației zonale din V și NV. Frecvența medie pe anotimpuri indică direcțiile dominante de deplasare a maselor de aer: Datorită reliefului, morfologiei, geologiei, florei și faunei, pe teritoriul județului Caraș - Severin s-a impus necesitatea protejării unor areale de excepție prin înființarea a 3 parcuri naționale, 1 parc natural, 50 rezervații, precum și propunerea în prezent a noi obiective. Parcul Național Semenic-Cheile Carașului este
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
și al reformelor. Timp de patru ani însă, din ce în ce mai mulți alegători au observat că beneficiile reformelor profitau mai ales „prietenilor puterii”, astfel că s-a format o coaliție electorală denumită Convenția Democrată Română (CDR), al cărui candidat, profesorul universitar de geologie Emil Constantinescu, l-a învins în 1996 pe Ion Iliescu, după un al doilea scrutin. Victor Ciorbea a fost numit prim-ministru. În 1997, România a fost invitată să devină „parteneră pentru pace” a NATO, cu condiția să renunțe la
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
Național", intitulată „România lui Mihuleac“. s-a născut la data de 17 iunie 1960 în municipiul Iași. A absolvit Facultatea de Geografie-Geologie-Biologie și Facultatea de Științe Economice din cadrul Universității "Al.I.Cuza" din Iași. După absolvirea primei facultăți, a profesat geologia timp de 6 ani. Din 1991 lucrează ca redactor și colaborator în presa scrisă și audiovizuală. Cătălin Mihuleac a publicat articole satirice în numeroase reviste din țară, printre care menționăm: "România literară", "Ziarul de Duminică", "Orizont", "Timpul", "Convorbiri literare", "Monitorul
Cătălin Mihuleac () [Corola-website/Science/309089_a_310418]
-
Facultatea de Geologie și Geofizica este o facultate a Universității din București. Facultatea de Geologie și Geofizica își are originea în trei facultăți cu profil geologic și geofizic organizate după Reforma învățămîntului din 1948. Astăzi continuă tradițiile geologiei românești la un înalt nivel
Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București () [Corola-website/Science/309259_a_310588]
-
Facultatea de Geologie și Geofizica este o facultate a Universității din București. Facultatea de Geologie și Geofizica își are originea în trei facultăți cu profil geologic și geofizic organizate după Reforma învățămîntului din 1948. Astăzi continuă tradițiile geologiei românești la un înalt nivel de abordare științifică și didactica, pe fondul modernizării și actualizării permanente. Organizarea
Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București () [Corola-website/Science/309259_a_310588]
-
Facultatea de Geologie și Geofizica este o facultate a Universității din București. Facultatea de Geologie și Geofizica își are originea în trei facultăți cu profil geologic și geofizic organizate după Reforma învățămîntului din 1948. Astăzi continuă tradițiile geologiei românești la un înalt nivel de abordare științifică și didactica, pe fondul modernizării și actualizării permanente. Organizarea actuala a facultății o putem dată din 1990 și se caracterizează printr-o continuă dinamică, oferind absolvenților oportunități de carieră profesională, atît în
Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București () [Corola-website/Science/309259_a_310588]
-
cu Universități și Institute de cercetări din: Germania, Franța, Olanda, Elveția, Austria, Grecia, Anglia, SUA, Italia, Ucraina și Ungaria. Mari personalități care au predat sau s-au format aici: • Mineralogie, Petrografie, Zăcăminte: Ludovic Mrazec, Ștefan Giușcă, Alexandru Codarcea, Nicolae Petrulian ; • Geologie regională, Paleontologie, Stratigrafie: Gregoriu Ștefănescu, Sabba Ștefănescu, Sava Athanasiu, D.M. Preda, Ion Simionescu, Ion Popescu-Voitești, Ion Atanasiu, Mircea Pauca, Gheorghe Munteanu-Murgoci, Grigore Răileanu, Nicolae Grigoraș, Gheorghe Macovei, Theodor Joja ; • Geologie structurală și Tectonica: Ion Dumitrescu, Vasile Lăzărescu, Vasile Dragoș ; • Hidrogeologie
Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București () [Corola-website/Science/309259_a_310588]
-
Petrografie, Zăcăminte: Ludovic Mrazec, Ștefan Giușcă, Alexandru Codarcea, Nicolae Petrulian ; • Geologie regională, Paleontologie, Stratigrafie: Gregoriu Ștefănescu, Sabba Ștefănescu, Sava Athanasiu, D.M. Preda, Ion Simionescu, Ion Popescu-Voitești, Ion Atanasiu, Mircea Pauca, Gheorghe Munteanu-Murgoci, Grigore Răileanu, Nicolae Grigoraș, Gheorghe Macovei, Theodor Joja ; • Geologie structurală și Tectonica: Ion Dumitrescu, Vasile Lăzărescu, Vasile Dragoș ; • Hidrogeologie și Geologie inginereasca: Ștefan Ghika-Budești, Mathei Drăghiceanu, Ion Bancila, Emil Liteanu, Vasile Harnas ; • Geofizica: Sabba Sabba Ștefănescu, Liviu Constantinescu, Iulian Gavat, Radu Botezatu. Domenii de licență: Geologie, Inginerie geologică. Specializări
Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București () [Corola-website/Science/309259_a_310588]
-
Paleontologie, Stratigrafie: Gregoriu Ștefănescu, Sabba Ștefănescu, Sava Athanasiu, D.M. Preda, Ion Simionescu, Ion Popescu-Voitești, Ion Atanasiu, Mircea Pauca, Gheorghe Munteanu-Murgoci, Grigore Răileanu, Nicolae Grigoraș, Gheorghe Macovei, Theodor Joja ; • Geologie structurală și Tectonica: Ion Dumitrescu, Vasile Lăzărescu, Vasile Dragoș ; • Hidrogeologie și Geologie inginereasca: Ștefan Ghika-Budești, Mathei Drăghiceanu, Ion Bancila, Emil Liteanu, Vasile Harnas ; • Geofizica: Sabba Sabba Ștefănescu, Liviu Constantinescu, Iulian Gavat, Radu Botezatu. Domenii de licență: Geologie, Inginerie geologică. Specializări: Geologie (ZI), Geofizica (ZI), Inginerie geologică (ZI). Număr de cadre didactice: 49
Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București () [Corola-website/Science/309259_a_310588]
-
Macovei, Theodor Joja ; • Geologie structurală și Tectonica: Ion Dumitrescu, Vasile Lăzărescu, Vasile Dragoș ; • Hidrogeologie și Geologie inginereasca: Ștefan Ghika-Budești, Mathei Drăghiceanu, Ion Bancila, Emil Liteanu, Vasile Harnas ; • Geofizica: Sabba Sabba Ștefănescu, Liviu Constantinescu, Iulian Gavat, Radu Botezatu. Domenii de licență: Geologie, Inginerie geologică. Specializări: Geologie (ZI), Geofizica (ZI), Inginerie geologică (ZI). Număr de cadre didactice: 49 Număr studenți : 496 Număr masteranzi: 71 Număr doctoranzi: 55 Număr laboratoare: 40 Posibilități de încadrare: • Profesori și cercetători în învățămîntul preuniversitar și universitar; • Cercetători în
Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București () [Corola-website/Science/309259_a_310588]
-
structurală și Tectonica: Ion Dumitrescu, Vasile Lăzărescu, Vasile Dragoș ; • Hidrogeologie și Geologie inginereasca: Ștefan Ghika-Budești, Mathei Drăghiceanu, Ion Bancila, Emil Liteanu, Vasile Harnas ; • Geofizica: Sabba Sabba Ștefănescu, Liviu Constantinescu, Iulian Gavat, Radu Botezatu. Domenii de licență: Geologie, Inginerie geologică. Specializări: Geologie (ZI), Geofizica (ZI), Inginerie geologică (ZI). Număr de cadre didactice: 49 Număr studenți : 496 Număr masteranzi: 71 Număr doctoranzi: 55 Număr laboratoare: 40 Posibilități de încadrare: • Profesori și cercetători în învățămîntul preuniversitar și universitar; • Cercetători în geologie petrolieră și mineralogie
Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București () [Corola-website/Science/309259_a_310588]
-
Inginerie geologică. Specializări: Geologie (ZI), Geofizica (ZI), Inginerie geologică (ZI). Număr de cadre didactice: 49 Număr studenți : 496 Număr masteranzi: 71 Număr doctoranzi: 55 Număr laboratoare: 40 Posibilități de încadrare: • Profesori și cercetători în învățămîntul preuniversitar și universitar; • Cercetători în geologie petrolieră și mineralogie; • Specialiști în stații geoservice; • Specialiști în gestiunea deșeurilor și a substanțelor chimice; • Inspectori în evaluarea și monitorizarea calității solurilor; • Muzeografi; • Evaluatori ai pietrelor prețioase; • Cercetători în cadrul instituțiilor de cercetare; • Analiști în probleme de resurse și economie mondială
Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București () [Corola-website/Science/309259_a_310588]
-
exploatare a gazelor naturale și a substanțelor radioactive; Pe platformele de foraj marin; • În institutele și firmele care se ocupă de protecția mediului de lucrări geotehnice, hidrotehnice și de construcții. Pentru mai multe detalii privind oferta educațională a Facultății de Geologie și Geofizica puteți accesa pagina web a acesteia de pe site-ul nostru: http://www.unibuc.ro/facultăți/geologie-geofizica/
Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București () [Corola-website/Science/309259_a_310588]
-
von Charpentier (1738-1805) profesor de matematică la Universitatea din Freiberg, Saxonia. a studiat la Academia de mine din Freiburg, ulterior lucrează la o mină de cupru din Pirinei. În 1813 devine directorul unei saline din Bex,Elveția, mai tarziu preda geologie la Academia din Lausanne. După ce are loc catastrofă de la Gletschersee (1818), începe să studieze galciologia, obiectul de studiu fiind blocurile de morene aduse de ghețar, aici formulează ipoteza expansiunii și regresiunii ghețarilor. În anul 1841 publică opera "Essais sur leș
Johann von Charpentier () [Corola-website/Science/309353_a_310682]
-
Depresiunea Dornelor care are următoarele limite: Munții Rarău și Giumalău la nord-est (cu Vârful Bărnărel - 1.321 metri); Munții Călimani la sud (cu Vârful Dealu Negru - 1.302 metri) și Munții Suhard la nord (cu Vârful Runc - 1.149 metri). Geologia teritoriului este formată din șisturi cristaline (Munții Suhard, în partea de nord) și din roci de natură vulcanică (Munții Călimăni, în partea de sud). Municipiul este așezat la confluența râurilor Bistrița Aurie și Dorna. În afară de aceste două cursuri de apă
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
timp medic și farmacist la spitalul St. Joachimsthal (azi Jáchymov). Este ales de trei ori ca primar al orașului Chemnitz (1547-1553). Ca membru al universității efectuează cercetări în domeniul medicinii, farmaciei, alchimiei, filologiei, pedagogicii, politicii, istoriei, meteorologiei, științelor pământului, ca geologie și minerit. Astfel va publica prima sa lucrare "Bermannus, sive de re metallica" (1530) care tratează căutarea minereurilor utile, măsurători, tehnica mineritului și obținerea metalelor Tratatul său următor "De menusuris et ponderibus" (1533) descrie unitățile de măsură folosite în antichitate
Georgius Agricola () [Corola-website/Science/305023_a_306352]
-
locuri de atracție turistică. Calcarul este o rocă cu foarte multe variante, aceasta se referă nu numai la procesul de formare a lor, dar și la caracterele rocii, ca aspect, sau utilizare. Din această cauză există o ramură specială a geologiei "Carbonatsedimentologia" care se ocupă numai cu formarea și caracterele tipurilor diferite de calcar.Termenul de calcar este folosit în vorbirea curentă, pe când în limbajul tehnic sau științific acest termen este utilizat diferențiat.De exemplu roca masivă compactă va fi numită
Calcar () [Corola-website/Science/305029_a_306358]
-
Istoria „Revistei române” începe în anul 1861 - în chiar anul fondării Asociațiunii Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român. Începând cu luna aprilie 1861 și până în noiembrie 1863 vor apărea 24 de numere axate în general pe științe (astronomie, geologie, medicină, economie, sociologie, drept, istorie, arheologie, filologie etc.). Publicația a avut un caracter enciclopedic, aici publicând Nicolae Filimon romanul "Ciocoii vechi și noi", Vasile Cârlova două dintre cele mai frumoase poezii "Marșul oștirii române" și "Ruinele Târgoviștei", Tudor Vianu eseul
Revista Română () [Corola-website/Science/305989_a_307318]
-
o poveste similară cu cea biblică, anume povestea lui Pyra și Deucalion, evocată de Pindar în cea de-a noua Olimpică. Povestea corăbiei este des întâlnită în scripturile religioase. Începând cu secolul al XVIII-lea s-au făcut cercetări de geologie și biogeografie în legătură cu arcă și potop. Având la origine o confuzie medievală provocată de proasta înțelegere a textului biblic original (semitic), s-au făcut numeroase săpături în Turcia, pe muntele Ararat,unde unii cred că Biblia spune că s-a
Arca lui Noe () [Corola-website/Science/304827_a_306156]
-
că niciodată nu va mai șterge omenirea de pe pământ cu apă, și a creat primul curcubeu pe cer (Moise I. 9:11). În privința realității arcei și a veracității descrierii biblice a peripețiilor lui Noe, punctul de vedere științific - exprimat de geologie, de ex. - este că de când oamenii populează Terra (istoria recentă a planetei) planeta a cunoscut un potop global, drept pentru care Noe și arca lui descrisă în Facere sunt reali la fel și uriașii sau șerpii vorbitori ai Facerii (Genezei
Arca lui Noe () [Corola-website/Science/304827_a_306156]
-
Genezei), măgarii vorbitori ai Numerilor, vrăjitoarele Ieșirii (Exodului), peștii uriași cu pântece locuibile ale lui "Iona" sau demonii Evangheliilor. Credibilitatea mitului biblic al potopului lui Noe nu a fost ruinată, acum aproape două secole,cand au fost facute descoperirile în geologie și (doar puțin timp mai tărziu) din biologie. Înainte de a-și construi o casă în care să stea împreună cu familia lui, Noe a contruit un altar pe care l-a dedicat Dumnezeului său, ca semn de mulțumire pentru că l-a
Arca lui Noe () [Corola-website/Science/304827_a_306156]
-
naturalist german, care a contribuit la formarea geografiei ca disciplină științifică. Cercetările sale s-au extins și în afara Europei, de exemplu în America de Sud, SUA și Asia centrală. Von Humboldt a întreprins cercetările sale personal, având cunoștințe din domeniul fizicii, chimiei, geologiei, mineralogiei, vulcanologiei, botanicii, zoologiei, climatologiei, oceanografiei, demografiei și astronomiei. Prin cercetările sale a devenit foarte popular în Germania, fiind considerat un Aristotel și Columb al epocii sale. A elucidat aspectele disputate de Volta și Galvani referitoare la originea diferențelor de
Alexander von Humboldt () [Corola-website/Science/304896_a_306225]