12,132 matches
-
am auzit propria voce, ca din exterior, răsunând pe deasupra capetelor aplecate. Am încercat să spun că la eliberarea unui lagăr, soldații nu puteau folosi artileria și nici grenadele de asalt, și că adesea trebuiau să înainteze fără să tragă, pentru că germanii se apărau în spatele prizonierilor și că din două sute de oameni dintr-o companie, nu mai rămâneau decât vreo zece, la sfârșitul luptei... Cuvintele astea inutile au fost întrerupte de soneria unui telefon din geanta cuiva. Începură cu toții să-și pipăie
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
fată își are munca ei. Francezii, potrivit tradiției, vor scrie eseuri despre război și își vor împrumuta palatele pentru negocieri. Englezii vor juca lecția demnității, mama codoașă are întotdeauna o fată care știe să dea dovadă că are clasă. Iar germanii vor face pe târfa plină de zel, precum cea care încearcă să-și facă uitate greșelile trecutului. Restul Europei e cantitate neglijabilă... — Și Rusia? L-am întrebat fără nici un gând ascuns și mai ales fără să vreau să-i tai
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
trăind în arealul de dincolo de capitala Habsburgilor. Contactele și dialogul Orient-Occident, odată bine cunoscute, oferă o altă imagine a geografiei cultuale și culturale europene, aduc în lumină vechimea tentației lui homo europaeus, prezent în conștiințe nu numai la apuseni, la germanii și austriecii din Europa de mijloc, ci și la greci, sârbi, croați, români, bulgari, ruși, slovaci, cehi, polonezi, maghiari, sloveni. În Sud-Est mutațiile mai mici sau mai mari izvorăsc din interiorul religiei, ceea ce nu înseamnă că economia sau noile forme
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
înălțat la rangul de duce de Naxos, cunoscut mai apoi sub numele de Don Jose Nassi. Se remarcă în evenimentele din Moldova, susținându-l pe Despot-Vodă, dar și în crearea unor ample relații internaționale din Europa Răsăriteană. Solomon Aschenazi, zis „Germanul” (Tedeschi), sprijină la 1591 pe domnul Moldovei, Aron Tiranul, el însuși un personaj de vază al curții otomane, un evreu „respectabil”, factotum al marelui vizir. Savantul medic Eleazar e chemat (din Polonia, de la Košice), în 1606, să intervină în tratarea
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
din loc în loc. Învățat în literatura rabinică și în doctrina mistică a Zohar-ului și a Kabbalei, el a dat continuitate speranțelor mesianice ale evreilor. În 1683 s-a mutat de la Thessalonik la Belgrad, pentru ca în 1687 să fie capturat de germani la Valona. După eliberare, se întoarce la Thessalonik. Din 1698 și până în 1702 locuiește la Nablus, Ierusalim și Sidon. Din Ierusalim este exilat, rabinii proclamând herem față de el. Unul dintre planurile lui Nehemia Hayim era de a-i instala pe
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
tipărit pentru spațiul nostru. Vor profita de această reușită intelectualii (și la Târgu-Mureș, la fel ca în alte centre, se resimte acest lucru). Se va crea o conștiință a elitei de care nu este străin cărturarul român, maghiar, evreu sau german din Transilvania. Fapt este că biblioteca are un profil enciclopedic și că din bogăția sa spirituală se vor hrăni cu toții; se va obține o cunoaștere a istoriilor multietnice, va fi provocată o curiozitate față de orice alter ego. O strălucită pildă
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
dintre umanismul științific și teologia evanghelică, iar modernitatea centrelor Germaniei protestante, unde Halle și Göttingen vor străluci în secolul al XVIII-lea, se arată a fi exemple profitabile unei înțelegeri lipsite de vanitate. Luther, se citește în această „zonă” de germani, dar și de croați, maghiari, slovaci, români. Intelectualii fiecărei națiuni în formare înfiripă contacte cu profesorii, bibliotecile și universitățile nordului protestant. Cu greutate vom descoperi aici o direcție pur religioasă. E cu mult mai sigur că intelectualii scăpați de sub tutela
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
contacte cu Buda, Viena, Göttingen întreținute de acest cărturar mai bine de patru decenii au prilejuit un dialog viu cu Occidentul. Sintezele istorice, izvoarele trecutului în ediții tipărite de învățații austrieci și germani, bibliografii, cataloagele unor mari biblioteci, literatura iluminiștilor germani și francezi, chiar textele lor filosofice, toate l-au interesat constant. Prin librari, anticari, colportori, prin schimb sau relații directe, alteori prin mijlocitori trimiși în capitalele Europei cu misiuni diplomatice, Stratimirović procură o sumă considerabilă din cărțile lumii civilizate care
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
XIX-lea. Batthyăneum, cota G2 VI 17; Enchiridion militis Christiani saluberrimis praeceptis refertum, f.l., f.a., cu însemnarea: „insc. cat. Bibliot.”, probabil din secolul al XVIII-lea, fiind un exemplar al seminarului catolic din Alba-Iulia. Al doilea colligat: Enchiridion Erasmi Roterodami Germani de milite Christiano in quo taxatis vulgi superstitionibus, ad priscae religionis puritatem... f.l., f.a., cu următoarele însemnări: „Collegy Societatis Jesu Vienna” și „Joan Curcij S.S. Theol. Cath. catalogo inscripsit”; al treilea colligat: Des. Erasmi Roterodami Liber de Sarcienda ecclesiae concordia
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
practică acest mod de a traduce). Cea de-a doua, extrem de sensibilă la literalitatea operei de tradus, Încearcă din răsputeri să redea În limba proprie străinătatea expresiei celeilalte limbi. Acest de mod de a traduce, pus pe picioare de romanticii germani (Goethe, Voss, frații Schlegel, Hölderlin), este o constituire de sine printr-o confruntare, corp la corp, cu universul unei alte culturi, al unei alte limbi care se impune prin Însuși faptul de a fi o limbă străină (calitate care nu
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
O evoluție de scriitor (1912), se distinge prin acuratețe și putere de convingere. Prea legat însă de principii, B. s-a limitat adesea la ilustrarea lor, poate și dintr-o înnăscută pasiune didactică (Creațiunea poetică, cu deosebită privire asupra clasicilor germani, 1909). Convins că „maturitatea internă” a unui scriitor asigură și o formă „exterioară” durabilă pentru operă, el s-a adresat cu precădere valorilor consacrate (mai ales Schiller și Goethe; din literatura română - M. Sadoveanu). Contribuții notabile a adus și în ceea ce privește
BRATU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285869_a_287198]
-
Buhoglindă, Genoveva de Brabant). Într-o frazare corectă, a tălmăcit, în 1925, tragediile lui Goethe: Stella, Clavigo și Egmont. SCRIERI: Fouqués Lyrik, Berlin, 1907; Limba și literatura germană în universitățile noastre, București, 1908; Creațiunea poetică, cu deosebită privire asupra clasicilor germani, Iași, 1909; Ernst Zahn. O evoluție de scriitor, Iași, 1912; Die deutschen Volksbücher bei den Rumänen, Jena - Leipzig, 1936; Din înțelepciunea lui Goethe, București, 1937. Traduceri: Goethe, Stella. Clavigo. Egmont, București, 1925. Repere bibliografice: M. Ralea, Goethe, „Stella”, „Clavigo”, „Egmont
BRATU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285869_a_287198]
-
ale Facultății de Drept de la Universitatea din București (promoția 1941 și, respectiv, 1942). Sublocotenent de cavalerie (după terminarea Școlii de ofițeri de rezervă), este trimis pe frontul de Vest (Transilvania, Ungaria, Cehoslovacia). Rănit în martie 1945, e luat prizonier de germani și, printr-un concurs de împrejurări favorabile, descrise în „povestea de război” Ionică, ajunge în Franța (la Chartres, apoi la Paris), unde participă la mișcarea de rezistență a românilor din exil. În Franța activează ca reprezentant pentru difuzare al editurii
BARBULESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285635_a_286964]
-
ASTALOȘ, George (4.X.1933, București), poet, dramaturg, eseist și traducător. „Bucureștean de origine pură germană”, A. s-a născut în cartierul Hala Traian, „coté jardin”, cum îi place să precizeze. Tatăl poetului, Gustav Astalosch, etnic german din Vatra Dornei, a fost deportat, în 1945, la minele din Donbass, împreună cu alți membri ai familiei. Mama, Marioara (n. Tănăsescu), a lucrat în redacția ziarului „Ardealul”, cotidian al Partidului Național Țărănesc, a cărui membră era. A. face Liceul Catolic
ASTALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285477_a_286806]
-
oameni. Dintre aceștia, 45.000 au fost ruși. 35.000 de răniți au umplut întinderile și noaptea cu strigătele lor de durere și de ajutor. 13.000 dintre răniții ruși nu au supraviețuit. Din armata franceză, alcătuită și din italieni, germani, spanioli, mai rămăseseră aproximativ 100.000 de oameni. Cu toate că cei doi își revendicau la fel de ferm victoria de la Borodino, Kutuzov a fost silit, totuși, să se retragă în fața „torentului” francez, pentru a apăra Moscova. Dar Napoleon a intrat în Moscova fără
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
retezară cu totul picioarele unei cutii a Serviciului Poștal al Statelor Unite și o făcură să se prăvălească Într-o parte, ca un bețiv. Gloanțele pulverizară geamul cabinetului veterinar și trecură mai departe prin pereți, până la cuștile animalelor din spate. Ciobănescul german care a lătrat non-stop timp de trei zile și două nopți amuțește În cele din urmă. O pisică se răsucește În aer, dând drumul la un țipăt, iar ochii de un verde aprins i se sting ca o lumină. Deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
răspunse la fiecare dintre Întrebări, pentru că avea impresia că asta indica faptul că era, În sfârșit, ceva În neregulă cu ea, ceva organic, și pentru că nu rata nici o ocazie să colinde prin ținutul copilăriei sale. Pe doctor Îl chema Müller. German prin naștere, se lepăda de rasa sa atunci când venea vorba de mâncare. Cu vinovăție postbelică, condamna bratvurștul, sauerbraten și Königsberger Klopse ca pe niște mâncăruri vecine cu otrava. Erau Hitlerul alimentelor. În schimb, considera propria noastră dietă grecească - vinetele plutind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
vor înveșmânta soțul, magistratul roman. Ajunsă în fața apartamentului imperial, Livia se întoarce către femeile din suita ei. — Așteptațimă aici! le poruncește scurt. Îndepărtează cu un gest maiestuos cele două gărzi care în cearcă prin semne disperate să o oprească. Sunt germani după costum și nu prea știu latinește, dar o cunosc pe augustă și au aflat că are mâna lungă și că e iute la mânie. Anunțat de venirea ei pe căi oculte, Parthenicus, cubicularul principal, îi iese în întâmpinare. — Doctorii
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ce vor muri te salută! — Bravo, băieți! exclamă încetișor Rufus, extrem de emoțio nat. Bateți-vă cu dârzenie și curaj, arătați-le tot ce puteți, chiar dacă sunteți surmenați și neantrenați. — Ce fac acolo? întreabă o voce lângă el. Impacientat, face semn germanului să-l lase în pace. Mai aruncă o ocheadă asupra rândurilor de bănci suprapuse din jurul arenei elipsoidale și, cu părere de rău, se dă jos încet de pe taburet. Dar nu se clintește din loc, deși călărețul treapădă lângă el. Este
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
el. Nerăbdător, tânărul îl împinge cu umărul și se ridică pe vâr furi să vadă ce se petrece afară. — Au ieșit din arenă cei cu trompetele? vrea să știe Rufus. Că nu-i mai aud. Un vuiet prelung îl contrazice. Germanul își bagă și mai mult gâtul lung prin deschizătură: — Au apărut doi gladiatori cu măști pe față. Una e a lui Cha ron, da’ cealaltă n o văd prea bine. — Hermes, probabil, face flegmatic instructorul. Și ar trebui să fie
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pe derbedeul. Își dă seama că se comportă imprudent, dar nu se poate stăpâni. — Și o face cu atâta naturalețe, de mă întreb uneori dacă nu are cu adevărat suflet de golan. — Întotdeauna e loc de mai rău, murmură încordat germanul. Adaugă cu jumătate de gură: — Este totuși curajos pe câmpul de luptă. L-am văzut cu ochii mei. Faptul că îi e teamă să bârfească are darul să-l înveselească pe instructor: — Mă, băiatule, când e vorba de mai marii
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Mi se pare destul de rezistent. — Aparent, mârâie printre dinți Rufus. Se strâmbă disprețuitor: — Nu e decât umplutură prinsă în ciment. Piatră, spărturi și fragmente din sculpturi. Zgârie tencuiala cu unghia. — Privește, până și cărămizile exterioare sunt tot bucăți refo losite. Germanul cercetează cu atenție. Vede că de ambele părți ale culoarului se deschid încăperi boltite, sprijinite pe contraforți laterali. — Este totuși o clădire bine fixată în sol, rostește apreciativ. Rufus îi întâmpină vorbele cu un mic surâs enigmatic. Arată cu mâna
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
întruna: cum două? cum două? îl îngână celălalt. Mai bine taci din gură și ascultă-mă. Trage adânc aer în piept. — Două teatre, spațioase și unul, și altul, lipite sus prin arcade comune și montate fiecare pe câte un pivot... Germanul pălește. — Măiculiță! Șoptește speriat: — Da’ de ce trebuie să fie două? Rufus constată cu plăcere aerul lui nefericit. Până și mirarea i a dispărut din glas. Ia spune-mi, ce spectacole sunt programate până la prânz în arenă? îl interoghează autoritar. Tânărul
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
timp la această veste neașteptată. — Și scenele? Unde au dispărut? se interesează derutat. Rufus își deschide larg brațele. — Au fost trase înăuntru pentru a lăsa loc liber arenei. — Cu scripeți? — Cu scripeți și pârghii. Manevra insolită excită la maximum curiozitatea germanului. — Dar nu e riscant? — Aha! se bucură celălalt. În sfârșit, cobori și tu din nori și-ți dai seama ce se întâmplă. Pusio privește în jur cu teamă. — Așa sunt romanii, filozofează batjocoritor instructorul. Ridică măna spre trapa de deasupra
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
poate fi chiar atât de periculos, murmură tânărul. Se vede însă că e îngrijorat de-a binelea. Cu un aer fals nepăsător, Rufus îl liniștește: Dacă ești temerar, n-ai de ce să te temi. Nu mă tem de moarte! protestează germanul jignit. — Da’ să rămâi schilod, fără picioare sau fără mâini, asta te spe rie, nu? — Nu mi-ar plăcea să pier în văgăuna asta, recunoaște cu ju mătate de gură călărețul. Ridică imediat fruntea, trufaș: — E altceva când privești pericolul
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]