4,138 matches
-
nu urm]rește neap]rât corectitudinea sau greșeală unei acțiuni, ci polaritatea axei pe care se situeaz] conduită, atracția intrinsec] a unui pol și respingerea celuilalt. Chiar prin garantarea adev]rului acestui principiu, cunoașterea nu va fi suficient] pentru a ghida o persoan] prin viat] f]r] o capacitate specific] care s] faciliteze distingerea acțiunilor bune de cele rele, iar aceast] capacitate, pe care Sfanțul Toma o folosește respectând tradiția, se identific] cu conscientia. Mai mult, ținând cont de relatarea să
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mulți dintre contemporanii s]i, Locke a sustinut ins] și c] cei mai mulți oameni nu pot ști în mod independent care sunt cerințele moralei; este nevoie de ameninț]ri pentru că mulțimea s] se poarte civilizat. Deși legile naturale sunt menite s] ghideze oamenii spre bun]starea individual] și a comunit]ții, deși oamenii sunt capabili s] își alc]tuiasc] propria structur] politic], filosofii secolului al XVII-lea cred inc] în necesitatea impunerii moralei asupra lor. Spre sfârșitul secolului al XVII-lea aceast
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o facultate moral] care le permite s] își judece singuri motivele. Oamenii sunt virtuoși atunci cand acționeaz] pe baza motivelor pe care le aprob], acestea fiind numai motivele de natur] benevolent] sau sociabil]. Shaftesbury consider] c] simțul moral trebuie s] ne ghideze chiar și în recunoașterea poruncilor divine spre deosebire de cele care vin de la demoni. Morală a devenit astfel o extensie a sentimentelor umane. Secolul al XVIII-lea a fost martorul a numeroase dezbateri asupra rolului bun]voinței și al egoismului în psihologia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care accept] c] argumentele lui Kant identific] unele principii ale datoriei care nu impun o uniformitate rigid] avanseaz] o alt] versiune a acuzației de formalism. Ei susțin c] filosoful identific] principii etice, dar c] ele sunt „prea abstracte” pentru a ghida acțiunea, deci teoria nu are finalitate practic]. Principiile datoriei formulate de Kant sunt cu sigurant] abstracte și el nu ofer] un set detaliat de instrucțiuni pentru aplicarea lor. Nu exist] un algoritm moral de genul celui propus de c]tre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de a simți, ci și unele capacit]ți mintale superioare, precum conștiința de sine și rațiunea. De asemenea, sunt ființe extrem de sociale, capabile, cu excepția unor cazuri patologice, de iubire, grij], cooperare și responsabilitate moral] (care implic] capacitatea de a-și ghida acțiunile conform unor principii și idealuri morale). Poate c] aceste capacit]ți mintale și sociale pot s] ofere motive solide pentru a atribui un drept la viat] mai puternic persoanelor decât altor ființe senzitive. Un argument care susține aceast] concluzie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
le încheiem sunt contractele sexuale. Mai mult decât atât, deși este adev]rât c] întâlnirile sexuale nu sunt de obicei atât de explicite precum înțelegerile de afaceri, noțiunea de așteptare rezonabil], bazat] pe un context specific, ar trebui s] ne ghideze. Aceast] ghidare ar putea fi suplimentat] de un principiu de precauție: dac] exist] îndoial], nu supraestima ceea ce cealalt] parte a oferit și caut] o propunere mai adecvat] dac] se poate. Mai departe, în cazul acestei abordări, conceptele de „moralitate” și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
faptul c] era soția sa și c] în situații de acest fel este permisibil s]-ți salvezi soția. (Williams, 1981, p.18) Atunci când este vorba despre relații personale profunde, este inadecvat s] presupunem c] toate acțiunile noastre trebuie s] fie ghidate de standarde morale imparțiale. Standardele morale vor fi ocazional trecute în plan secundar de proiectele noastre personale - în special de angajamentele fâț] de prieteni și familie. F]r] aceste relații sau proiecte, consider] Williams, „nu va exista destul] substanț] sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
zboi și pace”) Cei care se refer] la nevoile politicii, cel puțin de la Machiavelli încoace, au vorbit adesea nu numai despre riscuri necesare de o natur] aparent imoral], dar și despre necesitatea minciunilor, actelor de cruzime și chiar a crimelor. Ghidându-se dup] piesa lui Sartre cu același nume, filosofii moderni tind s] vorbeasc] despre necesitatea „mâinilor murdare” în politic], aceasta însemnând c] vocația pentru politic] oarecum le cere pe bun] dreptate celor care o practic] s] încalce importante standarde morale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cut, cu toate c], pornind de la premise neutilitariste, aceasta presupune un comportament imoral. Luați aminte c] nu este un simplu caz al triumfului politicii asupra moralei; primul verdict moral în privința r]zboiului r]mane cel mai important, deoarece agentul este ghidat de acesta în c]utarea eliber]rii. Aceast] idee este central] în dezvoltarea unei teorii a eliber]rii morale care nu se bazeaz] pe consecințe. Izolarea moral]. Cea de-a treia situație este una foarte discutat] de c]tre Machiavelli
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
etice determinate de practică descuraj]rii nucleare. Realismul Teoria care st] de obicei la baza formul]rii politicilor de securitate național] se numește „realism politic”. Conform acestei teorii, normele morale nu se aplic] politicii externe, care ar trebui s] fie ghidat] în mod exclusiv de preocuparea pentru interesul național. Putem aduce o prim] obiecție acestei poziții. Exist] limite pentru ceea ce eu, ca individ, pot s] fac pentru a-mi ap]ra sau urm]ri interesele. Același lucru este valabil și pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
g]siți un sentiment de dezaprobare, care o s] se nasc] în voi, fâț] de aceast] acțiune. Aceasta este o realitate; dar ea este obiectul sentimentului și nu al rațiunii. Funcția judec]ții morale, spune Hume, este aceea de a ghida comportamentul: dar rațiunea singur] nu ne va putea îndruma niciodat]. Rațiunea ne informeaz] doar despre natura, consecințele acțiunilor noastre și relațiile logice dintre afirmații. Astfel, rațiunea poate s] îi spun] unei femei c] dac] recurge la avort, viața ei va
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de ani.) R]spunsul este simplu și vine în sprijinul punctului de vedere evoluționist. Dac] am recunoaște c] morală nu este decât un epifenomen al laturii noastre biologice, am înceta s] mai credem în ea și nu ne-am mai ghida dup] regulile ei. De aceea, chiar forțele puternice care ne fac s] cooper]m ar disp]rea. Din p]câte, din punct de vedere biologic, deși unii dintre noi ar beneficia de un câștig imediat, majoritatea am avea de pierdut
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ceilalți la vârsta lui și procesul de Îmbătrânire este Încetinit. Însă aceasta nu Înseamnă evitarea contactului sexual. Teoria chineză despre longevitate Încurajează actul sexual frecvent, pe care chinezii din vechime Îl considerau indispensabil sănătății și longevității, Însă numai dacă se ghidează strict după principiile daoiste (prezentate În capitolele 11 și 12, „Secretele vitalității sexuale” și „Secretele Întineririi și logevității”). Remedii alimentare Pentru a Întârzia procesul de Îmbătrânire, trebuie să mâncați alimente integrale, crude, proaspete, cum sunt cerealele integrale și fructele și
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
două planuri. În educația adulților, G. Foley (2004) distinge între teoriile formale și teoriile informale. Teoriile formale sunt corpusuri de cunoștințe organizate și codificate, pe baza cărora disciplinele își afirmă discursul academic. Teoriile informale sunt înțelesuri ce emerg din și ghidează practica. În educația adulților, continuă autorul,teoretizarea ar trebui să se facă pe baza înțelegerii practicii și a modului în care practicienii îșigândesc propriile practici. Cu alte cuvinte, pornind de la teorii informale, trebuie să le testăm și să le revizuim
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
prin transmiterea sistematică a informațiilor, ci prin capacitatea de a identifica esența subiectului și a nu împovăra cu date mai puțin relevante 1, rezolvarea dilemelor și ambiguităților, explorarea implicațiilor, confirmarea achizițiilor); 2. formularea clară a obiectivelor predării (astfel încât să-i ghideze pe cursanți să-și proiecteze posibilele rezultate ale învățării, respectiv modalitățile de autoreglare și de autoevaluare, să desprindă semnificația, relevanța și utilitatea conținuturilor de vehiculat, impactul lor asupra competențelor de îmbunătățit/de dobândit); 3. oferirea unui feedback și un control
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
control adecvat - toate pentru a facilita gândirea critică, respectiv o învățare semnificativă. Rolurile didactice cu aceste conotații sunt proprii educatorului pentru adulți privit ca facilitator al învățării. Facilitarea descrie un set de demersuri pedagogice care urmăresc să asiste și să ghideze învățarea, încurajând o mai mare implicare a cursantului și asumarea inițiativei și responsabilității sale. Cadrul didactic facilitator are o abordare mai flexibilă, centrată pe cursant și pe experiențele lui, căutând să îi stimuleze: participarea voluntară, colaborarea, respectul față de ceilalți, acțiunea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
predare (didacticist/socratic facilitator); - autoevaluarea sistematică și planificată a profesorilor este destul de rară. Câteva modalități de aplicare a ei pentru profesori ar fi: introspecția neorganizată, dar ajunsă la rang de obișnuință, stabilirea unei liste personale de întrebări care să le ghideze autoevaluarea etc.; - evaluarea realizată de studenți: aproape toate situațiile de învățare ce implică studenți adulți sunt legate de o problemă sau o nevoie cu care ei se confruntă în viață. De aceea, studentul adult poate judeca cel mai bine dacă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
colegi și dezvoltarea profesională constituie modalități prin care profesorii pot fi ajutați să-și îmbunătățească strategiile instrucționale, beneficiind de consilierea colegilor mai experimentați. Constau în asistarea lor la cursuri de către un coleg care îi observă, oferind apoi feedback. Observatorul se ghidează după o foaie de observare pe care notează observațiile făcute, după niște criterii considerate importante, într-o perioadă determinată (Seaman și Fellenz, 1989). 3. Evaluarea situației de învățare presupune: - evaluarea mediului fizic, care cuprinde evaluarea cu privire la mărimea sălii, acustica ei
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
al treilea se referă la persoanele ce sunt deschise la primele două, decizând apoi pe care să-l adopte, conform cu situația concretă. Astfel, profesorul poate deveni, pe rând, cel ce deține sursa de cunoștințe, cel care influențează sau cel ce ghidează constructiv cursanții în discuții care să conducă la atingerea obiectivelor de învățare asumate. Sistemul modular al programului Moodle are o deosebită importanță relativ la continua dezvoltare a sa ca program Open Source, atât programatorii și profesorii,cât și cursanții fiind liberi
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
două planuri. În educația adulților, G. Foley (2004) distinge între teoriile formale și teoriile informale. Teoriile formale sunt corpusuri de cunoștințe organizate și codificate, pe baza cărora disciplinele își afirmă discursul academic. Teoriile informale sunt înțelesuri ce emerg din și ghidează practica. În educația adulților, continuă autorul,teoretizarea ar trebui să se facă pe baza înțelegerii practicii și a modului în care practicienii îșigândesc propriile practici. Cu alte cuvinte, pornind de la teorii informale, trebuie să le testăm și să le revizuim
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
prin transmiterea sistematică a informațiilor, ci prin capacitatea de a identifica esența subiectului și a nu împovăra cu date mai puțin relevante 1, rezolvarea dilemelor și ambiguităților, explorarea implicațiilor, confirmarea achizițiilor); 2. formularea clară a obiectivelor predării (astfel încât să-i ghideze pe cursanți să-și proiecteze posibilele rezultate ale învățării, respectiv modalitățile de autoreglare și de autoevaluare, să desprindă semnificația, relevanța și utilitatea conținuturilor de vehiculat, impactul lor asupra competențelor de îmbunătățit/de dobândit); 3. oferirea unui feedback și un control
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
control adecvat - toate pentru a facilita gândirea critică, respectiv o învățare semnificativă. Rolurile didactice cu aceste conotații sunt proprii educatorului pentru adulți privit ca facilitator al învățării. Facilitarea descrie un set de demersuri pedagogice care urmăresc să asiste și să ghideze învățarea, încurajând o mai mare implicare a cursantului și asumarea inițiativei și responsabilității sale. Cadrul didactic facilitator are o abordare mai flexibilă, centrată pe cursant și pe experiențele lui, căutând să îi stimuleze: participarea voluntară, colaborarea, respectul față de ceilalți, acțiunea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
predare (didacticist/socratic facilitator); - autoevaluarea sistematică și planificată a profesorilor este destul de rară. Câteva modalități de aplicare a ei pentru profesori ar fi: introspecția neorganizată, dar ajunsă la rang de obișnuință, stabilirea unei liste personale de întrebări care să le ghideze autoevaluarea etc.; - evaluarea realizată de studenți: aproape toate situațiile de învățare ce implică studenți adulți sunt legate de o problemă sau o nevoie cu care ei se confruntă în viață. De aceea, studentul adult poate judeca cel mai bine dacă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
colegi și dezvoltarea profesională constituie modalități prin care profesorii pot fi ajutați să-și îmbunătățească strategiile instrucționale, beneficiind de consilierea colegilor mai experimentați. Constau în asistarea lor la cursuri de către un coleg care îi observă, oferind apoi feedback. Observatorul se ghidează după o foaie de observare pe care notează observațiile făcute, după niște criterii considerate importante, într-o perioadă determinată (Seaman și Fellenz, 1989). 3. Evaluarea situației de învățare presupune: - evaluarea mediului fizic, care cuprinde evaluarea cu privire la mărimea sălii, acustica ei
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
al treilea se referă la persoanele ce sunt deschise la primele două, decizând apoi pe care să-l adopte, conform cu situația concretă. Astfel, profesorul poate deveni, pe rând, cel ce deține sursa de cunoștințe, cel care influențează sau cel ce ghidează constructiv cursanții în discuții care să conducă la atingerea obiectivelor de învățare asumate. Sistemul modular al programului Moodle are o deosebită importanță relativ la continua dezvoltare a sa ca program Open Source, atât programatorii și profesorii,cât și cursanții fiind liberi
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]